Agenda aromana Retrospectiva 2012 – partea I – 2013.ian.08

Trâ mulţâ an’i, vruţ ascultâtori ! Faţim unâ retrospectivâ, di care niscânte evenimente va li alâsăm la nâ parte, a anlui ţi tricu, 2012. Shi arhiusim cu dzua di Agh’u Iani.

Hristu Steriu, 28.01.2013, 16:33

Trâ mulţâ an’i, vruţ ascultâtori ! Faţim unâ retrospectivâ, di care niscânte evenimente va li alâsăm la nâ parte, a anlui ţi tricu, 2012. Shi arhiusim cu dzua di Agh’u Iani.

Pi 7 ianuariu, la Suţata Culturalâ armâneascâ, di Bucureşti, lansarea cartil’ei scoasâ di Iancu Perifan, prezidentul AFA (Asociaţia a francezlor armân’I”, di Paris, carte cu numa “Aduţiri aminte — Trâ armânami”. Zburârâ Kira Manţu, Niculaki Caracota. Autorlu avu un dialog cu participanţâl’i, ţi vrurâ sâ ştibâ ma multe lucre ligat di materia a cartil’ei. Autorlu feaţe cunuscut agiutorlui ţi el lu deade trâ revista Zborlu a Nostru, ţi lu scoase bunlu a lui soţ di Freiburg, doctorlu Vasile Barba. Iancu Perifan minduia sâ scoatâ, ninte di aestâ, unâ revistâ cu numa “Trâ armâname”.

15 di Yinaru 2011 si feaţe un an di la Conferinţa IV, ţânutâ ăn Divjaka, ţi si hârâsi (ţi si bucură) di unâ mare participare.

28 gh’inuariu. Suţata Culturalâ armâneascâ, di Bucureşti – Adunarea Gheneralâ

– alidzearea a membrilor ti nãulu Consiliu di Cumãndãseari, cari numira 9 membri. Prezidentu fu aleptu matematicianlu Alexandru Gica.:

3 di şcurtu, poetlu şi scriitorlu Gh’iorgh’i Vrana fu pali invitat la unâ emisiune TV, emisiunea “Intâlinirile –andâmuserile — Deliei Budeanu”, pi canalul TV Money Channel. Tru gh’inar el avea participată la unâ emisiune ahârzitâ a “poetlui nipâreacl’e”, Mihai Eminescu (15 ianuariu, 1850-15 iuliu, 1889), emisiune cu numa “Eminescu şi armân’l’i”.

21 di şcurtu s-astease dit banâ, la ilichia di 79 di an’i, Vanghel Shundi, prezidentul a suţatâl’ei “Armân’l’i dit Albania”. Vanghel Shundi fu un di nai ma mărl’i luptători trâ chestiunea armâneascâ — dzâţe domnul Jani Gusho — di la arhiusita a democraţiil’ei tru Albania, la 1991.

23 şcurtu –manifestare di alâsata preasine tru Gârţie, la suţata di Veria, dupu cum nâ informa tim’isitlu domnul Mita Guda:

5 martsu 2012 SUTSATA CULTURALA ARMANEASCA di Bucureshti avu loc aniversarea di 22 anji, alidzem, : di anda fu angrapsita la giudico (5 martsu 1990).

9 marţu, alidzeri ghenerale la filiala di Durres a Suţatâl’ei “Armân’l’i dit Albania” dupu cum nâ informa viceprezidentul a Suţatâl’ei, domnul Koci Janko, viceprezidentu şi armas tru loclu a l’irtatlui domnului Vanghel Shundi.

23 marţu, dzua natală a secţil’ei armâneascâ di la RRI.

24 marţu, suţata “Fara armâneascâ dit România”, filiala Constanţa, ndreapse manifestarea “Primuveara armân’lor”, ediţia VI.

30 marţu, Bucureşt, Gala a Premiilorù Omlu a Anlui – Bana Armâneascâ 2012, editsia a 15-a shi ediţa a 9-a a Festivalului di Folclor Armânescu. Furâ premiaţ:

Yioryi Vrana – Poet, eseistu (eseulu “Jurnal interior”) şi avocat

Pareia Boatsea Pindului di Bucuresti cumundusita di Vasili Topa

Daniela Varza la sport – sportiva tsi amintă protlu locu la Karate

31 marţu — 6 aprier, s-ţânu la Bolzano, Sud-Tirol — Italia, seminarlu di Paşte, organizat di YEN (Youth of European Nationalities), iu di la CTARM participarâ Georgiana Chicheanu şi Daniela Trantu.

5 di Apriu 1992, 20 an’i di la prota conferinţâ, la Sala ale Academie di Arte, di Tirana, a Suţatâl’ei “Armân’l’i dit Albania”, fundatâ di aproapea un an ninte (la 29 sumedru).

7 apriliu, spectacol di gală, cu numa “Primuveara armân’lor”, la sala Radio, iu secţia armâneascâ deade premii di excelenţâ şi di tim’ie a niscântor personalităţ armâneşti.

17 apriliu, postul di televiziune TVR (omânia) Cultural prezentă un interviu loat di realizatoarea, a profesorlui nonagenar, vârâ 96 di an’i, istoriclu Neagu Giuvara.

27- 29 aprier, Gala Premiilor Radio Constanţa, iu si feaţe lansarea proiectului Avdela, Biblioteca a Culturâl’ei Armâneascâ.

Tut tru aprier, cându apăru cu numirlu a l’ei di pi meslu marţu Revista Mirachea Pindului (redactor-şef, Gelu Trişina, şi revistâ scoasâ di filiala Dudeştii Noi, vestul ale Românie, ale suţatâ “Fara armâneascâ ) tipuseaşte ndauâ (ţinţe) aforisme a poetlui şi cântâtorlui, videm că şi eseistului, Dini Trandu:

nândau dit atseali 100 di Zboarâ di ndzeanâ”, aprucheati di

la fârshirotu a nost dit Americhii, Dini Trandu, scria revista.

7 mai, domnul Andoon Hristo nâ informa :

Tinjisits frats armânji,

Presidentul a partidul ABDE domnul Valentino Mustaka dişcl’ise un postu di televiziune pi limba armâneascâ.

9 mai, fu prezentatâ şi Bucureşti cartea lansatâ şi la dzâlile di lansare la Constanţa a Proiectului Avdhela, Biblioteca a Culturâl’ei armâneascâ di la işita, dzâlile 26-29 di apriliu. Autorlu a cartil’ei (“Imaginar politic şi identităţi collective tru Dobrogea”) easte Enache Tuşa.

13 mai, S-astease di-tru banâ cântâtorlu şi patriotlu armân Nase Gh’iorgh’iţa (18 ianuariu 1032- 13 maiu 2012). Nase Gh’iorgh’iţa, deadun cu Pero Nane şi Nico Ogeacli adrarâ tru anlu 1979 suţata Pitu Guli.

19 mai, fu loatâ diznou, dupu unâ dânâsire di 6 an’i (adică tru an’l’i 2005-2011), manifestarea, di Scopia, Fântânâ di Malâmâ. Aestâ loare diznou fu minduitâ s-hibâ deadun cu sârbâtoarea armâneascâ a Dzuâl’ei Naţionalâ, instituitâ dupu 1990… fu fâptâ şi lansarea a unei carte di nviţare limba, trâ ficiuriţ, cu autoarile Maria Nicolovska, Jana Mihailova.

Dupu cum nâ fâţea informare Goran Puşuticlu 23 mai fu alâsatâ dzuâ nilucrâtoare trâ armân’i, ca semnu di mare tim’ie. “Tiligrăm’i cu urări – dzâţea Goran Puşuticlu – pitricurâ Prezidentul ali Machidunii Gheorghe Ivanov, Prezidentul a Parlamenutlui machidunescu shi prezidentul a SDSM – Partia sotsial-democrata ali Machidunii Branco Tsarvencovschi , pricum şi premierlu Nicola Grueschi.

Tru România, lilgat di sârbâtoarea a Dzuâl’ei naţionalâ, unâ pareie di vârâ 10 inşi di la Suţata culturalâ armâneascâ,si duse la murmintul al Vasile Barba, iu furâ spuse ma multe poezii şi fu bâgatâ unâ curunâ di lilice di partea a SCA, Bucureşti.

Florentina Costea nâ didea şi ea aestâ informare, alidzem, :

tu parcul Hearstrau di Bucureshti, tinirlji armanji îndreapsirâ una njica hoara armaneasca, ti yiurtusearea a “Dzuualjei a Armanjloru”.



Asarnoaptea, Toma Enache andreapsi un workshop tu tsi mutreashti teatrul shi zanatea di regizor/teatrinu, iara tora seara Alexandru Gica parastasi ditu una videala multu uidisita ti Pitu Guli, Krushova sh-catastisea a Armanjloru tu ahurhita di eta yinghits.

26 mai, la Tirana — dzâţea domnul Jani Guşo – s-adunâ Consilu Gineral ali Sutsati “Armânjlji dit Albania” shi aleapsi President D-ul KOCI JANKU, dascalu a sculiei ti limba armâneascâ dit Divjaka. Vice president, tu loc al Koci Jancu, s-aleapsi ENKES SHUNDI, un tinar, intelecutal shi activistu a tinâramiei, care easti shi presidentu a filialiei dit Tirana.

[…] Cu un referat, tsinuta di la D-ul Koci Jancu, s-adusi tu minti “Dzuua Natsionalâ a Armânjilor”.

15 cirişar, andamuse la Sutsata Culturalâ Armaneasca di Bucureshti, iu fu invitatâ armâna Maria Bedivan, autoare a cartil’ei “Pi torlu a unui colonistu armanu”, Tusha Bedivan di Veria.

26 cirişar, domnul Spiro Poci nâ informa că volumlu di memorii al Iancu Perifan fu durusit di un cetăţean italian a liceului, iu lucreadzâ el, “Asim Zaneli”, di Arghirocastru:

Un cittadino italian cu numa Franco Bruno, Ambasciatore di pace e dela cultura italiana in Albania, durusi niscãnti dzãli ma ninti la biblioteca al litseu “Asim Zeneli” Gjirokaster (iu lucredzu shi mini), niscãnti libri pi limba italianã.” Unâ carte eara aţea a domnului Iancu Perifan Aduţeari aminte, Trâ armâname”.

Nâ dânâsim aoa cu reptrospectiva, şi va neam ninte cu partea a daua sipt`mâna ţi v’ine !

08.ian.2013, Hristu Stergh’iu