Agenda armâneascâ – 2013.04.30
Vruţ oaspiţ şi priiatin’i, vă grim tra să participaţ la un nou concursu cu premii, cu numa “Radio România 85”. Concursul easte dedicat ale împlinire, la 1 noiembriu 2013, a 85 di an’i di radiofonie românească. Societatea Română di Radiodifuziune (SRR/Radio România), serviciul public, easte lider pi pâzarea radio din România, cu cama di 4,7 milioane di ascultători n-dzuâ (daily reach la nivel naţional) şi cu unâ cotă di pâzare cumulată (market share posturi naţionale şi reghionale) di 30%.
Amuşi 85 di an’i, la 1 noiembriu 1928, oarile 17.00, avea loc prima transmisie radiofonică ofiţială din România. Acâţa marea aventură a radiofoniil’ei româneascâ. Iara noi, aţel’i di-tru pareia Radio România Internaţional, him multu mâriţ di apartenenţa noastră la marea familie a Radioului public românescu.
Arhiusita a radiofoniil’ei din România şi prima emisiune radio ofiţială suntu ligate di Dragomir Hurmuzescu (1865-1954) fizician, membru corespondentu a Academiil’ei Românâ şi a altor foruri ştiinţifiţe din ţară şi xinâtate. Profesorlu Hurmuzescu agiumse, ulterior, preşedinte ale Soţietate di Difuziune Radiotelefonică” din România, astăndzâ Soţietatea Română di Radiodifuziune. Amuşi sturil’i ale activitate Radio România suntu programile radiofoniţe (realizate şi difuzate di posturile a corporaţil’ei — naţionale, internaţionale, reghionale, locale, posturi maşi online, ama şi conţânuturile oferite di site-uri specializate), teatrulu radiofonic şi concertile şi recitalurile susţânute di Corusurile şi Orchestrile Radio. Dinclo di aestea, Radio România organizeadză pânâgh’iruri di carte şi valorifică, pri-tru Editura Casa Radio” părţâ di patrimoniul sonor şi scris a instituţil’ei.
Posturile di radio cu care corporaţia publică atacâ pâzarerea suntu posturile naţionale Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio Antena Satelor, postul cu vocaţie naţională Radio România Muzical, postul trâ xeane Radio România Internaţional, posturile reghionale şi locale grupate n-tru reţeaua Radio România Reghional (di Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Craiova, Târgu Mureş, Reşiţa, Constanţa, Sibiu, Braşov, Sighetu Marmaţiei, Arad), posturile online Radio3net şi Radio România Junior. Arada di aeste si aflâ, di la 1 decembriu 2011, Radio Chişinău, postu a SRR ţi acoapiră dauă treimuri di Republica Moldova. Oferta editorială SRR easte completată di site-urile specializate www.politicaromaneasca.ro şi www.eteatru.ro .
Vă invităm să ascultaţ şi sâ mutriţ emisiun’ile RRI, site-ul www.rri.ro şi profilurile a noastre di Facebook, Twitter şi Flickr, să răspundiţ corectu, în scris, la ndauâ întribări şi puteţ s-amintaţ. Concursul va sâ ţânâ până pi 30 iunie 2013, data a poştâl’ei.
Marile Premiu va sâ hibâ un sejur di 10 dzâle (nauă nopţâ), cu pensiune completă, trâ dauă persoane, tru iamea 15-24 agheazmăciune 2013, tru 3 zone din România acopirite di emisia a unor posturi reghionale a Radioului public — judeţile Gorju, Timiş şi Cluj.
Concursul easte sponsorizat di SC Boca Junior SRL, di Timişoara. Parteneril’i a concursului suntu Consiliul Judeţean Gorj, Asociaţia Cluj-Napoca 2020 — Capitală Culturală Europeană”, Consiliul Judeţean Timiş, Primăria Municipiului Cluj-Napoca, Uniunea Artiştilor Plastici, Filialele Cluj şi Gorj, Asociaţia Meşterilor Populari Clujeni.
Ca di aradâ, lipseaşte să vă asiguripsiţ pi isape proprie transportul externu şi, ma că si vâ hibâ necesară, viza trâ România. Trâ aţel’i ţi nu amintâ Mările Premii va sâ avem premii şi menţiun’i în obiecte, oferite di parteneril’i a noştri, ligate di aţeale 3 zone menţionate.
Şi amuşi, întribările:
Hristu Steriu, 30.04.2013, 12:47
Cându si difuză prima transmisie radiofonică ofiţială din România? – Care easte cota di pâzare a serviciului public di radio din România?
Enumeraţ (spuniţ) barim 3 posturi di radio di-tru arada a Soţietatil’ei Românâ di Radiodifuziune. – Care easte considerat părintile a radiofoniil’ei româneascâ?
Vă paraclasim să nâ scriiţ şi ţi vâ feaţe să participaţ la concursu şi, cama multu, trâ ţi ascultaţ emisiun’ile Radio România Internaţional sau nâ mutriţ activitatea tru mediul online.
Coordonatile a noastre suntu nialâxite: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro Aştiptăm răspunsurile a dumnil’lor a voastre. până la 30 cirişar 2013, data a poştâl’ei. Amintâtorl’i va sâ hibâ spuşi după 15 alonar 2013, tra sâ aibâ chiro să-şi îndreagâ sejurul trâ di toamnă în România. Succes! (Alecu Marciuc, Eugen Cojocariu)
Ieşi numirlu proaspit, di primuvearâ, pi meşl’i marţu şi apriir, ică numirlu a Paştilui,a revistâl’ei Frăţia, dupu cum nâ informeadzâ redactorlu-şef a l’ei, domnul Jani Gusho., care nâ spune şi lista di materii a revistâl’ei, conţânutul pi şcurtu. Maca la pagina unâ revista si dişcl’ide cu un zbor trâ sârbâtoarea a Paştilui, urare sigura pi limba armâneascâ, în continuare pagina doi şi treie easte spus evenimentul a meslui feabruariu, “Dzua a llimbilor di mumâ”. Articoul easte aşi:
La 21.02.2013, Tirana, “Casa Centralâ di Culturâ a Militarlui di Albanii”, si tsânu activitatea: “Dzuua a Limbilor di Mumâ”. Dininti unei audientsa, anvârliga di 300 di inshi, s’ascultarâ shasili limbli, arbinuseashti, armaneashti, gârtseshti, sârbeshti, slavo-machiduneashti shi romané (tsigana), tu cântic shi poezii.
Zborlu shcurtu di intratri ti comunitatea armânâ u tsinu prof. universitar d-ul Rapo
Zguri.
Ti concretizarea a contribuutlui Armânesc, si deadi di H. Goci, unâ reprezanteare
(power point) cu 40 di eksponati di ikoani di cultura shi isturia balcanicâ shi europeanâ cu originâ armâniascâ. Tuti exponatili eara asociati cu coment oral.
Tu bitiseari si deadi concertu di gruplu “Boatsea Fârshâroteascâ”, cu cantatorlji, asociatsi cu clarino dal vivo shi fi ciori sh-feati, anvâscuts cu stuliili a noasti.
Di la aestâ manifestare easte spus zborul al Rrapo Zguri
Prof. universitar la Facultatea ti Limbâ shi Istorii, Tirana, adus pi armâneaşte di Jani Gusho. Profesorul albanez dzâse:
Tsi vas fi tsem tsi Armâneasca a noastâ, tsi easti, namsa di alti shi unâ valoarâ a culturâljei a shtljiu locu? Astrigarea a mea cu aistâ apuhii va s-eara, cum di tutâ comunitatea Armânâ sh ti institutsionili tsi ar n-tru mânâ s-facâ tsiva ti aistâ scâpu: As da a cafi unu atseu contributu di generozitate ta s-putem s-dâpârtâm cinusha di
la scanteili ânca apreasi shi s-fi tsemâ tsi nâpoi s-bubuleadzâ fl eaca a-shtleji limbi mushatâ ti culturâ shi tolerantsâ.
Activitatea di adzâ mini va s-u consider multu cu simasii shi valoroasâ, afara di ihouru shi puteri tsi va s-aiba, ta s-da contributu cât tsido putsin tu misia chischin ti viljgarea a shtior valoari omnieasci, cum suntu limbili putsin zburâti, ica limbili a minoritâtsilor.
Eu personal escu di origina vlaha icâ armânâ, cum s-acljiami shi alta soi. Escu cârscut cu limba a mea shi cat ma multu treatsi chirou, atânt ma multu li voi valoarili straordinarli a ljei. Esti una limbâ tsi s-zburâshti ashtiratâ, tsi s-articuleadzâ pâcisiostâ, tsi n-aproachi amplitudi analti, tsi afrunteadzâ sh- simantica ma sofi sticatâ a culturâljei, ama shi jargonulu ma simplu a poporului, tsi shi
ngiurârili nai ma greu u dzatsi ca cu arâdeari. Naca tolerantsa va s-era unâ amirari, ica unâ comunitatea, armâneasca va s-eara limba e lor.
U alâvdai putsin, nu ti apunari limbili alanti, ma ta s-dzacu ca videts tsi him tu chireari, naca u chirem ea shi ta s-dishteptâ cât tsido putsin ananghia ta s-fi tsem tsiva tsi aistâ valoarâ, nu mash a armânjilor ma shi a tutsâlor albanezilor, sâ scapâ di la aplicarea, chirerea.
Limba a minoritâtsilor esti limba a alantului.
Ashi cum tritsem cu un-alantu, ashi va s-hiba shi valorizârea a limbaljei a lui. Naca
la alantu videm dushmanu, atumtsea shi limba a lui va s-hiba limba a dushmanului. Naca u videm ca limba a oaspilui ica a vicinului, atumtsea va ni nvâtsam shi vas u apruchiam melodia shi simantica e ljei, va s-amintam di la ea ashi cum amintâm di la unu oaspi shi vicinu bun.
La Balcanji pârtsâmâ experientsi fârmâcoasi, shi pozitivi tu dari shi luari cu un-alantu.
Nu rar noi afl âm la alatu sibepea ti defectsi (absentsilor) icâ a lucurulor sterapi. Nu rar noi ni amintâm ti alantsâ cand avem ananghi shi cand nu ni s-vaelji, âlji turnâm pultârili shi, nu mash ahentu, ma spunem unâ stari di mintimari. Adzâ esti dzua ta s-minduim shi su considerâm alantu ashi cum va s-vream tsi shalntu s-mindueascâ shi s-n considerascâ noi.
Ama s-ni turnâm la Armâneasca a mea vrutâ, care totna sh-ma multu ma u ved ca dada a mea, tsi putei nu vas-u apruchiam s-fudzea, s-apleacâ, s-agrisha. Pistipsescu ca itsi di voi vas pârtsa ideyia sentimentu (entipusi) cu mini când vini zboru ti dada a cafi unu ideyia sentimentu (entipusi) cu mini când vini zboru ti dada a cafi unu.
Adusi pi limba armâneascâ
Jani Gusho
30.04.2013, Hristu Stergh’iu
Audio–>
