Prima pagină » Cultură şi adeţ armâneşti » Agenda armânească » Agenda armâneascâ – 2013.05.14

Agenda armâneascâ – 2013.05.14

Dupu cum nâ informeadzâ colega a noastrâ Leyla Cheamil, Suţata di Radiodifuziune, care faţe anlu aestu, 85 di an’I di la nhiinţare fu durusitâ cu unâ nişane di fostul vâsil’e ale Românie, alidzem:

Casa Regală a Româniil’ei deade, duminica, 12 mai, analta nişane Nihil sine Deo (Hici ţiva fârâ Dumidză) a Soţietatil’ei Românâ di Radiodifuziune (SRR) cu aform’ia ale aniversare a 85 di an’i di cându s-adră, ninca şi trâ serviciile aduse a publicului românescu aflat în lumea întreagă. Decoraţia fu data ntru mânâ a conduţiril’ei SRR di Alteţa Sa Regală, Principesa moştenitoare Margareta, tru numa a tatalui sau, vâsil’elu Mihai. Tru 85 di ani, Radioul făvrusi identitate naţională, dzâse Principile Radu ale Romanie, care sucundil’e ca Radioulu easte şi un instrumentu di consolidare, ahât a statului, cât şi a naţiunil’ei românâ. Instituită tru anul 2009, decoratia Nihil sine Deo si acordă trâ performanţe şi contribuţii marcante în domeniul soţial, ştiinţific, educaţional, cultural, spiritual, economic, politic sau militar. Sămbâtă, 11 mai, la Sala Radio, în prezenţa ale Principesâ Margareta, a Principelui Radu şi a Principelui Nicolae, avu loc primul Concertu Regal apânghisit di Radio România, după 1947, anul ale abdicare a regelui Mihai, nâ transmise Leyla Cheamil.

Unâ altâ h`bare ligat` di radio nâ transmite Eugen Cojocariu:

Amintâtoril’i a Marilui Premiu a concursului RRI “Pri-tru salinile a Româniil’ei”, american’il’i John şi Roberta Selesky, agiumsirâ în România. El’i amintarâ un sejur di 10 dzâle (nauă nopţâ), cu pensiune completă, în 4 zone cunoscute trâ exploatarea (scoatirea dit loc) a saril’ei: Slănic Prahova (judeţul Prahova, sud), Târgu Ocna (judeţul Bacău, estu), Praid (judeţul Harghita, chentru) şi Turda (judeţul Cluj, nord-vestu). Dinclo di vizitarea salinilor, ascultătoril’I a noştri va-s intrâ în contactu directu cu numiroase alte atracţii naturale, turistiţe, culturale, istoriţe di-tru aţeale 4 zone. Familia Selesky easte însuţâtă di colegul a nostru Daniel Bilţ, di la Serviciul Englez. La concursu au răspunsâ corectu 429 di ascultători sau utilizatori a programilor RRI. Pi nângă Marile Premiu avem acordatâ 116 premii speciale, premii şi menţiun’i, nâ transmise Eugen Cojocariu.

Tru bitista a sipâtâmânâl’ei ţi tricu, sâmbâtâ, 11 mai 2013, la Câmpulung, si feaţe sârbâtoarea ţi di ma mulţâ an’i u organizeadzâ armânlu Alexandru Hagi, ca unâ iniţiativâ privatâ, ţi ţâne v’ie tru suflitile a armân’lor participanţâ amintirea a locurilor simboliţe a armân’lor, Pindul, agiumţâ niscânţâ di el’i aoa tru România, la poalile, ică la pudeile a Carpaţlor.

Civilizaţia Montană — Tradiţii obiceiuri, folclor în munţi – dialog Carpaţi roman, Pind aromân , inscripţia pi care u purta afişul di la manifestarea di la Câmpulung, ediţia di anlu aestu. Ama şi alante edtiţii avurâ thematic` similarâ, cu aproapea idile zboarâ pi afiş.

Participanţâ — cântâtorl’I Elena Corina Badea, România, Pero Tsaţa, di-tru Machidunia iugoslavâ. Nâ hârsim di aestu venimentu !

M’iercuri, 08.04.2013, si feaţe cu unâ siptâmânâ ninte di cum s-avea minduitâ, un evenimentu organizata di suţata Fara Armâneascâ dit România, şi trâ care n informeadzâ cu poşta electronicâ domnul Nicu-Puiu Bajdechi; la sediul Guvernului României, unâ delegaţie di la aestâ suţatâ, Asociaţiai Comunitatea Armânilor din România – FARA ARMÂNEASCĂ, fu aprucheatâ tru audienţă di către consilierul primului ministru, dl Vişoianu Corneliu, asistat de d-na Ciuceanu Antonina. Delegatia fu compusă di 21 di membri, di care aduţim aminte: domnul Costa Canacheu, fondator si membru de onoare a Asociaţil’ei, deputat in Parlamentul României, şi domnul Stere Samara – preşedintile in exerciţiu a Asociaţil’ei

Dl Vişoianu Corneliu, consilierul a primului ministru Victor Ponta, dişcl’ise discuţiile, şi spuse că tema mutrinda câftările trâ ndrepturi culturale a comunitatil’ei arămân’ilor nu easte nauă trâ dumnil’ia a lui. Are avutâ contacte cu reprezentanţâ a Asociaţil’ei şi are faptâ unâ vizită deadun cu aeşţâ la Kruşevo – Republica Maccedonia, tru agustu 2012. Spuse dişcl’idire trâ rezolvarea unor câftări a arămân’ilor di ordin cultural si dorlu trâ faţire ndauâ drâşcl’ei deadun pi aestâ cale.

Dl StereSamara, preşedintile in exerciţiu ale Asociaţie arhiusi spunânda evharisto a reprezentantului a Guvernului trâ naua dişcl’idire manifestată di Guvernu faţă di problemile arămân’ilor, spunânda că easte prota oarâ după înhiinţarea ale asociaţie cându unâ delegaţie a luştor easte aprucheatâ ofiţial la discuţii. Membril’i ale asociaţie sunt descendenţâl’i a coloniştilor machidunean’i viniţ tru Cadrilater în perioada 1925-1935. Aeşţâ, dzâse domnul Samara, si confruntă tora cu unâ problemă ndilicată, care easte aculturarea, cheardirea a identitatil’ei culturalâ şi etnicâ, şi că easte ananghe di soluţii instituţionale trâ ţânirea a limbâl’ei ţi u zburăscu armân’l’i. Problema easte greauâ, ca un` problemâ reghionalâ cum easte, di aform’ia că arămân’l’i bâneadzâ tru ma multe state tru Balcan’i. Aestâ problemă va-s puteare sibâ rezolvatâ cara la Bucureşti va-s existare vole politică trâ prezervarea aţistor comunităţ etniţe, şi nu asimilarea a lor di cătră majoritate in România, ama şi tru statile di orighinâ, balcaniţe – Grâţia, Albania, Republica Machedonia, Bulgaria. Domnul Samara lughursi că statul român, spri diferenţâ, adiafor, di alte state balcaniţe tru care bâneadzâ arămân’i, nu duse unâ politică di asimilare forţată, niţe tora , ama niţe tru chirolu a regimului comunistu. Asociaţia fu constituită arhiusinda cu meslu brumar 1990, şi u lo aprobarea di funcţionare tru meslu şcurtu 1991, di la Giudecătoria Sectorului 1 Bucureşti. Nu are participatâ la aleadziri electorale, şi di aestă aform’ie, poate, niţe nu fu agiutată di forţile politiţe.

Samara spuse că, după ţi fu adratâ, suţata acţionă trâ bâgarea tru practichie a ndrepturilor identitare pri-tru calea di obţânire statutul di minoritate naţională, ama aşi nu putu s-u ndreagâ problema. Aestu lucru nu este ama un scopo trâ el işişi, arămân’l’i au unâ identitate romanică orientală, pi care u ţânurâ până amu maşi cu putearea a lor, fără sibâ agiutaţ, până tora, di entităţ statale, dzâse domnul Samara. Tru naua republicâ di la Skopia him recunoscuţ, dzâse dumnil’ia a lui, pri-tru Constituţie ca popor constitutiv a statului. In România, di punctu di videare numeric him a treia comunitate etnică, ama nu avem statutul pi care îl au minorităţile etniţe. Trâ minorităţile naţionale recunoscute statul roman asiguripseaşte nu maşi ndrepturi, că başi privilegii, ama nu asiguripseaşte un minim di ndrepturi identitare trâ comunităţile aflate in pericol di aculturare. Avem nivol’e si noi arămân’il’i di unâ discriminare pozitiva, apreciadză domnul Samara, tra s-nu nâ chirem limba tru următoril’I 50 di an’I ţi v’in, ca istroromân’l’i şi meglenoromân’l’i.

Prezentu şi el în delegaţia di 21 di inşi di la suţata Fara Armâneascâ, prezidentul a filial`l’ei (fâlcarea) di Timişoara, domnul Stergh’iu Toza, apreciadză că problema di identitate a arămân’ilor are unâ rezolvare strictu politică şi poate sibâ structurată pi treie coordonate: Misuri trâ arămân’l’i autohton’i, di-tru statile di originâ; Conservarea a identitătil’ei etnicâ distinctâ a arămân’ilor din România; Apunţâ di ligătură cu arămân’l’i di-tru Balcan’i.

Moabetea fu lungâ, furâ şi alte intervenţii, ama va u ilustrăm ligâtura anamisa di arămăn’l’i di-tru Balcan’i, lig`turâ trâ care dzâţea domnul Toza, cu un fragmentu di-tru zborlu a domnului Canacheu, fondatorul a suţatâl’ei Fara Armâneascâ: Domnul parlamentar Costa Canacheu, deputat tru Parlamentul ale Romnie, prezentă un aprucherat evenimentu ţi va sâ aibâ loc tru iamea 28-30 cirişar la Caterini şi Dion, tru Grâţie, Festivalul PanElenica.

Festivalul bagâ deadun, împriună, m’il’e di etniţi vlahi, arămân’i. Fu lansată unâ invitaţie a dlui consilier Vişoianu di a participare deadun cu membril’i a comunitatil’ei din România la aestu evenimentu ahoria ţi adunâ ma multu di 100 di ansambluri tradiţionale folcloriţe.

Domnul consilier Corneliu, tru un adresare di tim’ie colectivâ şi numâsitâ pi aradâ a domnului deputat, a domnului preşedinte, şi cătră onoraţl’i oaspiţ, mulţan’iisi trâ dişcl’idirea pi care, dzâse el, “u iniţiem tora deadun. Trâ mine – dzâse dl Corneliu Vişoianu – easte realmente unâ bucuril’e, unâ harauâ, să putem sâ lucrăm deadun, nu escu xen ică niştiutor di comunitatea a dumnil’lor a voastre, eo am copilărită ca ficiuric în Constanţa şi cunoscu ghine aestu subiectu. Am dor şi vreare ca dzua di azâ să u transformăm într-unâ energhie pozitivă. Trâ aestâ vă sugerez să vă u minduiţ etapizat propria administraţie. Am mai avutâ contacte şi cu Asociaţia Femeilor Aromâne condusă de dna Chiraţa Meghea. Consider că şcoala prinde să nâ preocupâ pi tuţ – păstrarea limbâl’ei easte elementul fundamental, esenţial”, bitisi domnul consilier Corneliu Vişoianu, consilierlu a premierlui Victor Ponta.

14.mai.2013, Hristu Stergh’iu

Audio–>