Agenda aromana 2013.10.15

Hâbare (anunţu) trâ Dzua a Ascultâtorului:

Hristu Steriu, 15.10.2013, 19:57

Hâbare (anunţu) trâ Dzua a Ascultâtorului:

Vruţ soţ şi priiatin’i,

Pi 1 di meslu brumar 2013 si fac împlin’i 85 di an’i di radiofonie românească. Unâ aniversare cu care nâ mârim pi care u evocăm cu ma multă ică ma puţână nostalghie şi care nâ determină să nâ bâgăm întribări dispri v’initor. Aniversarea easte unâ araste ca Radio România Internaţional să vă provoacâ, la ediţia di anlu aestu a «Dzuâl’ei a Ascultătorului », să raspundiţ la întribarea: “Care va sibâ v’initorulu a radioului trâ xinâtate?”

Di la momentile di arhiusitâ şi până azâ, radioulu fu supus a multor provocări, condiţionate ică di alâxerile produse în peisajul media, pricum arâspândirea a televiziunil’ei, dezvoltarea a posturilor private di radio, apariţia a Internetului şi, ma recentu, a reţealilor soţiale, hibâ că di progresulu tehnic, pricum dezvoltarea a modalităţilor di recepţie şi di transmisie. Ca răspunsu si alâxi producţia radio şi si alâxirâ conţânuturile radio. Emisia şi recepţia radio si modernizarâ.

Factori politiţ, alâxiri di reghim, polimuri au influentatâ misiunea a radiourilor şi emisiun’ile a lor, iara factori economiţ, pricum perioade di creaştire ică di criză economică, decisirâ, acsi cum ştim tuţ, asupra a numirului posturilor şi a emisiun’ilor. Posturile internationale au cunoscutâ arada di alante posturi di radio aeste evoluţii.

Aşima, vruţ ascultători, vă invităm să nâ spuniţ ică să nâ scriiţ cum minduiţ că va sâsi dezvoltâ tru an’il’i ţi v’in posturile di radio trâ xeane şi ţi astiptări aveţ di la eale! Cum va sibâ şi cât di mare va sibâ oferta globală a emisiun’ilor trâ xeane? Pi ţi căl’iuri va sâ si transmitâ aţeale ma multile emisiun’i internaţionale? Care va sibâ rolul a posturilor di radio internaţionale într-unâ lume tru care accesulu la informaţie easte tut ma lişor?

Aştiptăm cu mare interes răspunsurile a voastre la întribarea: “Care va sibâ v’initorulu a radioului trâ xeane?”. Aţeale mai interesantile 20 contributii va sibâ răspâltite cu premii.

Ca di aradâ, pi timel’lu a răspunsurilor a voastre va sâ realizăm «Dzua a Ascultătorului» la Radio România Internaţional, ţi va sibâ tru prima duminică a mesului brumar, pi 3 noiembriu anulu aestu. Aştiptăm răspunsurile hibâ că înreghistrat, ma că si aveţ dor să vă sunăm trâ înregistrare audio contribuţiile a dvs., hibâ că în scris, pri-tru e-mail, prin scrisori, pi faxu, pi Facebook sau directu pri-tru formularulu di răspunsu di pi site-ul RRI. Coordonatile a noastre suntu: Radio România Internaţional, str. General Berthelot nr. 60–64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail arom@rri.ro. (Irina Adamescu, Eugen Cojocariu)

*****

Siptâmâna tricutâ, sâmbătă, 12 sâmedru, reghizorulu Toma Enache deade un interviu la postul di radio Europa FM, di-tru România, şi prezentă la emisiunea “Unâ dimneaţâ di milioane” filmul “Nu hiu faimos, ama escu arâmân”. Aduţim aminte că piste vârâ dzaţe dzâle, pi 25 sâmedru filmul va-s aibâ premiera pi mările ecrane, tru chinematografe.

Tru interviu Toma Enacche informa ascultâtoril’I că filmul si turnă tru un numir mare di locaţii di-tru ma multe state balcaniţe, ama şi tru America:

“Nu him faimos, ama him aromân” si filmă în Los Angeles, pe Walk of Fame şi la Kodak Theatre, tru Republica Machedonia, fustă iugoslavâ, tru Gârţie, tru Albania şi România. La noi, filmările si desfăşurarâ la Constanţa, Bucureşti şi la Piştireaua Ponicova.”

Rolul principal feminin este interpretat de un top model de origine aromână Linda Croitoru iar cel masculin de Toma Enache.

80% din aţel’i implicaţ în proiectu suntu aromân’i. Filmul costă 360.000 di euro şi va hibâ distribuit şi tru statile balcaniţe tru care bâneadzâ aromân’i.

Trâ premiera di pi 25 sâmedru Toma Enache dzâţe câ seamnile suntu bune; v’ine tutâ echipa di creaţi, actoril’I, v’ine directorulu di imaghine Alexandar Sax, di-tru Ghirmânie, va hibâ Lică Gherghilescu-Tanaşoca, director la teatrul di copii Elpis, care faţe un rol tru filmu, va hibâ Teodora Calagiu-Garofil, dzâse Toma Enache. Special trâ aestâ premierâ v’ine şi Linda Croitoru di-tru America.

Toma Enache fu ntribat cum fu s-lucreadzâ cu armân’l’I: “Fu greu, ama fu muşat.

Publiculu arâmânesc, şi cred că şi aţel românescu aşteaptă aţist filmu , faptu într-unâ limbă românâ veacl’e, pi arâmâneaşte.”

Toma Enache ninca dzâse::

“Coloana sonoră a filmului este extraordinară. Va aflăm compoziţiile a ţilor ma importanţâl’i compozitori aromâni di-tru chirolu di ma nâpoi şi l’i aduc aminte aoaţe Sirma Guci, Ovidiu Lipan Țăndărică şi Stelu Enache, Dini Trandu (SUA), Corina Elena Badea, grupulu Via Balcanica, Formaţia PINDU.”

Maca Toma Enache nu spuse la emisiunea “Dimneaţa di milioane”, di la postul di radio Europa FM, di sâmbâtâ, 12 sâmedru, noi aduţim aminte că numirlu 12 easte şi unâ turlie di timel’u a filmului. Di aform’ia că ideea a lui easte aţea că personajulu principal a filmului, reghizorulu Toni Caramauşat, rol interpretat di Toma Enache, vrânda si amintâ un premiu Oscar chiniseaşte tru lume şi agiundze şi ru America pi Aleea a celebităţilor, tra sâ aflâ aţeale 12 averuri fundamentale trâ identitatea arâmâneascâ, averuri di-tru dodecalogulu a lingvistâl’ei academiciana Matilda Caragiu Marioţeanu.

********

Di la filmul al Toma Enache şi di la dodecalogulu a lingvistâl’ei Matilda Caragiu Marioţeanu, nâ turnăm la prota adunare di aţeale dzaţe tru care fu proiectat cursul di istori a literaturâl’ei armâneascâ, ţi lu ţâne poetulu George Vrană, la Chentrul a Proiectului Avdela a Bibliotecâl’ei ale culturâ armâneascâ, şi chentru ţi poartâ numa Dhyeata, dupu unâ poezie ale Matilda Caragiu Marioţeanu, “Dhyeatâ trâ hil’i-mea”.

Aşi cum adusim aminte siptâmâna tricutâ, George Vrană aleapse ca proa adunare a cusului sibâ dedicatâ a folclorului armnescu, poezia liricâ şi poezia epicâ. El arhiusi cu, aşi cum si exprima dinintea a participanţâlor la cursu, “cu aestâ carte gorasâ”, di la 1900, dispri folclor, şi ţi lu are ca autor pi academicianulu Pericle Papahagi, aşi cum agiumse ma amânat. Carte eara unâ replica contra a carţâlor di folclor al Gustav Weigand, di la 1884, şi eara unâ retrospectivâ a cărţâlor publicate pânâ la 1900.

George Vrană aduse aminte revistile care arhiusirâ sibâ publicate In ligâturâ cu nviţâmintul românescu la sud di Dunâ, reviste apărute pi la 1880. Tru unâ altâ revistâ, Convorbiri literare avdâtlu junimistu di la Iaşi, ma amânat agiumtu academician, Ioana Carageani, care eara şefulu a catedrâl’ei di elinâ veacl’e, di la Iaşi, publică protile “texte macedo-române, cum li numea el atumţea”, dzâse George Vrană.

Tru 1881, Vangel Petrescu publicâ “Texte di folclor”. Diapoaia mediculu Obedenaru, cu “Texte macedo-române basme şi poezii poporale de la Cruşova”.

George Vrana aduse aminte că folclorulu armânescu pendulă anamisa di dauâ extreme, cultura greacâ şi culturâ românâ; şi, ca elementu autobiographic, el feaţe mârturisirea că la el’i n-casâ, cându eara el m’ic, si cânta di multe ori gârţeaşte.

George Vrană faţe aşi un contrastu, cu menţiunea a numirului doi a revistâl’ei Frâţilia ntru dreptate, care eara scrisâ pi dauâ coloane, gârţeaşte şi armâneaşte. Un poet di-tru chirolu di atumţea di arhimâ, Taşcu Bongu Iliescu, scria un apel trâ cultivarea a limbâl’ei: “Voi român’i-macedoniţ, pânâ cându va-s durm’iţ, Câţe nu vâ minduiţ, ca român’i curaţi ţi hiţ.”

Taşcu Bongu Iliescu exprima scupolu şi a nviţâmintului românescu di cultivare a identitatil’ei armâneascâ, tru continuare cu aţea daco-românâ, aşi cum vidzurâ un întreg bair di autori bizantin’i şi pânâ la nviţâmintul românescu, dişcl’is cu numa al Dimitrie Atanasescu, la 1864, sum cumandul al Alexandru Ioan Cuza, domnitorulu a li Românie.