Agenda armâneascâ – 2013.02.20

Dupu cum nâ informeadzâ fratsl’i a noshtri arman’i di-tru Albania, domnul Hrista Goci ama shi domnul Andon Hristo, tru capitala Tirana si ţânu unâ conferinţâ. Ama, va u spunim hâbarea dupu Bulitinlu infurmativu a Consiliului armnescu:

Aoa şi unjâ stamina , tu 13 şi 14 şcurtu 2013, si dizvârti Tirana unâ conferenţâ internaţiunalâ trâ prublimatica a minorităţlor di-tru Arbinişie sh-di-tru craturli viţine di-tru Balcan. Organizatâ trâ itia a gh’iurtiil’ei di 100 di an’i di cându s-ari timil’usitâ cratlu indipindentu arbinesu, aestâ conferenţâ ştiinţificâ, andreaptâ di Universitatea Marin Barleti, fu unâ oportunitateaform’ie di moabeţ tim’isite trâ prublimatica a minorităţlor ţi bâneadzâ tru Arbinişie cata cum şi a ţilor minoritaţ ţi bâneadzâ tu Evropa dit notu-datâ.

Conferenţa s-dizvârti tu treie secţiun’i ahoria:

Hristu Steriu, 20.02.2013, 12:34

Dupu cum nâ informeadzâ fratsl’i a noshtri arman’i di-tru Albania, domnul Hrista Goci ama shi domnul Andon Hristo, tru capitala Tirana si ţânu unâ conferinţâ. Ama, va u spunim hâbarea dupu Bulitinlu infurmativu a Consiliului armnescu:

Aoa şi unjâ stamina , tu 13 şi 14 şcurtu 2013, si dizvârti Tirana unâ conferenţâ internaţiunalâ trâ prublimatica a minorităţlor di-tru Arbinişie sh-di-tru craturli viţine di-tru Balcan. Organizatâ trâ itia a gh’iurtiil’ei di 100 di an’i di cându s-ari timil’usitâ cratlu indipindentu arbinesu, aestâ conferenţâ ştiinţificâ, andreaptâ di Universitatea Marin Barleti, fu unâ oportunitateaform’ie di moabeţ tim’isite trâ prublimatica a minorităţlor ţi bâneadzâ tru Arbinişie cata cum şi a ţilor minoritaţ ţi bâneadzâ tu Evropa dit notu-datâ.

Conferenţa s-dizvârti tu treie secţiun’i ahoria:

prota secţiune, cu thematica “Catandisea giuridicâ a minorităţlor naţiunali şi etno-lingvistiţe tu Arbinişie”; -deftura secţiune, cu thematica “Catandisea soţio-economicâ a minorităţlor di-tru Arbinişie;


a treia secţiunea, cu thematica “Minoritatea arbinesâ şi alte minoritaţ tu craturli viţine”. Tu prota secţiune aliştei conferenţâ, di partea a Consiliului a Makedon-Armân’lor, fu pârâstâsitâ, tu anglica, lucrarea cu thema “Juridical and political aspects regarding the minoritiy of the Armâns in Albania and how tyey enjoy all the rights granted by the European and international norms”.

Tu treia secţiune furâ pârâstâsiti dauâ lucrari di partea ali Comunitatea Armân’lor dit Românie: unâ ndreaptâ sh-pârâstâsitâ di avocat Chirana Darlaiane — “Aromanian Group Survival in the identity context of United Europe”, alantâ ndreaptâ ş-pâr`stâsitâ di professor Enache Tuşa — “Armân (Macedo-Romanian) Community colonized in Romania during 1925-1935 and their conditions nowadays”.

Domnul Hrista Goci nâ spune şi alte participări, alidzem, :

Tu conferentsã lloara parti multi personalitãtsi di padia academicã ma shi alts di nivelu ma apusu.

Tu dt 14022013, la panelu 1, si tsãnurã 10 discutsi tu tema “Regimlu Giuridicu a minoritãtslu Natsionali Etnisi shi Culturali”. Ti Comunitatea Armaniascã di Albanii, si tsãnurã trei temi:

1. Viorel STÃNILÃ (Researcher, tihiseashti s’hiba Ambasadoru ali Rumanii tu Albanii di 4 anji ma ninti, fãrã titul academic, nivelu post-universitaru), cu temã: “Comunitatea Armãniascã tu Albanii: di la unã minoritati fãrã statut andreptu unui statut fãrã minoritati”

Dupu discutsia shi responsa a’ntribarilor, punctili specifici di videari al Dn STÃNILÃ, sãntu:

a. Populu Armanescu sum Dunav santu parti di populu rumun. Armanjlja tsi s’dusirã tu Rumanii di regionili di sum Dunav shi aza bãniadza aco, santu rumunji shi nu poata s’kirdisiasca status di minoritati natsionalã. Armanjlja di Albanii printi s’kirdisiasca status di minoritati natsionalã(ARUMUN = RUMUN).

b. Limba Armaniascã NU easti limba ma easti dialect di Limba Rumunã.

c. Sculiili tsi disclisi kivernisia ali Rumanii tu Balcan sum Dunav pana tu anlu 1913, furã pi limba RUMUNÃ shi eali si pãltia cu pãradz di’acratlu Rumun. Ma tu atseli sculii si anvitsa shi Limba Armaniasca.



2. Valentino MUSTAKA (Presidentu di Partia “Aleantsa ti Egalitati shi Andriptati Europeana”, 2012, rezulteashti cu scoala mediã), tsãnu discutsia cu temã: “Regimlu Giuridic ali etnii arumunãvllahã dupu legislatsia albaneza”.

3. Yani MANTSU (Researcher, Presidentu a Consiliu a Makedon-Armãnjilor, nivelu post-universitaru, fãrã titul academic) cu temã:” Aspeci giuridici shi politici ligati cu minoritatea a Armãnjilor (MAKEDON-ARMANJILOR/vlahi), tu Albanii shi cum l’I hãrãsescu elji andriptatili tsi ll’u pricãnoscu konventili europeani”.

Punctu di videari al Dn MANTSU easti cã, armãnjljã santu popul AUTOCTON di aproapea 4000 di anj. Loclu alloru natural ari futa Makidunia Antica(Makidunia, Thesala i shi Ipeiros)

…………………………………………………..

Luan OMARI (Prof Dr Academic, di cama cãnãscutsia tu Albanii), fetsi declararea verbal cã armãnjljã santuAUTOCTONJI tu Balcan (Albanii), pricãnãscuts di’aoa sh’patru njiljã di anji ma ninti. Armanjlja di Albanii aru datã un contribut extraordinar ti iluminizmu shi indipendentsa ali Albanii…………….

Simneadza Hrista Goci, a cure l’i dzâţim evharisto trâ hâbarea ţi nâ u deade.





Dupu tsi avum habarea di-tru Albania, ca domnul Valentino Mustaca di la partidlu ABDE fu promotorlu di si dishcl’is una şcoala armaneasca tru casabalu Fearca, tru 19 gh’inar, una habare tra nvitamintul armaneascu na pitreatse shi domnul Nicu Mihale di Consantsa, Romania. Habarea easte ligata di numa al Costa Caracoti, arman, director di liceu tru Constantsa shi lale a domnului Nicu Cheaici, di la radioulu armanescu di Sydney. Ninca shi lu informeadza domnul Nicu Mihale pi redactolu di la radioulu armanescu di Sydney tra moabetea shcurta shi cu pitritseare catra radioulu di-tru Australia, moabete tsi u are cathe sitamana vinirea l afalcarea di Constantsa. Ashi, domnul Nicu Mihale na informeadza ca anlu tsi tricu 2012, cu agiutorlu a ministrului di atumtsea a nvitsamintului di-tru Romania fu loata apofasea tra sculiile armaneshti tsi sa si dishcl’ida Constantsa shi tru niscante hori di Dobrogea iu are arman’i. Ia tsi dzatse domnul Nicu Mihale:

Tinjisit Nicu Cheaici

Mi harsi multu ca apruchiashi mail di la io.Stsa spun ca shtiu multi di bana ta ,ai un lali aua Custantsa tsi smareashti cu tini.Daima lunea avem andamusi la Falcarea di Custantsa shi lu avdza:”lu avdzat nipotlu a meu”

Aestu iasti Costa Caracoti dascal,tsi ari angatan ti problematica invatsamantului.Di anlu 2012 iasti director la”Liceul Traian”.

El deadun cu Chirana Darlaiani,Samara Steriu prezidentul di Fara pi Romania shi Shutsu Gogu cafi an pitrec cartsa la chivernisea a li Romanii.

Anlu 2012 avum una marii amintarii di la ministru Ecaterina Andronescu deadi ordin ca ficiuritsii a noshtsa sa anveatsa limba armana tu sculii.Avem 500 di ficiurits tsi anveatsa armaneashti nu mash tu casabalu Custantsa ma shtu horli Mihail Kogalniceanu,Cocealac.Harau marii ti ficiurits ti iurtusearea al Pap Carciun,siarats di varna parti svideats cum plandzeau papanji a lor di harau..

Dupu tsi da aesta habare shi fates shi un altu m’ic comentariu, simneadza:

Cu multa vrearii shi ducheari armaneasca Nicu Caramihale-Custantsa -Romania.





Una alta habare di-tru Romania si leaga di un evenimentu di Bucureshti: Expozitsia di carte armaneasca, di la Biblioteca Natsionala ale Romanie, una expozitsie di un mes, dishcl’isa viniri, 15 shcurtu, pana I 22 martsu. Deadun cu expozitsia di carte easte organizata shi expozitsia di pictura shi sculptura, al Ary shi a hil’lui a lui, Ion Lucian Murnu. Evenimentul fu organizat la ideea al Marius Marian Sholea, tsi mindui shi scoase shi cartea “Martirie ti una eta. Zughrapseri. Ary Murnu.” Cartsale di la expozisia di carte fura aduse di organizator, care Sutsata Culturala armaneasca, ama shi a niscantor bibliofil’I arman’I, tru arada a cure si cade s-u spunim separat numa a lirtatal’ei academician Matilda Caragiu Mariotseanu (1927-2009).

La dishcl’idire zburara:


Letitsia Constantin ditu partea ali Biblioteca -Silvia Radu tsi lu avu dhascal Ion Lucian Murnu


Doina Mandru, directoari la Muzeulu Traditsiei Aulice di Mogoshoaia (tu palatea alu Brancoveanu). Dupu cum na informeadza prezidentul a Sutsatal’ei Culturala armaneasca, profesorlu Alexandru Gica, “La aestu muzeu — di Mogoshoaia – Doina Mandru andreapsi expozitsii sh-ti tiniri artishti armanj: Caterina Vrana, Cristina Passima. Tut Alexandu Gica na spune ca:

Doina Mandru baneadza tu casa alu Ary Murnu di Bucureshti (bulevard A.Averescu). Ea avu buneatsa sa scoata tu migdani operele alu Ary shi Ion Lucian Murnu. Aoa shi multsa anji na gri tu casa a ljei ta s-na aspuna yishterilji ditu fumealjea Murnu. S-tsanu aaclo una turlie di cenaclu. Marius Sholea fu apufusit shi avu idheea ali expozitsie cum shi atsea a cartiljei tsi fu parastasita aseara: “Martirie ti una eta.Zugrapseri. Ary Murnu.”



Cartea aspuni grafica alu Ary Murnu: zugrapseri, ilustratsii di carti, caricaturi ti fimiridz, schitse ti bancnote (paradzlji ditu anjlji 1930-1940 tu Romania fura adrats dupa schitsele alu Ary), desene ti timbre shi cartsa poshtale.

Cartea ari unu Zboru Nainti angrapsitu di Marius Marian Sholea si una Prefatsa angrapsita di Doina Mandru (tsi da multi habari ti bana alu Ary Murnu), dzate Alexandru Gica.



Cartea fu tipusita la Editura a Sutsataljei Culturali Armaneasca di Bucureshti (SCA). SCA easti shi organizatorlu a evenimentlui. La aestâ organizare un lucru ahoria feaţe Ianula Gheorghe şi cu unâ graficâ multu bunâ ţi ea u asigurispi a cartil’ei a cure lansare fu faptâ viniri, 15 şcurtu.



19.feb.2013, Hristu Stergh’iu



Audio–>