Agenda armaneasca 201.01.28

Un evenimentu importantu di meslu aestu trâ postul a nostru di radio si feaţe puţân dupu giumitatea a meslui ţi him: audienţâ la Vatican.

Hristu Steriu, 28.01.2014, 21:34

Presedintile a postului public di radio din Romania, Ovidiu Miculescu, fu aprucheat in audienta, sambata, 18 gh’inar, di Papa Francisc. Cu aţista ocazie, presedintile Miculescu aduse aminte colaborarea excelenta pi care Radio Romania u are cu radiodifuzorulu public italian, RAI, şi cu Radio Vatican. Tutunâoarâ, presedintile Miculescu îl’i propuse a Sanctitatil’ei a Lui ca unâ di orchestrile Radio Romania să-l’i dedicâ un concertu de muzică clasică sau muzică sacră. Discutia fu faptâ cu aform’ia a li implinire 90 di an’i di radiodifuziune italiană si a 60 di an’i di televiziune italiană. La audienta furâ prezentâ, pi nanga reprezentantâ a personalului RAI, invitat a ţinţe radiodifuzori publiţ din Europa, intră care si Radio Romania. Aduţm aminte ca Papa Francisc fu desemnat Omulu a anului 2013 la Radio Romania International”.

***********************

Un evenimentu importantu trâ literatura şi cultura româneascâ si feaţe, şi si faţe di un mare numir di an’i, la giumitate di mes; aestâ easte tru literatura românâ, naştirea a poetului naţional Mihai Eminescu (1850-1889). Di-tru 2011 idia dzuâ easte consideratâ sârbâtoarea a culturâl’ei românâ.

15 ianuariu, dzua a naşteril’ei a poetului român Mihai Eminescu, easte marcată di-tru 2011, tru iţe an, ca Dzuuâ a Culturâl’ei Naţionalâ. Aesta celebreadză repere a culturâl’ei româneascâ di-tru tute lumăchile a cuturâl’ei – literatură, muzică, teatru, film, sculptură, pictură sau arhitectură. Tru siptâmâna culturalâ di-tru aţeale dzâle, postul public de radio difuză unâ serie di emisiun’i culturale pri-tru Radio România Cultural şi Radio România Muzical. În ţară şi tru xeane furâ organizate manifestări, la care participarâ personalităţ a banâl’ei culturale şi artisticâ.

Aşi fu un recital susţânut di Alexandru Tomescu, un concert la Filarmonica “George Enescu” şi Gala Tinerilor Scriitori si numirară anamisa di manifestările organizate în Bucureşti. Aestâ dzuâ fu declaratâ Dzuuâ a Culturâl’ei Naţionalâ pri-tru Leadzea 238/2010, shi arhiusi sâ hibâ sărbatoriâ di anlu alantu 2011.

Instiutlu Cultural Român organiză manifestări şi pri-tru filialile a lui di-trualte state, cum furâ filialile di Lisabona, Praga, Chişinău, fârâ sâ spunim şi tru alţâ câsâbadz.

ICR Lisabona celebreadză online Dzuua a Culturâl’ei Românâ. Aşi, arhiusinda cu data di 15 ianuariu şi până la bitisita a mesului, sum titlul “15 ianuarie Ziua Culturii Române” suntu postate dzuâ di dzuâ pi pagina di Facebook a ICR Lisabona poezii şi fragmente di proză di-tru literatura română traduse în limba portugheză, poezie românească recitată, documentare dispre România şi dispre personalităţ româneşti. Propunerile literare va sâ si facâ în dorinţa ică cu dorlu trâ încurajare sibâ acumpârate traducerile di-tru literatura română disponibile în librăriile portugheze. Cathiun postu di pi Facebook precizeadzâ di iu poate sibâ acunmpârat respectivulu volumul. Tutunâoarâ, dupu informaţiile pi care li lom di pi internet, pi 15 ianuarie, ICR Lisabona lansă un concurs dedicat a traducătorilor profesionişti şi amatori, fără categorie di vârstă şi naţionalitate: traduţirea în portugheză a primilor treie strofe din poezia “Floare albastră”, di Mihai Eminescu. Aţea ma buna traduţire va hibâ anunţată pi 31 ianuariu, premiul hiinda tru dauă titluri di-tru literatura română traduse în portugheză.

Dzuua a Culturâl’ei Românâ şi sârbâtoarea a dzuâl’ei di naştire a poetului Mihai Eminescu furâ sărbătorite la ICR Praga di traducătoril’i a poeziil’ei emineschianâ din limba română în cehă şi slovacă şi profesori universitari. Aeştia adusirâ în prim-plan opera poetică di factură romantică a lu Mihai Eminescu şi tricurâ în revistă ligăturile dintră Mihai Eminescu şi Cehia şi Slovachia.

Trâ marcare Dzua a Culturii Naţionale, Institutul Cultural Român “Mihai Eminescu” din Chişinău, în colaborare cu Ambasada României în Republica Moldova, organiză conferinţa “Medieval şi modern în Cultura Română”.

În perioada 15 — 31 ianuarie, şi la Biblioteca Naţională a României (BNR) din Bucureşti va easte organizat un eveniment dedicat poetului naţional. Aşi, la BNR fu dişcl’isă expoziţia omagială “Eminescu — carte-obiect”, propusă di Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti. În cadrul a expoziţil’ei expusirâ vârâ 30 şi cama di artişti.

Un altu evenimentu dedicat Zilei Culturale Naţionale, intitulat “Lirica eminesciană — sursă perpetuă de inspiraţie în arta plastică”, avu loc, în perioada 14 — 17 ianuarie, în rotonda Muzeului Naţional al Literaturii Române (MNLR).

Un altu evenimentu ligat di Dzuua Eminescu: Editura Cununi de stele şi Librăria Mihai Eminescu din Bucureşti organizarâ evenimentul “Eminescu, primul traducător român din sanscrită”, dedicat a memoril’ei a poetului naţional şi a protâl’ei traducătoare a poeziil’ei emineschianâ în Asia, Amita Bhose. Ninte cu 130 di an’i, Mihai Eminescu scria “Luceafărul”. Unâ indiancă, Amita Bhose, lu traduţea tru 1969, trâ concetăţen’il’I a l’ei. Stabilită în România di-tru 1971, Amita Bhose vrea să-şi dedicâ tută bana a cercetaril’ei a li operâ eminescianâ şi a crearil’ei a unei punte di ligătură anamisa di cultura română şi aţea indiană.

*****************

Un altu evenimentu di mare imortanţâ tru istoria a Româniil’ei avu loc pi 24 ianuariu, cându la anlu 1859 fu faptâ Unirea a principatilor române Moldova şi Ţara Româneascâ. Tricurâ di atumţea 155 di an’i; momentul fui marcat pri-tru unâ declaraţie a preşedintelui Traian Băsescu “Român’il’i prinde să achicâseascâ importanţa a solidaritatil’ei în interiorul a maril’ei familie care easte România”, declară preşedintile Traian Băsescu tru mesajulu pitricut cu aform’ia a Dzuâl’ei a li Unire a Principatilor Române, 24 ianuarie. El mentioneadzâ că unirea a provinciilor Moldova si Tara Românească reprezintâ un evenimentu istoric ţi îşi păstrează forţa spirituală trâ tuţ aţel’i care si aflâ în România sau tru comunităţile din afoara a graniţilor. In Romania, in R.Moldova si tru multe ţări iu bâneadzâ român’i, evenimentul easte marcat pri-tru manifestări culturale care evocâ momentul di la 24 gh’inar 1859, care precedă unirea, si feaţe ninte di unirea di la 1 decembriu 1918 a tutulor provinciilor româneşti, intr-un stat unitar

Aduţim aminte că Unirea di la 1859 aduse un mare agiutor şi trâ armân’i, trâ fraţl’I romaniţ di la sud di Dunăre, trâ care fu dişcl’isâ prota şcoalâ în limba românâ, tru 1864, la care dascal fu Dimitrie Atanasescu, tru localitatea a lui natalâ, Târnova.