Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Agenda armaneasca 2013.11.05

Tim’ie la 85 di an’i !

Agenda armaneasca 2013.11.05
Agenda armaneasca 2013.11.05

, 05.11.2013, 20:51

Tim’ie la 85 di an’i !


Tru prota dzuâ a siptâmânâl’ei ţi him, pi 4 noiembriu, radioulu naţional di-tru România , aflat la aniversarea 85, lo unâ nişane di itibare. Dupu cum nâ informeadzâ colegulu a nostru Valentin Ţigău, – BNR, Romfilatelia şi SRR au lansat, luni, emisiunea de mărci poştale “Fonoteca de Aur a României”, cu ocazia a 85 de ani de existenţă a Radioului public. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu a declarat, cu acest prilej, ca marcile, alături de un album şi un CD cu fonoteca de aur se constituie într-un dar de suflet, simbolic, păstrător de istorie şi o apreciere a marilor valori umane pe care le-a dat România. La eveniment a fost prezentată şi medalia aniversară “85 de ani, Societatea Română de Radiodifuziune”.


******


Tim’ie la 50 di an’i !


Ion Caramitru, deadun cu Mircea Mureşan, Elisabeta Bostan şi Eugenia Bosînceanu loarâ siptâmâna tricutâ, la Ateneulu Român premiul trâ excelenţă tru chinematografie din partea a Uniunil’ei a Cineaştilor din România.



La gala care marcă 50 di ani di la înhiinţarea a organizaţil’ei, ţel’i patrul’i furâ distinşi cu aestu premiu trâ ideile şi lucurlu a lor care si transformarâ în capodopere chinematografiţe, dupu cum dzâţe Mediafax.ro.



Directorulu Teatrului Naţional di Bucureşti, Ion Caramitru, declară după ţi lo premiulu:Cu cât him ma puţân’i, cu ahât him mai puterniţ. Tru sistemulu profesionistu a uniun’ilor di creatori funcţioneadză, după isăchile a noastre, vârâ 12.000 di artişti. (…) Nâ adunăm di iţe oarâ cându putem tra sâ aduţim d-iznou dininte interesile a noastre profesionale şi ndrepturile a noastre, care suntu ţeale care si deduc di-tru arta pi care u faţim. Nu para him loaţ tru isape. Canda dispre cultură si zburaşte ma puţân ca iţe altâoarâ”.



Şi reghizoarea Elisabeta Bostan vru să mulţan’iiseascâ trâ premiu, şi dzâse: “Easte un momentu extraordinar. (…) Tuţ avem alumtatâ tra să spunim că ţara noastră easte muşatâ, nu si poate ca tru momentulu aestu să abdicăm.”



Reghizorulu Mircea Mureşan bâşe trofeulu ţi-l’I si deade şi dzâse: Mi încl’in în dinintea a dumnil’lor a voastre şi vă mulţan’iisescu. (…) Di aţel’i mulţâ an’i ţi-l’i am, vârâ 75 furâ maşi chinematografie”, completă cineastul în vârstă di 84 di an’i.



Niţe actriţa Eugenia Bosînceanu nu fu cama nghios tru discursu: Easte unâ dzuâ ahât di importantă, unâ dzuâi ahât di mare. (…) Mi minduescu cu multâ multâ vreare la momentile a noastre di arhiusitâ. Chinematografia fu a daua familie”.




*******



Tru dâlile di intrata a meslui ţi him, s`mbâtâ şi dumânicâ, 2 şi 3 di brumar, la poalile, la pudeile a Carpaţilor, la Câmpulung Muscel, câsâbă tru judeţulu Argeş, si feaţe adunarea anualâ organizatâ di un armân vinit di la sudlu a li Dunăre tru România, Nicu Hagi, a cure hil’iu da cursu a zborlului a lui cu unâ suţatâ culturalâ, ma exactu multiculturalâ. Evenimentul si feaţe trâ gh’iurtia a sârbâtoaril’ei a Sâmtului Dimetru.



Sutsata Culturala Armaneasca di Bucuresti deadun cu Sutsata Multiculturala Nicu Hagi di Campulung Muscel andreapsira spectacolul – Deadun di Ayiu Dimitri -Civilizatsie Montana – Carpati Pind Adets,aradz shi cantitsi tu muntsa – Dialog roman — arman. Fu organizatâ şi unâ expoziţie di Grafică şi Caricaturi a artistului Ary Murnu.


Filmă di aclo Gicu Framazon.


Specatoclul avea numa “Civilizaţie montană – Tradiţii obiceiuri folclor –


Carpaţi Dialog roman-aromân, Pind “.


Instructorulu di dansuri a mâhâlălui di Câmpulung iu easte suţata Micu Hagi, feaţe anunţul că ansamblulu a lui ţi fu adrat anulu triu, di la sârbâtoarea I anulu aestu are numa “arpaţi-Pind”, aducnâdalui aşi aminte şi râdâţin’le a L’irtatului nicu hagi, a cure hil’u, domnul Emil hagi easte şi sponsorulu a ansamblului di giocuri. Ansamblul “Carpaţi-Pind”are aşi ca data di naştire dzua 2 brumar 2013.




Zburâ Alexandru Gica di la Suţata culturalâ armâneascâ, di Bucureşti, preşedintile Emil Hagi, editorlu di la Ars Docendi, domnul Crăciun


Cântarâ Boaţea Pindului, di Slobozia, condusâ di Vasile Topa, Boaţea Armâneascâ di Slobozia, formaţia di giucâtori Pilisterulu, a Suţatâl’ei culturalâ armâneascâ, di Bucureşti; cântă Sirma Granzule deadun hil’ia a l’ei Elena Granzulea.


Alantâ dzuâ, dumânicâ 3 brumar fu organizatâ expopziţia di Graifcâ şi caricaturi a artitului Ary Murnu, la care zburâ şi feaţe unâ prezentare criticulu di artâ Doina mândru, care fu aţea ţi aduse lucrarile a lu Ary Murnu, ama şi a hil’lui a lui Ioan Lucian Murnu la aestâ expoziţie di la Câmpulung Muscel. Lucrările reprezintâ autoportrete, ama şi peisaje di munte di-tru zona Câmpulung Muscel şi Argeş in gheneral. Furâ scoase dauâ cataloadze, un cu desenile al Ary Nmrunu, şi alantu cu caricaturi fapte di Ary Murnu, di-tru revista Furnica, colecţie cu numa “Politikon”.


Dupu aestâ furâ fripte oi pi sulâ, si mâcvă lapte , pita, l’ianomate, produse bio şi caş di la oile al Emil Hagi.





********



Proiectul Avdela, Biblioteca a culturâl’ei armâneascâ, proiectu condos di Georgiana Vlahbei, organiză un evenimentu la Muzeulu a Literaturâl’ei românâ, poate ca unâ sorâ ma mare şi ca unâ turlie di spiritus rector a literaturâl’ei armâneascâ. Scriitorl’i clasiţ, Belemace, Murnu, Vello, Beza, Nuşi Tulliu, şi-u loarâ hrana a lor diafanâ-poeticâ di-tru bâhcelu şi grădina a literaturâl’ei românâ, di la nordul a li Dunăre. Evenimentul si feaţe tru işita a mesului sâmedru, gioi 31 sâmedru, cându fu lansatâ carteaa di poezii a lu Spiru Fuchi, poet rămăn di-tru Albania, care tora easte la a patra carte di poezii pi armâneaşte. La simpozionulu di la Muzeulu a Literaturâl’ei Românâ, di la care furâ fapte vârâ trei sâhăţ di Inreghistrare video, cameraman Gicu Farmazon, preznetarea a cartil’ei fu faptâ di poetulu Gh’iorgh’i Vrana. Zburâ şi poetulu. Citirâ poezii di-tru cartea a lu Spiru Fuchi Georgiana Vlahbie şi Aurica Piha. Participanţâ tru public eara familia a lu Spiru Fuchi, nicuchira a lui, doamna Fuchi, şi doil’I hil’I a lor, Marina şi Gabriel. Eara prezenţâ profesoara doctor tru lingvisticâ Mariana Bara, editolu a revistâl’ei Bana Armneascâ, gh’iatrulu Dumitru Piceava, pareia di cântâtori Boaţea a Pindului, condusâ di Vasile Topa.


Cartea lansatâ avea numa “Vlahomania”; autor, Spitu Fuchi, amintat tru 1964, tru unâ hoarâ nângâ Arghirocastru (castrul di asime) di-tru Albania. Acâţă si scrie poezie cându si feaţe di 17 di an’I, dupu ţi cu un an ninte tru 1990 avea loatâ contact cu suţatile armâneşti di-tru Arbinişie şi cu revista zborlu a nostru, al Vasile Barba, di iu vidzu că existâ literature scrisâ şi pi armâneaşte. Prota lui carte, cu numa Soare disicat, u scrise tru 1994; cartea fu scoasâ di Tiberiu Cunnia, la Cartea Aromânâ, tru 1996, iara anlu alantu, 1997, şi di Hristu Cândroveanu.


Cântiţe barbare, a daua carte, fu scoasâ di Suţata Armânl’i dit Balcan, 2004


Alchimia a dipiraril’ei, carte ndreaptâ di Matilda Caragiu Marioţeanu (1927-2009).


Spiru Fuchi tricu unâ perioadâ greauâ cu pâradzl’I, şi si duse tru Gârţie tra s-lucreadzâ. Aclo nviţă limba gârţeascâ, şi si acâţ s citeascâ literature şi poezie gârţeascâ. Si l’ia cu poezia al Kavafi, lugh’ursit cama marle poet grec, dupu cum feaţe prezentarea Gh’iorgh’I Vrană.


Spiru Fuchi tru arhiiusitâ scria tru limba armâneascâ folcloricâ, ama cu an’l’I agiumse la unâ limbâ cultâ şi trâ mirache dzâse Gh’iorgh’i Vrana.

Agenda armânească Friday, 11 June 2021

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu profesorulu Manuela Nevaci

Român’il’i di la sud di Dunăre suntu, reprezintă patru volume dedicate a român’ilor di la sud di Dunăre, care au agiumtă la marile...

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu profesorulu Manuela Nevaci
Agenda armânească Friday, 11 June 2021

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu senatorulu Claudiu Târziu

Presedintile a Comisil’ei trâ român’il’i di pretutţido din Senatulu a Romaniil’ei, Claudiu Tărziu are faptă ună vizită de lucru în...

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu senatorulu Claudiu Târziu
Agenda armânească Wednesday, 29 January 2020

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu profesorulu Vasile Şoimaru, realizat

După cu-ndriptate dzaţe Roxana Iorgulescu, şi alidzem zboarale a lei cu care feaţe invitaţia a oaspilui a lei: “Dzuua de 15 ianuarie va hibă...

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu profesorulu Vasile Şoimaru, realizat
Agenda armânească Thursday, 22 August 2019

Agenda Aromana

Român’il’i di nângă noi — Congresulu, di Iaşi, a profesorilor di istorie şi di limba română, interviu cu preşedintile a...

Agenda Aromana
Agenda armânească Wednesday, 21 August 2019

Român’il’i di nângă noi Interviu cu Iurie Levcic

Român’il’i di nângă noi — Chentrul trâ ţânirea limbâlei şi culturâlei tradiţională românească, di Cernăuţi, interviu cu...

Român’il’i di nângă noi Interviu cu Iurie Levcic
Agenda armânească Tuesday, 05 February 2019

La ceas aniversar – Interv cu presed dir gen al Radioului, Georgica Severin

Tru sâhate aniversara Radio România poate sa si mărească cu mai multe proiecte. Unulu di aestea si cl’eamă Radio Chişinău, parte a...

La ceas aniversar – Interv cu presed dir gen al Radioului, Georgica Severin
Agenda armânească Monday, 04 February 2019

Român’il’i di nângă noi – Spaţiul mediatic comun, interviu cu Iulia Modiga

Iulia Modiga, sociolog din Republica Moldova, easte redactor-şef a piblicaţil’ei online di ştiri, opinii şi investigaţii, “Info Prut”....

Român’il’i di nângă noi – Spaţiul mediatic comun, interviu cu Iulia Modiga
Agenda armânească Saturday, 02 February 2019

Român’il’i de nângă noi – prof univ Sergiu Musteaţă, di Chişinău

Tema identitatil’ei urbană şi Chişinăulu tru an centenar: Mara Popa precizeadză liniile a interviului cu profesor universitar Sergiu...

Român’il’i de nângă noi – prof univ Sergiu Musteaţă, di Chişinău

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company