Agenda armaneasca Retrospectiva 2012 – partea II a – 2013.ian.15

Hristu Steriu, 28.01.2013, 20:03

Duţim ninte retrospectiva a evenimentilor di anlu ţi tricu; treaţim la partea a daua, la evenimentile di-tru a daua parte anlui.

9 di alonar — 60 di an’i. Tru meslu alonar easte faptu poetlu Dina Cuvata (faptu la 9 alonar 1952), poet, prozator, traducător, pricum şi prezidentu a uniunil’ei UCAM, Unia tra culturâ a armân’lor dit Machidunie, editor a revistâl’ei Grailu armânescu. Dupu cum nâ informa atumţea domnul Goran Puşuticlu, revista literarâ Helis,care iase Slobozia, câsâbă tru România, easte spusâ şi numa al Dina Cuvata. Revista Helis prezintâ patru poeţ machidunean’I, di a cure poezii tipuseaşte şi tru limba română. Easte zborlu şi di dauâ poezii al Dina Cuvata. S-nâ dânâsim la poezia “Lucru ştiut…”, scrisâ ca una metaforâ a limbâl’ei armâneascâ: Lucru ştiut…

Lucru shtiut easti ca puiziili

Baneadza ma multu di autorlu.

Mini, s-nji spunu-ndreptu, nu nji-u strambu,

Ca mini-a s-banedz ma putsan di puiziili.

Mini nji-u strambu ca nu-a s-aiba

Cari s-li apura di-ahantsalji dushmanji!

Va s-urnjeasca, va li spastreasca

Maratili puizii tsi cu-ahat pidimo li-ngrapsii!

Mi doari shi-atsea, ca cu spastrearea a lor

Va-u moara shi limba-armaneasca!

Puiziili a meali nu suntu mash puizii,

Ma suntu shi-identitati-armaneasca,

Una mileti, cultura shi tsivilizatsii!

El fu prezentu ma amânat şi tru revista Constelaţii diamantine, tut tru România, revistâ a scriitorlor român’i.

Tut tru alonar unâ altâ dzuâ easte importantâ trâ poezie. Dzua di 15 alonar easter dzua cându tricu tru eternitate luţeafirlu a poeziil’ei româneascâ, Mihai Eminescu (15 ianuariu 1850 — 15 alonar 1889). Unâ traduţire a poeziil’ei capodoperâ al Mihai Eminescu, “Luţeaifrlu” avea pitricutâ ligat di dzua di naştire al Mihai Eminescu, ama ţi noi cum nu putum s-u prezentăm la 15 ianuariu, u ţânum trâ alantâ dzuâ eminescianâ, di veara, 15 alonar. Anlu aestu diznău si uidiseaşte cu dzua di amintare a poetlui. Easte zborlu di armânipsirea pitricutâ di Nicolae Chihaia, a “Luţeafirlui”, şi vrem s-aleadzimu ndauâ versuri a paramitlui di vreare ţi unâ featâ di amirâ, cu suflitlu mplin di muşatlu sentimentu ale aghape, lu ţase poate ca unâ turlie di Penelopâ ţi-şi aşteaptâ un v’initor Ulise a l’ei, cu aradzâle a Luţeafirlui, a curi-l’i caftâ sâ si aghlisturâ pi aradzâ trâ-s v’inâ pânâ tru ciurdachea di la castel di iu aghnânghipsea feata pi muşuteaţa astralâ.

Mutrea aynanyea cum pi amãri/ Da el shi nyiliceashti,

Shi pi trimburatili cãrãri/ Cãrãyili cum urseashti.

Dipuni-ngjos lutseafir bun,/ Ti aylishturã pi radzã,

Ai, intrã-n casã, s-him deadun,/ Shi bana-nji lunjineadzã !

El asculta cutrimburat, Tut s-aprindea di vreari

Shi s-aruca ascãpirat,/ Di s-hundusea tu amari;

Ea anyisa sh-tu protlu somnu/ Di el shi adutsi aminti

Shi un mari dor, di amãrilor domnu,/ Tu suflitu lji si aprindi:

Paramithlu di vreare s-dizvârteaşte tru fantezia a featâl’ei, ţi lu arâse luţeafirlu că va-l’i hibâ niveastâ a lui, ama acâţă vreare cu altu tinir:

Ea, lãndzãdzãtã di amor,/ Shi arucã oclilji, mtreashti

Lutseafirlu pisupra a lor/ Shi cu vreari l-pãrcãlseashti:

Ama veade cu dureare, tru imaghinaţia a l’ei, că:

El treamburã ca alti ori/ Pisti pãduri di muntsã,

Şi că vrearea a lui caldâ s-astease:

Ma nu mai cadi apres di foc/ Tu amãri, didip di analtu;

-Tsi anangj ai tini om di loc Ma s-nu hiu io, shi i-altu ?

La Loclu a vostru njic mutrescu/ Cum tihea cu voi treatsi,

Ma io pi tseru nji mi dukescu/ Ni-muritor shi aratsi.

21 alonar, s-astease di-tru banâ, la 86 di an’I (faptâ tru 15 marţu 1926), Lena-l Stergh’ea-l Cepi, mârtatâ Leana-l Cola-l Canache, dada al Costa Canacheu, membru tru parlamentul ale Românie şi fostu prezidentu a suţatâl’ei Fara armâneascâ dit România, ama şi a suţatâl’ei culturalâ armâneascâ, di Bucureşti.

21 şi 22 di Alunaru, Proiectul Avdela, Biblioteca di Culturâ Armâneascâ, cumândusit di Georgiana Vlahbei organiză una manifestare culturalâ, sigura armâneascâ, la hanea La Copac di Bucureşti (sucachea Pitar Moş 23).

Proiectul Avdela easte acâţat (ică mintit) cu lucurlu şi la filmul “Iho”ale Eliza Zdru. Filmul easte minduit ca unâ slavare tra s-nu chearâ didip a culturâl’ei armâneascâ aşi cum easte ea tru cântiţile polifoniţe fârşiruteşţâ.

26 alonar

Tru emailul a l’ei di-tru 26 alonar, Şcoala armâneascâ di veara di Lungeri, Mirela Roznoveanu dzâţe:

Di curundu si bitisi Şcoala Armãnească di Veara din comuna Lungeri (numa v’ine di la munţâl’i Lungeria, munţâl’i ‘lundz’) di lângă Girokastro, Albania. Cursul avu durata di 8 dzâle, si ţânu tru şcoala di stat din comuna Lungeri şi fu urmat di 22 cilimean’i di aclo din hoarâ. Profesorl’i Spiro Poci si Zoi Poci din Girokastro feaţirâ predare nviţâtura câte dauâ sâhăţ pi dzuâ. Cartea di bazâ a cursului fu “Sã nvitsãmu armãneashti“, un abecedar armân-albanez publicat di Sultana Steriova, Goran Costov si Spiro Poci.

26 alonar Toma Enache monteadzâ, prota Bucureşti, la teatrul Godot Café-Teatru, diapoia, di exemplu şi pi 20 andreu, tru diverşi alţâ câsâbadz din România, deadun cu Izabela Barbu, spectacolul

“Eroto-poetica”, teatru poetico-muzical, recital di poezie şi teatru pi acorduri musicale.

2 agustu, republica di la Ilinden, ica republica di 10 dzâle, di Cruşuva.

Tru organizarea a Consiliului armânescu si feaţe Cruşuva unâ mare adunare armâneascâ. Lila Cona, di la Suţata Lum’ina, di Beligradi, dzâţea:

“Aza pi tserlu armanescu nu ari niori ca himu deadun sum soarli aestu, sum lunjina al dumidza.”

8 agustu, La Bella di Suprâ- hoarâ armâneascâ, nâ informna tru un textu prezidentul a partidlui ABDE, domnul Valentino Mustaka. “La unâ adunari tsi avum ninti di un mes, domnjiâ Dina Cuvata sh-Mita Puro nâ câlisirâ la iurtia a hoaril’iei armâneasca Bella di Suprâ, tu Machedonii. Noi cu harauâ u ashtiptâm aestâ câliseari.”

10 agustu

“Academia armânâ” la unâ hoarâ, metafora a domnului Jani Guşo, redactor-şef la revista Frăţia, tra s-nâ-l prezintâ pi poetlu Ilia Colonja.

Tamam la data 10 di Augustu anu 2012, trelji (Koçi Janko- presidentu al Sutsati Armânjlji dit Albanii“, Robert Çollaku — Secretar Gineral ali Sutsati sh-mini) vrum s-indzeam la hora shi casa iu bânedzâ Ilia ân sud ali Albanii. Dininti tsi sni nchisim âlji sunai pi telefon al Ilia ta s-u bâgam tu shtiieari. Di botsea la mobil mi apandasi câ esti la ospitalu universitar Madre Teresa”- Tirana, pavinu di urologhii, oda 7. Câtse avea unâ cârteari tu reni shi vas facâ niscâtni analizi.

Numirlu pi agustu ale revista Frăţia tipuseaşte şi “Intervista al domnu Jani Gusho la TV Klan pi limba armãneashti”.

25-26 di Agust, tu hoara Dhoxat- Lungeri -Ghirocastro ali Arbinishii, si tsãnu festivalu folcloricu “Divani Lungiot”. La aistu festival — dzâţe domnul Spiro Poci – eara akimats pisti 20 di grupuri di Arbinishii, Cosova shi Gãrtsii.

2 di Yismâciuni 2012, la Hanea “Casa Alba” di Bucureshti nicukir, Pareia di cântâtori sh giucâtori armânj di Neo Kastro, Gârtsie, adusi mari harauuâ sh entipusi ti niagârsheari tu arada a armânjilor di Bucureshti sh di tu dipârtoasa Americâ. Pareia dit Gârţie eara vinitâ la manifestarea di-tru Dobrogea “Dzâlile a câsâbălui Medgidia”.

7 agheazmăciune

Suţata Culturalâ armneascâ, di Bucureşti, prezidentu Alexandru Gica, profesor la Universitatea Bucureşti, u avu oaspitâ pi Urania Zeană, sora a medicului şi poetlui Ionel Zeanâ. Urania Zeană fu atraptâ şi ea vârâ turlie tru activitatea politicâ, di ispetea a fratilui a l’ei ma mare, Ionel, ţi eara ncl’is ahapse trâ activitatea politicâ lughursitâ duşmănoasâ contra a statlui.

27 agheazmăciune lansarea a CD-ului “Prota vreare”, ale Elena Corina Badea, a cure dada easte armânâ. la Hotelul Delta, di Tulcea. Tatâ-su ale Elena, di milete arus liovean fu soţ tru formaţicâ uşoarâ cu avdzâtlu cant`tor Filip Merca.

28 agheazmăciune fu lansatâ, la Muzeulu a Bucureştiului (Palatlu Şuţu), cartea “Aromâni, meglenoromâni, istroromâni — Aspecte identitare şi culturale”, deadun cu un CD. Coordonatoarea a volumlui, apărut sum egida a Ministerlui a Afacerilor Externe, Institutlu “Eudoxiu Hurmuzaki” ti român’l’i di pritut, tru parteneriat cu Universitatea Bucureşti, easte profesor universitar doctor Adina Berciu-Drăghicescu. Ea fu agiutatâ şi pri-tru contribuţia a domn’ilor doctor Virgil Coman şi doctor Maria Magiru.

Tut 28 agheazmăciune, la Suţata culturalâ armâneascâ, furâ oaspiţ poeţl’I, va lâ dzâţim a echinocţiului di toamnâ, amintaţ canda di-tru cârpolu poetic, dulţea şi avuta recoltâ a toamnâl’ei, Kira Manţu, Gh’iorgh’i Vrană şi Marius Şolea.

Eyeica

di Kira Mantsu, apridusa armaneashti di Yeoryi Vrana

Si-ts haidhipsescu mardzina di-amari alba,

hasu una liganari di cupii.

S-mi arucu tu apili-a-tali

Dipu ca tru unu munti di lana alba.

S-imnu pri chitritsealili a tali

S-mi-ntsapa curnitsi di njielj.

S-nj-li necu lacrinjli tru

Ocljlji a talj atselj multsa,

Ca nu mata pot s-lu-avdu paplu

Cum greashti di Kavala:

“Amarea!” “Amarea!”

3 şi 4 brumar

Dzălile a Culturâl’ei Armâneascâ, iventu agiumtu la 9-a ediţie, cu ndridzearea a suţatâl’ei Fara Armâneascâ dit România, prezidentu Steriu Samara. La iventu fu prezentatâ piesa “Lali Nida s-ampuliseaşte cu strânghil’i”, tru reghia al Toma Enache, adaptare pi armâneaşte dupu piesa “Conu Leonida faţă cu reacţiunea”, di Ion Luca Caragiale.

17 octombriu, 2012, vine la Departamentul a Român’lor di Pritut, unâ delegaţie armâneascâ di Tirana di care feaţirâ parte domnul Valentin Mustaka, preşedintile a partidului Alianţa Europeană trâ Justiţie şi Egalitate, domnul Ilia Gjoka, preşedintile a Ligâl’ei Arămân’ilor di-tru Albania şi domnul Themistokli Bulli, şeful a filialâl’ei Pogradec a Asociaţil’ei Culturalâ Arămân’il’i di-tru Albania”.

19 di sumedru la Sutsata Culturala Armaneasca di Bucureshti jurnalista armana di Custantsa Steliana Bajdechi (amintata Duliu). Oaspita lâ spuse a participanţâlor cum si-adră emisiunea armaneascâ la Radio Custantsa (tu ahurhita Steliana lucra la aesta emisiuni); zburâ di zanatea a ljei di jurnalista, di cum u veadi lumea armaneasca, di papanjlji a ljei avdiljeats, di cantitsli shi pirmithili a loru (di curbanea a loru niscantiori), di una carti tsi u angrapsi aoa shi trei anji (“Caljiuri sum cinushi. Romania shi Gratsia tu anjlji 1944-1949.”).

20 octombriu avu loc unâ competiţie sportivâ europeanâ tru Danemarca iu participă şi unâ sportive (la tenis di measâ) di-tru România, di farâ armâneascâ, Eliza Samara, ţi bâneadzâ tru câsâbălu Constanţa.

Va nâ turnăm trâ duţirea ninte a liştei retrospectivâ, siptâmâna ţi v’ine !

15.ian.2013, Hristu Stergh’iu