Prima pagină » Cultură şi adeţ armâneşti » Agenda armânească » Agenda aromana 2013.10.08

Agenda aromana 2013.10.08

Dupu cum nâ vine unâ hâbare di Scopia, Suţata a Scriitorilor şi Artiştilor Armân’i di-tru Machidunie, prezidentu, poeta Vanghea Mihani Sterghiu, tru a daua parte a meslui sumedru va hibâ faptu un evenimentu cultural.

Hristu Steriu, 08.10.2013, 20:24

Tinjisits Armanj,Redactsiili,Radio – Televiziili di iutsido, Fimiridzli,

Oaspitslji a culturaljei armaneasca shi mebrilji ali SSAAM di iutsido,

Va informam, ca “Dzalili a culturaljei Armaneasca”, SSAAM va li tsana tu dzalili: di la 18-2o.Xumedru.Scopia 2o13.

Evinimenti la Manifestatsia: – Simpoziumlu,”Cultura shi tsivilizatsiea armaneasca tu Balcan”, Expozitsii di cadrui armaneshtsa dit Bana armaneasca, Expozitsii di cartsa, Expozitsiea ti Dada Tereza Scopiana shi II-lu Festivali Internatsional di puizii, “Calea Catra lunjina ali Dada Tereza”..Ansimnam 1o anj Iubileileilu ti D.Tereza. Scopiana. .Festivalu internatsional di puizii “Constantin Belimace”, Promotsii pi 7 nali cartsa ali SSAAM, shi poets oaspits la Festivalili, Seara cu retsitali,puizii,cantitsi shi promovari pi CD di oaspi cantator dit Albanii.Oaspits solishtsa compozitori shi poets dit Albanii,

Gartsii,Romania,Machidunii sh.al.

Va calisim s-li vizitats activitatsli a Manifestatsiljei !, si bitiseaşte aestâ calezmatâ.

Him tru meslu cându, la intrata a sumedrului acâţă anulu şcolar tru nviţâmintul superior. Arhiusita a nviţâmintului superior tru limba românâ, tru al doilea decheniu a secolului XIX, adică nâ apruchem di numirulu di dauâ sute di an’i di atumţea, si leagâ di numa al Gheorghe Lazăr (1779-1821). Di aestâ aform’ie, tru numirulu 132, di pi mesulu agheazmăciune, anulu aestu, 2013, a revistâl’ei Balcanii, aflăm tipusit, un articol încl’inat al Gheorghe Lazăr, simnat di istoriclu professor doctor Zoe Petre, şi ţi poartâ numa “Gheorghe Lazăr, precursor al învăţământului românesc”. În mod symbolic aritcolul easte tipusit pi paginile 16-17, şi cu unâ fotografie a lu Gheorghe Lazăr, şi si uidiseaşte cu numirlu di an, cându Lazăr vine di-tru Transilvania tru Ţara Româneascâ; dupu cum şi acţiunea a lui eara ca unâ eliberare simbolicâ a culturâl’ei româneascâ di sum hegemmonia a culturâl’ei elinâ, tru care si fâţea nviţâminjtul pânâ atumţea tru statile româneşti di la Dunăre. Acţiunea a lui, ţi urma dupu aţea a lu Gheorghe Asachi tru Moldova, la 1813, eara unâ avanpremierâ trâ eliberarea politicâ di sum dominaţia excesivâ a domniilor fanariote ţi li pitriţea Imperiul Otoman pi scamnurile a dualor state româneşti di la Carpaţi, Moldova şi Ţara Româneascâ.

Aeste domnii i fanariote, ţi ţânea, ţi dura, di vârâ sutâ di an’i, îşi aflarâ bitisitâ pri-tru revoluţia balcanic-creştinâ contra a turţâlor, di la 1821, anlu cându muri Gheorghe Lazăr, condusâ tru Ţara Româneascâ di Tudor Vladimirescu, conjugatâ cu acţiunea a organizaţil’ei Eteria ţi duse tru un numir di an’i, numir bitist la 1829, cu eliberarea a li Gârţie şi constituirea a li Eladâ. Chinesitâ sum imboldul a ideilor şi aspiraţiilor naţionale generate di Revoluţia francezâ, di la 1789, mişcarea di elilberare a Balcan’ilor creştin’i di sum turţâ, fu prefiguratâ, ca unâ Megale Ideea a li unâ Gârţie Mare, di eroulu di Velestin, Constantin Riga Fereu. Aetâ intenţie, aestâ niete, avea poate la timel’iu nostalghia dupu vecl’iul imperiu creştin, roman, cu capitala la Cosntatinopole.Ideea a dispârţâril’ei a li culurâ tru limba românâ, di aţea gârţeascâ, fu preluatâ di la acţiunea al Gheorghe Lazăr, şi la aţea, di la unirea a principatilor omânes, di la 1859, a înviţâmintului în limba românâ şi la sud di Dunăre, la fraţl’i di romanitate orientalâ şi limbâ romanâ.

Tru un altu articol di-tru tut aţel numir a revistâl’ei Balcanii, numir la care nâ referim, aestu al doilea articol di la păgin’ile 28-29, a daua parte la un aritocl încl’inat a prim-ministrului Take Ionescu, di la momentul a Uniril’ei a daua, Mare unire, di la 1918, faţirea a Româniil’ei mare, pri-tru unirea a li Transilvanie la Partia Mamă, si subliniadzâ aestâ frâţil’e transdanubianâ. Tru anulu 1915, tru unâ faimoasâ cuvintare tru Parlamentul ale Românie, Take Ionescu are unâ inspiratâ expresie, “politiva instictului naţional”. Ama, ninca di-tru 1890 Take Ionescu scria cu vreare: “Existenţa naţionalâ a soil’ei româneascâ, întreagâ şi fârâ niţe unâ elipse, easte unâ chestiune vitalâ trâ tuţ român’l’i, trâ aţel’i din Regat şi tut aşi trâ aţel’I din afoarâ, unitatea naţionalâ a român’lor easte un faptu ţi nu si acaţâ n-cheare. Limba, credinţa relighioasâ, oirighinea, tricutulu a lor istoric, totulu l’i uneaşte, totulu faţe un singur organismu etnic, un singur factor tru bana a naţiun’ilor.” (încl’is citatulu) Take Ionescu si referea la Unirea ţi lipsea s-u realizeadzâ român’l’I di la nordul a li Dunare, unirea cu Transilvania, ţi pistea aproapea 30 an’I, adică tru 1918 si feaţe tru unâ Românie Mare. Ama Take Ionescu nu agârşea ligâturile di limbâ şi di orighine romanâ cu fraţâl’i di sud di Dunăre, politicainulu roman avânda şi el un pârinte di farâ armâneascâ.

Aproapea unâoarâ cu dişcl’idirea, tru meslu agheazmăciune a şcol’urilor, Chenrul Dhyeata a Proiectului Avdela, Biblioteaca a Culturâl’ei armâneascâ, ţi lu coordopneadzâ Georgiana Vlabei, şi-u acâţă şi el activitatea. Aeste adunarări si fac la sediul a Librăriil’ei Predania şi marcheadzâ şi unâ prezenţâ di excepţie, poetulu George Vrană, care fu câlisitâ di Georgiana Vlahbei tra sâ zburascâ, şi easte poate singurlu ţi putea sa-l facâ aestu lucu ahât di competentu, dispri literature, pi Geoge Vrană. Adunărili aţercl’ului di literature si hârâsirâ pânâ tora şi di particparea a unei poetâ ţi are unâ mare contribuţie tru istoria di ma nâpoi, di-tru an’l’I a noştri a literaturâl’ei armâneascâ, poeta Kira Manţu.

Pri-tru vrearea ţi u spune şi pri-tru lucurlu cu mirache al Costa Farmzon, ţi feaţe filmarea, aeste adunări di sum semnul a literaturâl’ei armâneascâ, si adreseadzâ a unui numir multu ma mare di miracladz dicât a ţilor ţi pot sibâ prezenţâ ca pulica cursantu la şedinţile literare, dialithea cenacluri, di la librăria Predania. George Vrană mindui s-u facâ aestâ incursiune tru literatura armâneascâ, ca un studiu di istorie a literaturâl’ei împârţât tru un numir di dzaţe cursuri. Protlu cursu avu ca obiectu poezia folcloricâ armâneascâ, poezia liricâ şi poezia epicâ.

George Vrană feaţe unâ aleadzire, niştiinda cum s-facâ, desi sâ zburascâ i nu dipsre poezia folcloricâ. Argumentul că incluse şi aestâ poezie tru prezentarea a li istiroie a literaturâl’ei, fu aţel că ma s-arhiusea cu clasiţl’i de exemplu Belimace, ca literature romanticâ tut lipsea sâ si referâ şi la floclor. George Vrană dzâţea: Tutâ aestâ minare romanticâ fu în ligâturâ directâ cu folclorul si dependenta di floclor, di aform’ia că iţe popul di mileţle balcaniţe avea dor tra sâ scoata tru mighdane pdersoalitatea, identiatatea, sufletul, Eu-l cum dzâţea Tache Papahagi.” George Vrană prezentă faptul că Tache Papahagi, tru cartea ţi u scoase tru 1967, carte cu numa “Poezia lirica populară”, dzâţea că momentul adi arhiusitâ a litearaturl’ei armâneascâ, ma sibâ exceptat momentula Boiagi, momentu care faţe parte di-tru aşi dzâsa şcopalâ moscopoleanâ, periaoda a literaturâl’ei armâneascâ cultâ si confundâ cu suflitulu şi cu folclorulu armânescu”.

Faptâ aşi motivaţia trâ includirea a foclorului tru istoria ţi u prezintâ el, George Vrană, da un momentu importantu tru aestâ problematicâ, a folclorului, cartea di-tru 1900 a unui altu Papahagi, Pericle Papahagi, agiumtu ma amânat academician. Dupu aestâ carte vine, tru 1922, monumentala Antologhie armâneascâ, al Tache Papahagi.

Unâ ahtare turlie di carţâ şi di studii suntu în directâ ligâturâ cu nviţâmintul românescu la sud di Dunâ.George Vrană da numile al Ioan Caragiani, şefulu a catedrâl’ei di elinâ veacl’e di la Iaşi, care tru 1880 publicâ folclor la Convorbiri lilterare.