Agenda armâneascâ – 2013.02.12

Dzua Mondialâ a Radioului. Arhiusinda cu Mocopolea, a cure câdeare fu contemporanâ cu Revoluţia francezâ, putem sâ zburâm di unâ minduitâ europeanâ trâ afirire di lâiaţa a polimilor şi minduita di vreare trâ buneaţa a pacil’ei în lume. Cu tute aeste si agiumse la un polim mondial şi apoia la ninca un. Irinea ama agiumse un v’is nobil ale omenire.Dupu ţi fu simnat, la 11 brumar 1918, tru Franţa armistiţiul pri-tru care si curma alumtile a protlui polim mondial, anlu alantu fu faptâ şi bitisita ofiţialâ a polimului pri-tru simnarea a Tratatul di la Versailles. Cu unâ altâ informaţie istoricâ agiundzim tru anlou 1921, cându Liga a Naţiun’lor, organizaţie creatâ tru an’l’I aţel’I tra sâ ncheadicâ apârn’irea a unui nău polim mondial, pri-tru achicâsiriea la measa a tratativilor anamisa di naţiun’i, eara creat la 21 octombriu 1921 unâ comisie, care tru 4 ianuariu anlu alantu apofăsi adrarea a unui Comitet Internaţional trâ cooperare intelectualâ şi ţi ma amânat agiumse organizaţia UNESCO di azâ.

Anlu tricut, UNESCO (The United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization) lo apofase ca tru 2013, pi 13 februariu, să si marcheadzâ trâ prota oarâ, Dzua Mondială a Radioului. Aşi easte recunoscut rolul major a radioului — dzâţe colega a noastrâ hristine Leşcu – di sâ transmitâ aţeale ma diversile informaţii şi di sâ pitrundâ discret în casile a oamin’lor şi sâ lâ “zburascâ” ca unor soţ faţe ca radioulu s-hibâ un trop di comunicare în masă multu vrut.

Vruţ ascultâtori, secţia armâneascâ la aestâ sârbâtoare internaţionalâ a undilor radiofoniţe vâ oarâ multâ sânâtate şi aşteaptâ di la voi hâbari şi emailuri la adresa arom@rri.ro.



În România, primele emisiuni de radio — dzâţe diznou Christine Leşcu – si feaţirâ la 1 brumar 1928, dată la care loa naştire Societatea Română di Radiodifuziune di astăzi, aţel ma ascultatlu şi ma credibilul radiodifuzor din ţara noastră. Radio România are în portofoliu 7 posturi naţionale, unlu internaţional, 8 posturi reghionale, unâ agenţie di presă, 6 formaţii muzicale, unâ editură şi un pânâgh’ir di carte. Di-tru octombriu anlu tricut, Radio România easte reprezentată în structurile di conduţire a Uniunil’ei Internaţionalâ di Radio şi Televiziune. Christine Leşcu adavgâ: Radio România Internaţional emite, în prezentu, pi dauă canale: RRI1, care emite nonstop programe în limba română, ama şi programe în dialectul aromân, şi RRI2 care transmite pi 10 limbe xeane: arabă, chineză, engleză, franceză, germană, italiană, sârbă, spaniolă, rusă şi ucraineană.

Radio România programă, cu ocazia a Dzuâl’ei Mondialâ a Radioului, un concertu extraordinar compus din lucrări simnate di Maurice Ravel, W.A.Mozart şi Jean-Philippe Rameau, concertu ţi lu are la pupitru pi dirijorul german Ralf Sochaczewsky.



Dupu cum ştiţ, pi 19 gh’inar fu dişcl’isâ unâ şcoalâ armâneascâ tru câsâbălu Fearca, aşi cum nâ informa domnul Andon Hristo. Profesor trâ nviţarea limba armâneascâ, ţi s-u preda a cilimean’lor easte domnul Toma Musha. Domnul Valentino Mustaca, prezidentula a partidlui ABDE, care putu di u dişcl’isi aestâ şcoalâ faţe unâ completare la aistâ hâbare şi-l informeadzâ pi domnul Andon Hristo şi dzâţe::

Domnu Andon,

Iram Ferca câ mi câftarâ niscânts pârints armânji. Numurlu a elevilor di la 14 agiumsi la 30, ma nâpoi va si avdagâ. Clasa easti njicâ, t-atsa domnul Toma Musha, di dauâ dzâli tu stâmânâ va s-da nvâtsâturâ 4 dzâli pi stâmânâ. Ma caftu ti vârâ clasâ kama mari… s-avem umuti. Ama anda chinduri cu aici pâraints (mult hârâsits), loai di hâbari câ mult aproapea va si dishchidâ shcola-clasâ sh-la Ducas-Patos, Pojan-Fercâ. Aestâ eaasti unâ hâbari bunâ, ama mini nu u paravidzui, câ easti gati shi shcola-clasâ la Ura Vajgurore-Berat shi poati sh-Pogradets. Aesti sânt lucri ambarâ cu aestu ritmu tsi s-caftâ di armânji. Oru si facâ realiteati..mini credu mult. Ama s-caftâ mari lucr. Mintuescu s-fitsem unâ adunari cu tuts aici tsi vra shcola-clasâ shi s-fitsem un nou program ti aestu lucr. Ti aestâ caft agiutarea a ta cu multâ importantsâ.

Ti itsi jgliotâ va sâ spun.

Salutari,

Valentino Mustaca



Unâ altâ hâbare easte ligatâ di activitatea a Suţatâl’ei culturalâ armâneascâ di Bucrureşti a cure prezidentu, profesorlu Alexandru Gica nâ infromeadzâ:

Tu chirolu 15 di Shcurtu-22 di Martsu va si s-faca una expozitsie di carti armaneasca la Biblioteca Natsionala di Bucureshti (naulu sediu). Expozitsia ari ma multu di 500 di cartsa ti armanj.



Tu idyiul loc tu aestu chiro va s-hiba una expozitsie di pictura shi sculptura alu Ary Murnu (1881-1971; fratili alu George Murnu) shi Ion Lucian Murnu (1910-1984; ficiorlu alu Ary Murnu).



Cathi viniri va si s-faca parastaseri di carti. Prota carti tsi va s-hiba parastasita viniri 15 di Shcurtu easti “Martirie ti una eta”, zugrapseri di Ary Murnu,

carti tipusita la Editura a Sutsataljei Culturali Armaneasca (SCA) di Bucureshti.



Organizatorlu a evenimentului easti SCA. Evenimentul fu minduit di Marius Marian Sholea. Ianula Gheorghe cilastasi multu ti aestu proiect.

Şi. Cum bitisim aestâ hâbare cu numa a cântâtoaril’ei Ianula Gheorghe, nâ aduţim aminte di cânticlu armânescu. Cu tute aeste va s-avdzâm unâ altâ cântâtoare: Flori Caragop !



12.feb.2013, Hristu Stergh’iu



Audio–>

Hristu Steriu, 12.02.2013, 12:32

Dzua Mondialâ a Radioului. Arhiusinda cu Mocopolea, a cure câdeare fu contemporanâ cu Revoluţia francezâ, putem sâ zburâm di unâ minduitâ europeanâ trâ afirire di lâiaţa a polimilor şi minduita di vreare trâ buneaţa a pacil’ei în lume. Cu tute aeste si agiumse la un polim mondial şi apoia la ninca un. Irinea ama agiumse un v’is nobil ale omenire.Dupu ţi fu simnat, la 11 brumar 1918, tru Franţa armistiţiul pri-tru care si curma alumtile a protlui polim mondial, anlu alantu fu faptâ şi bitisita ofiţialâ a polimului pri-tru simnarea a Tratatul di la Versailles. Cu unâ altâ informaţie istoricâ agiundzim tru anlou 1921, cându Liga a Naţiun’lor, organizaţie creatâ tru an’l’I aţel’I tra sâ ncheadicâ apârn’irea a unui nău polim mondial, pri-tru achicâsiriea la measa a tratativilor anamisa di naţiun’i, eara creat la 21 octombriu 1921 unâ comisie, care tru 4 ianuariu anlu alantu apofăsi adrarea a unui Comitet Internaţional trâ cooperare intelectualâ şi ţi ma amânat agiumse organizaţia UNESCO di azâ.

Anlu tricut, UNESCO (The United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization) lo apofase ca tru 2013, pi 13 februariu, să si marcheadzâ trâ prota oarâ, Dzua Mondială a Radioului. Aşi easte recunoscut rolul major a radioului — dzâţe colega a noastrâ hristine Leşcu – di sâ transmitâ aţeale ma diversile informaţii şi di sâ pitrundâ discret în casile a oamin’lor şi sâ lâ “zburascâ” ca unor soţ faţe ca radioulu s-hibâ un trop di comunicare în masă multu vrut.

Vruţ ascultâtori, secţia armâneascâ la aestâ sârbâtoare internaţionalâ a undilor radiofoniţe vâ oarâ multâ sânâtate şi aşteaptâ di la voi hâbari şi emailuri la adresa arom@rri.ro.



În România, primele emisiuni de radio — dzâţe diznou Christine Leşcu – si feaţirâ la 1 brumar 1928, dată la care loa naştire Societatea Română di Radiodifuziune di astăzi, aţel ma ascultatlu şi ma credibilul radiodifuzor din ţara noastră. Radio România are în portofoliu 7 posturi naţionale, unlu internaţional, 8 posturi reghionale, unâ agenţie di presă, 6 formaţii muzicale, unâ editură şi un pânâgh’ir di carte. Di-tru octombriu anlu tricut, Radio România easte reprezentată în structurile di conduţire a Uniunil’ei Internaţionalâ di Radio şi Televiziune. Christine Leşcu adavgâ: Radio România Internaţional emite, în prezentu, pi dauă canale: RRI1, care emite nonstop programe în limba română, ama şi programe în dialectul aromân, şi RRI2 care transmite pi 10 limbe xeane: arabă, chineză, engleză, franceză, germană, italiană, sârbă, spaniolă, rusă şi ucraineană.

Radio România programă, cu ocazia a Dzuâl’ei Mondialâ a Radioului, un concertu extraordinar compus din lucrări simnate di Maurice Ravel, W.A.Mozart şi Jean-Philippe Rameau, concertu ţi lu are la pupitru pi dirijorul german Ralf Sochaczewsky.



Dupu cum ştiţ, pi 19 gh’inar fu dişcl’isâ unâ şcoalâ armâneascâ tru câsâbălu Fearca, aşi cum nâ informa domnul Andon Hristo. Profesor trâ nviţarea limba armâneascâ, ţi s-u preda a cilimean’lor easte domnul Toma Musha. Domnul Valentino Mustaca, prezidentula a partidlui ABDE, care putu di u dişcl’isi aestâ şcoalâ faţe unâ completare la aistâ hâbare şi-l informeadzâ pi domnul Andon Hristo şi dzâţe::

Domnu Andon,

Iram Ferca câ mi câftarâ niscânts pârints armânji. Numurlu a elevilor di la 14 agiumsi la 30, ma nâpoi va si avdagâ. Clasa easti njicâ, t-atsa domnul Toma Musha, di dauâ dzâli tu stâmânâ va s-da nvâtsâturâ 4 dzâli pi stâmânâ. Ma caftu ti vârâ clasâ kama mari… s-avem umuti. Ama anda chinduri cu aici pâraints (mult hârâsits), loai di hâbari câ mult aproapea va si dishchidâ shcola-clasâ sh-la Ducas-Patos, Pojan-Fercâ. Aestâ eaasti unâ hâbari bunâ, ama mini nu u paravidzui, câ easti gati shi shcola-clasâ la Ura Vajgurore-Berat shi poati sh-Pogradets. Aesti sânt lucri ambarâ cu aestu ritmu tsi s-caftâ di armânji. Oru si facâ realiteati..mini credu mult. Ama s-caftâ mari lucr. Mintuescu s-fitsem unâ adunari cu tuts aici tsi vra shcola-clasâ shi s-fitsem un nou program ti aestu lucr. Ti aestâ caft agiutarea a ta cu multâ importantsâ.

Ti itsi jgliotâ va sâ spun.

Salutari,

Valentino Mustaca



Unâ altâ hâbare easte ligatâ di activitatea a Suţatâl’ei culturalâ armâneascâ di Bucrureşti a cure prezidentu, profesorlu Alexandru Gica nâ infromeadzâ:

Tu chirolu 15 di Shcurtu-22 di Martsu va si s-faca una expozitsie di carti armaneasca la Biblioteca Natsionala di Bucureshti (naulu sediu). Expozitsia ari ma multu di 500 di cartsa ti armanj.



Tu idyiul loc tu aestu chiro va s-hiba una expozitsie di pictura shi sculptura alu Ary Murnu (1881-1971; fratili alu George Murnu) shi Ion Lucian Murnu (1910-1984; ficiorlu alu Ary Murnu).



Cathi viniri va si s-faca parastaseri di carti. Prota carti tsi va s-hiba parastasita viniri 15 di Shcurtu easti “Martirie ti una eta”, zugrapseri di Ary Murnu,

carti tipusita la Editura a Sutsataljei Culturali Armaneasca (SCA) di Bucureshti.



Organizatorlu a evenimentului easti SCA. Evenimentul fu minduit di Marius Marian Sholea. Ianula Gheorghe cilastasi multu ti aestu proiect.

Şi. Cum bitisim aestâ hâbare cu numa a cântâtoaril’ei Ianula Gheorghe, nâ aduţim aminte di cânticlu armânescu. Cu tute aeste va s-avdzâm unâ altâ cântâtoare: Flori Caragop !



12.feb.2013, Hristu Stergh’iu



Audio–>