Prima pagină » Cultură şi adeţ armâneşti » Portreti » In Memoriam – PAPA LAMBRU BALAMACE

In Memoriam – PAPA LAMBRU BALAMACE

Aduţeari aminti a Martirlor Armân’i şi Migliniţ dit Balcani, la Băsearica Ayiu Yioryi Nău” di Bucureşti iu s-ţănu şi prota liturghiseari ti Preftulu Haralambie Balamace, la 12 di Apriiur 1914.

Tașcu Lala, 28.03.2018, 11:54

RADIOACTUALITATE

CRAINIC – Vruţ ascultători, dzuua di 23 di Marţu 2018, Bucureşti, Românie la Băsearica Ayiu Yioryi Nău” s-ţănu ună Liturghiseari şi Misali ndreaptă di Institutlu “Eudoxiu Hurmuzachi” tră Român’il’i di Iuţido, instituţie ţi easti sum areapta a Ministerlui tră Român’il’i di Iuţido, Societatea di Cultură Macedo-Română şi Fundaţia Naţională tră Român’il’i di Iuţido ti aduţearea aminti a Martirlor Român’i — Armân’i şi Migliniţ – dit Balcani.

Liturghisearea u ţănu Mult Luţitlu Preftu Varlaam Ploieşteanul, Episcop-Vicar Patriarhal deadun cu Preftul Paroh Emil Nedelea Cărămizaru şi cu alţă trei prefţă cari scoasiră tru videală că, maxus tora tu anlu Centenar, tinirlu bărnu lipseaşti s-hibă ngăldzătu cu identitatea criştină, cari lipseaşti s-hibă siminată tu fumeal’ea criştină şi tu băsearică.

Ia ţi spusi Mult Luţitlu Preftu Varlaam Ploieşteanul, Episcop-Vicar Patriarhal:

“Tin’isiţ prefţă, tin’isiţ membri ali Societati di Cultură Macedo-Română, vruţ embistimen’i si embistimeani. Dăm prota ş-prota Vluyia a Dumidzălui a Institutlui ‘’Eudoxiu Hurmuzachi’’ tră Român’il’i di Iuţido şi ali Societati di Cultură Macedo-Română, că tu anlu 2016 cu prota ediţie agiumsi s-hibă ună adeti aestă dzuuă, dimi dzuua di 23 di marţu tu aestă băsearica cu ună semnificaţie ahoryea ti istoria mplina di curbăn’i a farăl’ei a noastă, s-aduţem aminti, s-făţem arigeai a Dumidzălui ti arihătipsearea tru eta a etiloru a aţilor cari muriră aoa si 104 di an’i român’i, aproapea 1000 di român’i, prefţă, dhascal’i nviţaţ, elevi di la sculiili româneşti dit Balcani dit Vărgărie, Arbinuşie, Gărţie cari fură vătămaţ maşi că l’i-aflară căbati căţe promovară cu sămtăl’e averurli spirituali, identitatea naţionala românească.

Aestă dzuua di 23 di marţu ti noi easti dzuua căndu dusi la Atsel di Analtu Preftul Papa Lambru Balamace dit Curceaua, Arbinişie, tu noaptea a Sămtăl’ei sărbătoari ti di Paşti căndu s-ndridzea ta s-ducă la băsearică s-hăbărisească a romăn’ilor di Corcea evenimentul ti Nyearea a Hristolui.

Ia că aestu preftu deadun cu alţă trei român’i fu vătămat ca tu codru, easti di nipistipseari, ma fu spănticatu cu apalili şi bilitu di yiu. Preftul Haralambie Balamace nu putu s-hibă pricănăscut (pi hala ţi eara) nica şi di fumeal’ia a lui işişi.

Faptul că Institutlu “Eudoxiu Hurmuzache” şi SCM-R aleapsiră aestă dzuua ti aduţeari aminti a eroiilor şi a martirlor român’i dit Balcani martiri cari s-tindi pi un chiro ma mari di un mileniu, un mileniu di rezistenţă ti ţanearea tu bana a limbăl’ei, a pistil’ei, a identitatil’ei naţionali easti di mari simasie căţe easti adusă aminti moartea a unlui preftu. Easti cănăscut ca tru caplu a aistor minări di emancipari natională, a limbăl’ei naţională, a identitatil’ei a noastră, ninti di iţi altă instituţie şidzu basearica.

Anlu aestu, aşi cum ştie cafi român cari ţi s-hibă loclu iu băneadza tru lumi, easti anlu a centenarlui. Iara băsearica a noastră nica di aoa ş-doi an’I apufusi că anlu aestu s-hibă anlu omagial a identitatil’ei di pisti şi anlu comemorativ a aţilor ti u thimil’iusiră Marea Unire.

Ama nu minduim maşi la aţel’i cari băgară tru lucru mărli evenimenti dit marţu, brumar şi 1 di Andreu, Alba Iulia, momenti cari dusiră la unira cu Basarabia, Bucovina, Transilvania si Banatu ma nă minduim ş-la tuţ eroil’I si martirl’i român’i cari pi cămpul di alumtă, tru hăpsăn’i, tru lagări la videala a ţearăl’ei nyrăpsiră croniţli a aiştui popul livendu şi arăvdătoru, avură contrubuţie cafi un dupu dhoara di la Dumidză tra să useamină secoli arada idheea că noi român’il’I cari ţi s-hibă vatra iu bănăm him un singur popul, zburăm, goală idyea limbă şi mărturisimu idyea pisti. A deapoa, Dumidzalu ti aestă cilăstiseari, ti aestă alumtă si tră turlia cum fu virsat săndzul băgă tru lucru aistu ideal, virsă harea al Dumidză tru 1 Andreu 1918, un an unic tru istoria a noastra naţională tru cari tuţ român’il’i să s-veada tru sinurli a idyil’ei patridă.

Dit aestă videala a anlui comemorativ, a thimil’iusearil’ei Marea Uniri ia că al’i sărbăturisimu eroil’I ma şi martirl’I român’i dit Balcani.

Easti acutotalui ma nsus di akicăsearea a noastra umineasca cu populaţiili româneşti dit sudlu a Dunăl’ei dupu marea apuruseari slavă dit ahurhita a secolului VII ampărţătă tru enclave di slavl’i cari kinduriră tru Balcan’i, di putură ta s-ţănă tru bană cama di 1300 di an’i limba a noastră românească, pistea a noastră ortodoxă şi aestă sinidisi a identitatil’ei şi a unitatil’ei di stirpi, stirpea dit Balcan’i ţi totna eara nafoara a sinurlor a văsiliil’ei a noastră, ma puţan tru kirolu a Imperiului Vlaho-Vărgar.

Ia căţe sărbătoarea a noastră ari si ună simasie nu maşi tră tricutlu a nostru mplin di curbăn’i ş-di giunami ama şi ti yinitorlu ti cari spunem miraki tră văsilia şi tră populu a nostru.

Tru an’i’i dit soni, easti cunuscut, ma multi miliun’i di român’i s-arăspăndiră tru tută lumea, a deapoa turlia tru cari român’i’I’i dit Balcani spusiră şteari tra s-ţănă tru bană identitatea, limba şi pistea, cultura şi adeţli, kiro di ahănti secoli, easti ună urnechi ti miliun’li di român’i arăspăndiţ tru lumi, tra să u ţană aestă sinidisi, aistă stripi vluyisită, iu ţi s-him cu lucurlu şi iu bănăm, easti a aiştei fară vluyisită di Dumidză.

Ună istorie unică, mplină di săndzu, ama mplină di nădii şi di vreari şi minduescu tora căndu him aproapea di sarbătoarea a Paştilui.

Aşi lipseaşti s-ufilisim aestă Anyeari a Hristolui tu anlu tu cari avem centenarlu, şi tu anlu Centenar, tinirlu bărnu lipseaşti s-hibă ngăldzătu cu identitatea criştină, cari lipseaşti s-hibă siminată tu fumeal’ea criştină şi tu băsearică.

Hiratimati dit tută inima a aţilor cari ndreapsiră aestă aduţeari aminti a eroilor şi a martirlor a noştri dit Balcani şi făţem arigeai al Dumidză s-aproaki curbanea a lor şi aestă curbani s-hibă simiţa a thimel’lui, a yinitorlui a nostrum Vluyisitu di Dumidză. Amin!

CRAINIC — Vruţ ascultători ma largu vă dăm s-avdzăţ zborlu ţi ăl gri Domnul Nicolae Brînzea, director general a Institutlui “Eudoxiu Hurmuzachi” tră Român’il’i di Iuţido:

”Mult Luţite, tin’isiţ prefţă, vruţ embistimen’i, vruţ român’i, prota ş-prota voi s-plăcărsescu Multu Luţitlu Preftu Varlaam Ploişteanul s-pitreacă haristuseri a Multluţitlui Preftu Patriarh Daniel ti agiutorlu ţi ălu deadi ti dizvărtearea-a aliştei treia ediţie, aestu momentu di mari simasie spirituală, tră aduţearea aminti a eroilor martiri dit Balcani, ma nu dip tru soni, a curbanil’ei ţi u feaţi Preftul Haralambie Balamace.

Aestă activitati acaţă tru isapi gaeretea a aţilor patru entităţ.

Prota ş-prota a Patriarhiil’ei Română, prit bunavreari a Multu Luţitlui Sabin, tru idyiul kiro haristusescu şi a Prea Sămţăiil’ei a Voastră ti continuitatea tra s-avem şi ază aestu evenimentu.

A daua instituţie easti Institutlu “Eudoxiu Hurmuzachi” tră Român’il’i di Iuţido, cari ndreapsi aestu evenimentu di la thimil’iusearea a lui şi avem nădia că, prit treia ediţie, tru bană lipseaşti s-ai trei lucri trei argumenti tră un lucru ghini adrat.

Tutunăoară, Societatea di Cultură Macedo-Română cari vini cu vrearea şi agiutorlu ti băgarea tru practico a aiştui evenimentu şi cadealihea ahurhindalui cu anlu aestu şi Fundaţia Naţională tră Român’il’i di Iuţido.

Ia că putem să zburăm di patrulaterlu cari di la un anu la alantu va ca aestu evenimentu s-hibă căt cama ghini minduit şi lipseaşti s-hibă asi, căţe easti zborlu ti un evenimentu cari nă aduţi aminti ti aţea ţi nsimneadza istoria a noastră ti ţănearea şi duţearea ma largu a identitatil’ei româneşti. Pi hiotea a kirolui, tru istorie, ţănearea tru bană a identitatil’ei româneşti căftă un un şingir di curbăn’i şi aesti curbăn’i yin di la oamin’i cari nu s-agiucară cu identitatea spirituală şi identitatea românească şi cadealihea că scoasira tru videală vrearea si ekilibrul prit curbani.

Aestă curbani a lor ti ţănearea tru bană a identitatil’ei româneşti fitrusi pi hiotea a kirolui tamam cu aestu actu istoric ti aduţearea tru actualitati, căţe el’i armănu yii tru sinidisea a noastră şi tru idyiul kiro escu căndăsitu că di aclo, di la Aţel di Analtu nă căndăsescu ş-noi ază s-duţem ma largu proiectul a lor ti cari multu muşeat Mult Luţitlu Preftu Ploişteanu spunea ca ţăni di 1000 di an’i ş-cama şi aşi cum va să spună latinlu “…ş-u ţăni ilikia’’ spuneari căţe, cari ţi s-hibă provocărlii ţi nă li aduţi istoria, aţea ţi easti siminat tu inima şi sinidisea a noastră armăni niacumtinat yiu şi nu ari tra s-keară.

Ti aţea Institutlu nu putea, ş-nu poati să zburască ti ţănearea şi promovarea a identitatil’ei româneşti ma s-nu s-ufilisească istoria, ma s-nu ufiliseasca cilăstisearea di cari avem ananghi tut chirolu, s-hibă că zburăm di tricutlu kiro, ti kirolu di ază, ică ti yinitor.

Si maca him tu kirolu a centenarlui, tru kirolu a Maril’ei Uniri ma s-hibă să zburăm di un proiectu mari, unlu spiritual, dupu şapti an’i di la evenimentul a Maril’ei Uniri di la 1918 protlu efectu di unitati naţională fu anălţarea a Băsearicăl’ei tru scara di Patriarhie aţea ţ scoati tu videală că atumţea căndu zburăm ti identitatea a noastră, ti tăpărli a noastri ghenetiţi lipseaşti să zburăm şi tră efectili pozitivi şi creaştirea a noastra ca un stur tră yinitor.

Ti aţea io luyursescu că aestu evenimentu preayalea-ayalea va s-acaţă arădăţin’i tru sinidisea a noastră a tutălor român’ilor şi va s-agiundzem tru aţea dzuuă tru cari momentul aestu di tin’iseari a eroilor si a martirlor dit Balcan’i s-hibă ună urneki ti noi tra s-agiungă şi ună sărbătoari cu un tor multu ma vărtos şi şă s-veadă nica ş-ma multu.

Vă haristusescu!

CRAINIC — Vruţ ascultători, vă dăm s-avdzăţ ma largu zborlu ţi ălu gri Domnul Mihai Toti viţeprezidentul a Societatil’ei di Cultură Macedo-Română:

“Mult Luţite, tinisiţ prefţă şi vruţ embistimen’i, zburăscu nu maşi tru numa ali Societati di Cultură Macedo-Română ama şi tru numa a tutălor armân’ilor cari viniră dit sudlu a Dunăl’ei a fraţlor şi a păpăn’ilor a noşţă.

Zburăscu tu numa a tutălor cari s-feaţiră curbani şi cu aestă dzuuă cari easti sămtă, dzuua a martirlor ţi cădzură tu sudlu a Dunăl’ei lâ fâţem tin’ie a tutălor aţilor cari virsară săndzul ti ţănearea a fleamăl’ei tru pistea ortodoxă şi a românismului tru aesti locuri.

Nica di la protlu Tarat Româno-Vârgar, prota formaţuni statală thimil’iusită di săndza românească pănă tru kirolu di ază tru sudlu a Dunăl’ei eara romanitatea sud-dunăreană, ampărţătă dit veacl’ia Dacie, di aputruserli barbari.

Aesti dusiră, tricură ama, român’il’i dit sudlu a Dunâl’ei armasiră cu tută curbanea prit săndzul ţi-lu deadiră, maxus prefţăl’i, dhascal’i, oamin’il’i di cultură, tuţ, tuti suflitili armâneştâ cari cădzură tră tin’isearea a stripil’ei românească. S-cara născănţă di aeşţă, cum fu Preftul Balamace, fu vătămat tru dzuua sămtă a Paştilui căndu nidzea la Băsearică s-hâbârisească Amintarea a Hristolui, aestă spuni ti curbanea di săndzu ţi duti la xananyearea a farâl’ei româneascâ iara tru kirolu dit soni s-dukeaşti şi u spun dit experienţa a mea işişi că ună xanaamintari a românismului tru aesti locuri s-faţi nu maşi prit sinidisea işişi ama şi prit cultură si maxus prit apartenenţa la marli trup a popului roman. Câţe noi andicra di aţel’i puţăn’i, noi him parti dit populu roman, him maşi ună minoritati dialectală, him nâscânti ori ma român’i andicra di român’i. Câţe noi trapsim tra s-him român’i şi trapsim, multu di multu, ti aestă. Dzuua di aduţeari aminti a martirlor dit sudlu a Dunăl’ei ţi cădzura tră băsearica ortodoxă, tră românismu, ti cultura româneascâ easti tu cathi an ţănută şi yiurtusită cama cu tin’iseari şi va s-agiungă cama tinisită unăoară cu dukimăsearea a l’ei tru sinidisea a oamin’ilor.

Populaţiili dit sudlu a Dunăl’ei, deadiră a popului roman, anaparti di Dună mări oamin’i di cultură, prefţă, arhimandriţ, deadiră actori, deadiră dhascal’i, deadiră oami’i cu anami. Tuţ aeşţă suntu parti a popului aşi cum him ş-noi a deapoa fapta că băsearica ortodoxă română tin’iseaşti curbanea prit săndzul ţi ălu deadi easti ună cadealihea curbani a ortodoxismului tră fara românescă. Vă haristusescu!

CRAINIC — Vruţ ascultători ma largu vă dăm s-avdzăţ zborlu a Domnului Eugen Popescu — prezidentul ali Fundaţiei Naţională tră Român’il’i di Iuţido:

‘’Mult Luţite, tin’isiţ Prefţă, domnule director general, doamni ş-domn’i easti un momentu unic ţi nă pitrundi inima aduţearea aminti al Balamaci şi ma s-vreţ aduţearea aminti a tutălor român’ilor dit Balcan’i– armân’i şi megleniţ – aşi cum suntu el’i aclo, lipseaşti să spunem lucurlu aestu. Atsel’i dit Balcan’i zburăscu un dialectu a limbăl’ei română, dialectul armăn, dialectul meglenit, lipseaşti s-cundil’em lucărlu aestu.

Atumţea căndu Balamace cilăstisi ti ţănearea tru bană a sinidisil’ei româneşti România pitriţea agiutor a aţilor di aclo şi dişcl’idea cama di 117 sculii, sculii şi licee tu zona a Balcan’ilor.

Avem nădia că statlu roman va s-akicăsească şi va s-da aţea ţi lipseaşti tra s-da a popului român ţi băneadză aclo. Aeştă român’i a noşţă dit balcan’i avură un babageanu contribut cu aeştă di aoa, dit văsilie la thimil’iusearea a statlui national unitar româ. Avum personalităţ armâneşţă cari dişcl’isiră şi cari thimil’iusiră sinidisea naţională nica şi aoa tru regat ama şi tru Transilvania. Lipseaşti s-aduţem aminti ti Gojdu, lipseaşti s-aduţem aminti ti Saguna cari eara armân’i.

Dimec, borgea ali Românie modernă, român’i modern’i easti ună borgi di tin’ie tra s-ducă la locurli iu aeşţă armăn’i u duc bana cu zori, vedu mari zori ta ş-tănă identitatea, ghiuşbilea şi zburăscu dialectul armânescu, ghiuşbilea şi zburăscu limba.

Multu di simasie easti că statlu romãn lipseaşti tra s-cilăstisească em tu Gărţie, em tu Arbinişie ama şi tu Macedonia şi Vărgărie.

Lumakea sudică a popului roman — armân’il’I si megleniţl’I — s-hibă xaanaamintatâ, xanaanyeată şi s-armănă aţea ţi eara, aşi cum l’i-alăsă Dumidzălu.

Tutunăoară, haristusim a Băsearicăl’ei Ortodoxă Română ti cilăstisearea a l’ei, ti ţănearea tru bană a sinidisil’ei tră româ’il’i di iuţido. Lipseaşti să spunem că băsearica tu aestu kiro easti prota instituţie cari ţăni tu bană sinidisea naţională şi identitatea românească iuţido băneadză român’il’i di iuţido.

Năpoi aduc aminti şi plăcărsescu Mult Luţitlu s-dimăndă, s-pitreacă vrearea, volea a noastră tu comunităţli româneşti, a român’ilor di iuţido dimec Mult Luţite avem ună băsearică romănească tu Arbinişie, Corcea iu preftul Veriga dusi la Aţel di Analtu şi iu nu mata ari preftu cari s-liturghisească tu limba română, dialectul armânescu. Plăcărsimu cu tută inima Patriarhia Română s-nă agiută s-aflăm un preftu dit Dobrogea cari să zburască dialectul armânescu şi s-ducă aclo ta s-liturghisească ti aţel’i di aclo, căţe altă turlie, va u chirem băsearica şi easti amărtie căţe cu zori s-adră aţea băsearică cu gaeretea a statlui român…

Ma s-u kirem aţea băsearică, zori va s-hibă s-adrăm altuţiva.

Haristusinda-vă nica nă oară ti vinita a voastă aoa voi s-aduc aminti un lucru multu ti anami că deadun cu dl. director general Brănzea vrum s-aduţem aminti aestă dzuuă a martirlor tu Balacn’i. Năsu nu ştea ti aestă dzuuă ama vini cu idheea ta s-adrăm aoa, tu aestă băsearică, aduţearea aminti a martirlor.

Nu ştea ici că prota misali ţi s-ţănu tu 1914 s-feaţi tu aestă băsearică. Ună misali ţi s-ţănu ti Preftul Balamace tu 12 di apriiur. Aestu lucru nă lu spusi şi a nauă. Vidzum documentul la istoriclu Emil Tărcomnicu di la Societatea di Cultură Macedo-Română şi ia cum istoria ncl’idi ţercl’iu, cum Dumidză bagă lucărli pi aradă şi nă videm aoa dupu 104 an’i tu aestă parei. Avem nădie că va s-him ma mulţă alantă aradă căţe fu ună cilăstăseari şi ună căndăseari şi cu agiutorlu al Dumidză va s-him ma mulţă, va s-yină şi aţel’i di Custanta, di Pipera şi va s-hibă ună aduţeari aminti cu tin’ie.

Vă haristusescu! Haristusim nica nă oară a Parohiil’ei di aoa, a prefţălor cari liturghisescu tu aestă parohie căţe nă deadiră izini şi nă aprucheară cu vreari ş-că băgăm tu lucru un momentu di mari simasie. Prezidentul a Comisiil’ei tră Român’il’i di Nafoara a Sinurlor di la Camera a Deputaţlor, deputatlu Constantin Codreanu va s-nchisească ună iniţiativa legislativă aţea turlie că aestă dzuuă s-hibă prit nom una dzuuă a martirlor român’i, armăn’i dit Balcan’i iniţiativa ţi va s-hibă bagată tu yinitoarili dauă stămăn’i şi minduescu că tuţ dit Parlamentu va u aproachi, că aestă dzuuă s-hibă proclamată ca dzuuă a martirlor romăn’i dit Balcan’i.

Vă haristusescu nica nă oară şi vă caftu izini ta s-căntă aoa imnul national a armăn’ilor “Părinteasca Dimăndari” pareia “Boaţea a Pindului”:

Intră Imnul naţional a armân’ilor “Părinteasca Dimăndari”

CRAINIC — Vruţ ascultători bitisimu aoa Radioactualitatea a noastră dit dzuua di 23 di marţu 2018 ti Aduţearea aminti a Martirlor armân’i şi migliniţ dit Balcani, la Băsearica Ayiu Yioryi Nău” di Bucureşti iu s-ţănu şi prota liturghiseari ti Preftulu Haralambie Balamace, la 12 di Apriiur 1914.

Eara viniţ la aestă adunari ti Liturghiseari şi Misali armân’i di la Societatea di Cultura Macedo-Romănă, di la Suţata di Cultură Armânească di Bucureşti, Fara Armânească dit Românie, membri di la Institutlu “Eudoxiu Hurmuzachi” cum şi ună parei di mul’eri armâni dit hoara Pipera di ningă Bucureşti cari ndreapsiră şi misalea tră aduţearea aminti a Iroului Armânu Papa Lambru Balamace dit Curceaua, Arbinishie.

U nsimnară aestă adunari Canalu Trinitas TV şi Canalu Radio România Internaţional — Secţia Armânească, reporter Taşcu Lala şi redactor Aurica Piha.

23 di Marţu 2018

RRI — Secţia Armânească

Reporter Taşcu Lala