Prima pagină » Cultură şi adeţ armâneşti » Agenda armânească » Agenda armâneascâ – 2013.09.10

Agenda armâneascâ – 2013.09.10

Unâ hâbare ligatâ di postul public di radio din România, acşi cum nâ informeadzâ coleglu a nostru Valentin Ţigău.

Hristu Steriu, 10.09.2013, 20:51

Unâ hâbare ligatâ di postul public di radio din România, acşi cum nâ informeadzâ coleglu a nostru Valentin Ţigău.

Radio România Actualităţi, principalul postu di la Radio România, easte pi protlu loc tru isapea a radiourilor din Romania, înregistrânda unâ cotâ di pâzare di 12,3% tru scarâ naţionalâ, 13,0% la nivel urban (câsâbadz) şi 13,1% în municipiul Bucureşti. Conform a datilor vinite di la Asociaţia trâ Radio Audienţă, piste 28% di ascultători aleg dzuâ di dzuâ unulu di programile Radio România (Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Antena Satelor şi Reţeaua Studiourilor Reghionale), reprezentânda cama di 4,5 milioane di persoane di-tru isapea totalâ a ascultătorilor din România. Sondajulu (misurata a minduitâl’ei publicâ) si feaţe în perioada 29 aprier — 18 agustu 2013, pi un eşantion di 9.437 di personae. Vruţ ascultâtori a secţil’ei armâneascâ di la RRI, aştiptăm reacţiile a domnil’lor a voastre la email arom@rri.ro, pi facebook, aţel’I ţi hiţ priiatin’I, friend cu noi, ama şi prit poşta clasicâ. Aştiptăm participarea a dumnil’lor a voastre la concursurile ţi li porganizeadzâ Radio România Internaţional.

Cu unâ altâ hâbare acşi cum nâ informeadzâ colega a noastrâ Leyla Cheamil, agiundzim la limba românâ.

Prota editie a Festivalului a limbilor, culturilor si spiritualitatilor di-tru Europa chentrala, orientala si balcanica organizat la Bruxelles tru dzâlile 23 pân tru 29 agheazmăciune, easte consacrata a limbâl’ei românâ, informeadzâ un comunicat dat tru şteare la Bruxelles. Festivalul si înscrie în seria di manifestari ţi marcheadzâ, tru cathe an, Dzua europeana a limbilor, sarbatorita pi 26 agheazmăciune. In cadrul a evenimentului va sâ si facâ concerte, expozitii di picturâ, proiectii di filme, ama şi unâ dezbatire cu tema “Român’il’i în afoara ale Românie: ndrepturi si nindreptăţ”.

Unâ hâbare di la fraţl’I a noştri rămăn’i di-tru Albania. Easte unâ hâbare laie. Lu l’irtă Dumnidză, siptâmâna tricutâ, 5 di agheazmăciune, pi domnul Ilia Colonia. Prota hâbare nâ u deade domnul Andon Hristo alantâ dzuâ, pi 6 agheazmăciune:

Frats armânji,

Cu mari nvirin vâ dau aestâ hâbari jiloasâ, ca asearâ nchisi ocliâ marili a nostru armân, scriitorul, poetul sh-lexicologul Ilia Kolonjea.

Purguriseari la taifa a lui.

Niagârshit va s-hibâ elu sh-opera a lui cu mari importantsâ ti armâname !

Ci nvirin,

Andon

Redactorlu şef di la Revista “Frăţia”, di Tirana, dzâţe:

Mi gudi tu inama cand ghivusia aista habari. Nu potu su trec pi minti ca Ilia nu vas hiba namsa di noi yii. Ama El vas arramana totna namsa di noi cu opirili a lui, cu corpusu a opirili a lui, tsi ni ar alasat. […]

Dumnudze s-u ljarta

Jani Gusho

Dini Trandu, di-tru America: Un suflit alept! Dumizda slu ljiarta! Sbaneadza alants!

Dumnjiartu! Sa-i baneadza taifa sh sa-i duca numa ma largu.

Steryiu Toza, di-tru România.

Sa-l ljearta Dumnidza shi s-lu arhatipseasca tu analtu ninga El, tu Paradis. Sa-lji baneadza shi s-lu-aduca aminti atselji tsi lji-alasa dupa el. Noi va-l adutsem aminti totna dupa opera musheata tsi u-aalsa prit cari sh-lu asigurapsi loclu tu litiratura armaneasca.

Cu tinjii ti lucurlu-a lui sh-ti tsi alasa dupa el,

Goran Pushuticlu

Hristolu să lu ljartă! S-lju băneadyă taifa di anvărliga. Părghurii di amea parte!

Afrodita Tocili

Prghuriili ameali pana la fumealjia `atinjisitlui poetu armanu

Iliea Colonjia,prighurii sh`pana la armanamea ca iara unu di

poeaslji cari s`aminta shi criscu cu grailu armanescu shi scriea

pi mushatai limba di dada ARMANEASCA. Dumljiarta.

Mita.Guda

Armanamea kiru unu mari armanu sh-unu scriitoru aleptu.

Dumnidza s-lu ljarta!

Kira Mantsu

Poeta Kira Mantsu fu tim’isitâ aoa şi ndoi an’i sâ spunâ un zbor la cheremonia pri-tru care editorlu a revistâl’ei Banâl’ei, Tacu Piceava, la Gala a Premiilor Bana Armâneascâ, lu tim’isi pi Ilia Colonnia cu premiul “Omlu a anlui”. Va lu alâsăm aestu zbor trâ siptâmâna alantâ.

Editorlu, adică fondatorlu a editurâl’ei “Cartea Aromânâ”, di Syracuse, di-tru America, domnul Tiberiu pitreaţe şi dumnil’ia a lui un zbor di paragorisire.

Nj-pari multu-arãu s-avdu cã Ilia Colonja (cum lji ngrãpsii mini trã prota oarã numa, deadun cu el, ninti ca s-lji public protili puizii tu rivista-a mea). Atselj tsi-lj dyivãsescu puiziili shi isturiili scriati, l-cunoscu atsel Colonja tsi easti un mari scriitor armãn. Ma mini-l tinjisii multu sh-ca omlu tsi s-ascundea dinãpoea-a aishtor scrieri, dit atseali multi tsi-nj scria tu cãtsãli pitricuti, multsãlj anj tsi culaburãm deadun, la rivistã. Poati, ma s-am chiro (sh-ineryii, puteari) s-caftu prit muntsãlj di cãrtsã tsi li am mintiti shi arãspãnditi prit casã shi cãrtsãli tsi-nj li pitricu el, iu s-aspuni atsel tsi eara dealihea Omlu Colonja, ashi cum eara!. Nj-pari-arãu cã nu putui vãrãoarã s-trec sh-prit Arbinishii s-lu cunoscu cã, dupã tsi-nj fregi ciciorlu, u-aveam greu cu imnarea, . Sh-deapoea, ilichia nu ljartã.

Muri tinir (trã mini!) sh-Dumnidzã s-lu ljartã aclo tu Amirãrilja-a Lui iu s-aflã suflitlu-lj tora.

Cunia

PS — Tr-atselj tsi avdzãrã di armãnlu Vasili Tega, voi s-lã dzãc cã-l ljirtã Dumnidzãlu aoa shi ndoi mesh, Montreal-Canada iu bãna di ma nsus di 45 di anj. Avea vãrã 90 di anj (poati 91-92) sh-eara lãndzit di anj di dzãli. Ninga un dit bãrnul a meu, tsi lji ncljisi ocljilj. Aoa sh-unã stãmãnã muri Paris sh-cumnatlu-a meu Dimusteni Nacu. Armasim singuri, Iancu P. sh-cu mini. Sh-dit pareea-a noastrã (di vãrã 50-60) di-aoa shi 65 di anj tsi fudzim deadun dit Rumãnii, armasi sh-un singur rumãn di Montreal di 97 di anj. Sh-pistipsescu cã Dina Vangheli di Bridgeportu bãneadzã ninga, cã nu pot s-dau di el. Poati cã Mielush Babu poati s-nã da vãrã hãbari.

Dupu aestu post-scriptum a domnului Cunia, s-nâ turnăm la ţi spuneam şi sâ spunim ndauâ poezii scrise di Ilia Colonia.

Mân’ili-alu tati

Mânjili-a lui

Vârnâoarâ

Fârâ lucru

Nu li vidzui!

Oh, mânjilji-alu tati —

Cumu va poatâ si sta,

Anda Dumnidzâ va-lj

Li-ngljiatsâ…

Oh, mânji fârâ stari,

Mânji — hari!