TOSE PROESKI

Dzuua di 17 di sumedru eara tu R.Makidunia Dzuuâ di jali Naţionalâ di itia a moartil’ei al Todor (Toşe) Proeski, avdzâtu cântâtoru pop tu tutu Balcanlu. Cruşuva, câsâbălu iu s-feaţi Toşe s-ţânurâ trei dzâli di jali. Ti harea a lui di cântâtoru Toşe avea pârnoan’ia “Elvis Presley a Balcan’ilor.

Dupu moarti chivernisea ali Riepublicâ Machidunia âl’i deadi titlu di “Cetăţeanu di Tin’ie”.

Ngruparea s-feaţi tu 17 di sumedru, dupu prândzu tu câsâbălu Cruşuva iu eara faptu. Delegaţ di tutâ vâsilia vinirâ s-lu pitreacâ pi calea ditu soni, inclusiv premierlu Nikola Gruevski, prezidentul a Parlamentului, Ljubisha Georgievski, ascherea ş-garda naţionalâ, Cruţea Aroşe, Bâsearica Ortodoxâ Machiduneascâ, şi oficial’i pi nivel analtu, membri a Parlamentului , USAID, mulţâ diplomaţ, fundaţii. Tutâ lumea eara multu jiloasâ. Tu suflitli a oamin’ilor di Cruşuva ş-R.Machidunia, Tose Proeski armâni pritu zboarâli ţi li spunea di multi ori “Ve sakam site.” ( Vâ voiu tuţ), ş-easti luyursitu unu di nai ma mârl’i cântâtori pop tu istoria a muzicâl’ei pop ditu Balkan’i.

Pi internet easti dişcl’isâ unâ câftari on-line ti aduţearea aminti al Toše Proeski prit bâgarea a numâl’ei a lui la instituţii di ânveţu cumu easti Liceulu di Bituli, iu elu ari nviţatâ.

Todor “Toše” Proeski s-feaţi tu 25 di yinaru 1981 tu câsâbălu Cruşuva di pârinţâ armân’i Dominika ş-Nikola. Ari colaboratâ cu numi avdzâti ditu ex Iugoslavia Yugoslavia cumu Bora Čorba, Phoebus, Jeff Beck, Grigor Koprov, Goca Tržan, Leontina Vukomanović, Željko Joksimović, Antonija Šola, Toni Cetinski, Anja Rupel, Miro Buljan cumu ş-cu Gianna Nannini. Eara studentu tu anlu ditu soni la Academia di Muzicâ di Skopie la departamentul Cântâtori solo.

Toše ahurhi cariera cându apufusi s-participâ la festivallu ti tiniri cântâtori “Melfest” tu 1996. Elu fu premiat Prilep ti harea a lui di cântâtoru ş-dapoia agiumsi avdzâtu pritu participarea la “Makfest” cu cânticlu “Pusti me”(“Alasâ-mi s-fugu) tu 1997. Numirlu a aţiloru ţi-lu vrea cântâtorlu Toşe Proeski criscu cu chirolu ş-prit participărli ţi li avu la “SkopjeFest” şi “OhridFest”. Toše colabora cu unu di nai ma mărl’i compozitori ş-textieri ditu R. Machidunia Grigor Koprov, la cunuscutili cântiţi “Usni na Usni” (“Budzâ ningâ budzâ) şi “Sonce vo Tvoite Rusi Kosi” (“Soarli tu perlu a tău arusu”). Tu 1999, elu scoasi protlu albumu “Nekade vo Nokta” (“Iuva tu noapti”), cu 11 cântiţ. Tu veara idyiului anu, Toše interpretă protlu a lui conţertu solo in Skopie, cari cu tuti câ didea ploaie armasi ti niagârşeari ti publiclu ţi eara aclo.

Tu anlu 2000, elu participâ la pre-selecţia Eurovision ti Machidunia iu amintă televotinglu a publiclui. Casa di producţie “BK Sound” ancupâră ândrepturli di vindeari a doilui albumu al Toše, Sinot Boji (Hiilu al Dumnidză) tu ex Ripubliţli Iugoslavi, albumu cu cari amintă Oscarlu di Popularitati tu aesti ripubliţ tu anlu 2000. La spectacolili a lui di Skopje ş-Belgrade s-vindurâ tuti biletili. Tu anlu 2001, Toše feaţi unu tur tu Australie deadunu cu alţâ cântâtori ditu R. Machidunia.

Toše scoasi treilu album ânreghistratu Atena “Ako me pogledneš vo oči” (“Ma s-nmi mutreşti ntr-ocl’i”) pi slavomachidonâ şi sârbeaşti. Ta s-lu promoveazâ aestu albumu Toše feraţi unu turneu tu R. Macedonia Serbia, Bosna Herzegovina, ş-Vâryâria .Toše amintă Beovizija” Belgrad tu April 2003, with “Čija si” (“A curi hii tini), un cânticu cari agiumsi un mari hit tu R.Machidunia ş-alanti ex ripubliţ iugoslavi.

Ta s-ânveaţâ ş-cântâ cama ghini Toše, lo clasi New York di la maestrul William Riley, cu cari avea nviţatâ şi avdzâtlu Luciano Pavarotti. Dupu ţi s-turnă, Toše deadi conţerti umanitari tu tutâ Ripublica Machidunia. Âl’i fu dat Premiul Uminitar Dada Tereza ş-tu 2003 fu numâsitu Ambasador Reghional UNICEF.

Tu 2004, MKTV lu aleapsi Toše s-u reprezintâ Machidunia la concursul Eurovision 2004 ţi s-tânu Istanbul, tu Turchie cu cânticlu “Angel Si Ti” (“Tini hii un anghil”) . Tu Apriir, Toše scoasi albumlu “Den Za Nas” (“Unâ dzuuâ ti noi”), cu dauâ CD-uri cu cântiţli ţi li avea ândreaptâ ti selecţia ti Eurovision selection. Tu 2004 fu numâsitu UNICEF Goodwill Ambassador, şi ânreghistră cânticlu “This World” (“Aestâ lumi”) cari agiunsi himnul UNICEF. Tu idyiul anu Toše simnă unu contract cu Dallas Records ş-noulu a lui album s-vindu ş-tu Croatia şi Slovenia. Toše ânreghistră cânticlu “Krajnje Vreme” cu cântâtoarea slovenâ, Anja Rupel. Tu 2005, 5-lu album al Toše “Po Tebe” (“Dupu tine”) fu vindutu tu tutâ ex-Yugoslavia. Po Tebe, fu unu di nai ma câftatili albumi balcaniţi. Acâţă protlu locu tu topurli muzicali meşi di dzâli tu R. Machidunia , Sârbia, Croaţia, Slovenia ş- Bosna-Herzegovina.

Tu compilaţia Božilak (Rainbow), iu ari 14 cântiţ slavomachiduneşti artistul easti acompaniat di unâ orchestrâ Sinfonicâ, unu di aesti cântiţ easti armânescu, “Nveastâ jiloasâ”, loat ditu repertoriul a grupâl’ei Fokus di Cruşuva. Ti amârtie singurlu cântic pi armâneaşti ţi lu avemu cu Toshe.

Nafoarâ di cântiţli pi slavomachidonâ şi sârbeaşti ş-croatâ ari ânreghistratâ un cânticu ş-pi limba slovenâ “Moja” (Mine) (2007).

Proeski fu ş-unu compozitor cunuscutu cari ari componatâ ma multi cântiţi dit repertoriul a lui cumu suntu “Ima Li Den Za Nas” (Easti unâ dzuuâ ti noi), “Slusas Li” (Avdzâ tini), “Malecka” (N’icâ) and “Polsko Cvjeke” (Câmpu cu lilici). Tu 2004, Proeski ari componatâ “Muza” cari agiumsi unu mari hit interpretatu di Martin Vucic (ţi u reprezentă Machidunia la Eurovision tu 2005). Tu interviuri Proeski dzâsi câ ari ngrâpsiti ma multu di 100 di cântiţ ama aşteaptâ s-yinâ oara ş-li ânreghistradzâ.

Tu 15 di sumedru Proeski deadi aţelu ditu soni interviu Kanal 5, di tu Machidunia. Elu zburâ ti naetea s-li bitiseascâ studiili la Academia di Muzicâ, aţea câ nica l-caftâ suflitlu pâreacl’ie ş-noulu alumu la cari lucra.

Tu 16 di sumedru, 2007,tahina, pi la sihatea 6.30 am, Proeski fu vâtâmatu tu unu accidentu di aftuchinâ pi geadeia Zagreb–Lipovac aproapea di Nova Gradiška, Croatia. Eara pasager deadunu cu managerlu a lui Ljiljana Petrović tu unu Volkswagen Touareg avinatu di Gjorgji Gjorgjievski. Ti amârtie airbagurli a aftuchinâl’ei nu s-diasfeaţirâ cându Turareglu s-agudi prota di camionlu ţi eara dininti ş-dapoia di gardul di pi geadeie, ş-Proeski fu vâtâmatu tu aţea minutâ. Şoferlu fu ş-elu greu aguditu la capu.

Truplu al Proeskis agiumsi noaptea la Skopje cu helicopterlu ş-di aclo fu pitricutu cu unâ aftuchinâ, acasâ Cruşuva. Aţel’i ţi lu vrea vinirâ s-lu puruyurseascâ la aeroportu ş-tu piaţa chentralâ di Skopia.

România Internațional, 28.08.2010, 11:09

Dzuua di 17 di sumedru eara tu R.Makidunia Dzuuâ di jali Naţionalâ di itia a moartil’ei al Todor (Toşe) Proeski, avdzâtu cântâtoru pop tu tutu Balcanlu. Cruşuva, câsâbălu iu s-feaţi Toşe s-ţânurâ trei dzâli di jali. Ti harea a lui di cântâtoru Toşe avea pârnoan’ia “Elvis Presley a Balcan’ilor.

Dupu moarti chivernisea ali Riepublicâ Machidunia âl’i deadi titlu di “Cetăţeanu di Tin’ie”.

Ngruparea s-feaţi tu 17 di sumedru, dupu prândzu tu câsâbălu Cruşuva iu eara faptu. Delegaţ di tutâ vâsilia vinirâ s-lu pitreacâ pi calea ditu soni, inclusiv premierlu Nikola Gruevski, prezidentul a Parlamentului, Ljubisha Georgievski, ascherea ş-garda naţionalâ, Cruţea Aroşe, Bâsearica Ortodoxâ Machiduneascâ, şi oficial’i pi nivel analtu, membri a Parlamentului , USAID, mulţâ diplomaţ, fundaţii. Tutâ lumea eara multu jiloasâ. Tu suflitli a oamin’ilor di Cruşuva ş-R.Machidunia, Tose Proeski armâni pritu zboarâli ţi li spunea di multi ori “Ve sakam site.” ( Vâ voiu tuţ), ş-easti luyursitu unu di nai ma mârl’i cântâtori pop tu istoria a muzicâl’ei pop ditu Balkan’i.

Pi internet easti dişcl’isâ unâ câftari on-line ti aduţearea aminti al Toše Proeski prit bâgarea a numâl’ei a lui la instituţii di ânveţu cumu easti Liceulu di Bituli, iu elu ari nviţatâ.

Todor “Toše” Proeski s-feaţi tu 25 di yinaru 1981 tu câsâbălu Cruşuva di pârinţâ armân’i Dominika ş-Nikola. Ari colaboratâ cu numi avdzâti ditu ex Iugoslavia Yugoslavia cumu Bora Čorba, Phoebus, Jeff Beck, Grigor Koprov, Goca Tržan, Leontina Vukomanović, Željko Joksimović, Antonija Šola, Toni Cetinski, Anja Rupel, Miro Buljan cumu ş-cu Gianna Nannini. Eara studentu tu anlu ditu soni la Academia di Muzicâ di Skopie la departamentul Cântâtori solo.

Toše ahurhi cariera cându apufusi s-participâ la festivallu ti tiniri cântâtori “Melfest” tu 1996. Elu fu premiat Prilep ti harea a lui di cântâtoru ş-dapoia agiumsi avdzâtu pritu participarea la “Makfest” cu cânticlu “Pusti me”(“Alasâ-mi s-fugu) tu 1997. Numirlu a aţiloru ţi-lu vrea cântâtorlu Toşe Proeski criscu cu chirolu ş-prit participărli ţi li avu la “SkopjeFest” şi “OhridFest”. Toše colabora cu unu di nai ma mărl’i compozitori ş-textieri ditu R. Machidunia Grigor Koprov, la cunuscutili cântiţi “Usni na Usni” (“Budzâ ningâ budzâ) şi “Sonce vo Tvoite Rusi Kosi” (“Soarli tu perlu a tău arusu”). Tu 1999, elu scoasi protlu albumu “Nekade vo Nokta” (“Iuva tu noapti”), cu 11 cântiţ. Tu veara idyiului anu, Toše interpretă protlu a lui conţertu solo in Skopie, cari cu tuti câ didea ploaie armasi ti niagârşeari ti publiclu ţi eara aclo.

Tu anlu 2000, elu participâ la pre-selecţia Eurovision ti Machidunia iu amintă televotinglu a publiclui. Casa di producţie “BK Sound” ancupâră ândrepturli di vindeari a doilui albumu al Toše, Sinot Boji (Hiilu al Dumnidză) tu ex Ripubliţli Iugoslavi, albumu cu cari amintă Oscarlu di Popularitati tu aesti ripubliţ tu anlu 2000. La spectacolili a lui di Skopje ş-Belgrade s-vindurâ tuti biletili. Tu anlu 2001, Toše feaţi unu tur tu Australie deadunu cu alţâ cântâtori ditu R. Machidunia.

Toše scoasi treilu album ânreghistratu Atena “Ako me pogledneš vo oči” (“Ma s-nmi mutreşti ntr-ocl’i”) pi slavomachidonâ şi sârbeaşti. Ta s-lu promoveazâ aestu albumu Toše feraţi unu turneu tu R. Macedonia Serbia, Bosna Herzegovina, ş-Vâryâria .Toše amintă Beovizija” Belgrad tu April 2003, with “Čija si” (“A curi hii tini), un cânticu cari agiumsi un mari hit tu R.Machidunia ş-alanti ex ripubliţ iugoslavi.

Ta s-ânveaţâ ş-cântâ cama ghini Toše, lo clasi New York di la maestrul William Riley, cu cari avea nviţatâ şi avdzâtlu Luciano Pavarotti. Dupu ţi s-turnă, Toše deadi conţerti umanitari tu tutâ Ripublica Machidunia. Âl’i fu dat Premiul Uminitar Dada Tereza ş-tu 2003 fu numâsitu Ambasador Reghional UNICEF.

Tu 2004, MKTV lu aleapsi Toše s-u reprezintâ Machidunia la concursul Eurovision 2004 ţi s-tânu Istanbul, tu Turchie cu cânticlu “Angel Si Ti” (“Tini hii un anghil”) . Tu Apriir, Toše scoasi albumlu “Den Za Nas” (“Unâ dzuuâ ti noi”), cu dauâ CD-uri cu cântiţli ţi li avea ândreaptâ ti selecţia ti Eurovision selection. Tu 2004 fu numâsitu UNICEF Goodwill Ambassador, şi ânreghistră cânticlu “This World” (“Aestâ lumi”) cari agiunsi himnul UNICEF. Tu idyiul anu Toše simnă unu contract cu Dallas Records ş-noulu a lui album s-vindu ş-tu Croatia şi Slovenia. Toše ânreghistră cânticlu “Krajnje Vreme” cu cântâtoarea slovenâ, Anja Rupel. Tu 2005, 5-lu album al Toše “Po Tebe” (“Dupu tine”) fu vindutu tu tutâ ex-Yugoslavia. Po Tebe, fu unu di nai ma câftatili albumi balcaniţi. Acâţă protlu locu tu topurli muzicali meşi di dzâli tu R. Machidunia , Sârbia, Croaţia, Slovenia ş- Bosna-Herzegovina.

Tu compilaţia Božilak (Rainbow), iu ari 14 cântiţ slavomachiduneşti artistul easti acompaniat di unâ orchestrâ Sinfonicâ, unu di aesti cântiţ easti armânescu, “Nveastâ jiloasâ”, loat ditu repertoriul a grupâl’ei Fokus di Cruşuva. Ti amârtie singurlu cântic pi armâneaşti ţi lu avemu cu Toshe.

Nafoarâ di cântiţli pi slavomachidonâ şi sârbeaşti ş-croatâ ari ânreghistratâ un cânticu ş-pi limba slovenâ “Moja” (Mine) (2007).

Proeski fu ş-unu compozitor cunuscutu cari ari componatâ ma multi cântiţi dit repertoriul a lui cumu suntu “Ima Li Den Za Nas” (Easti unâ dzuuâ ti noi), “Slusas Li” (Avdzâ tini), “Malecka” (N’icâ) and “Polsko Cvjeke” (Câmpu cu lilici). Tu 2004, Proeski ari componatâ “Muza” cari agiumsi unu mari hit interpretatu di Martin Vucic (ţi u reprezentă Machidunia la Eurovision tu 2005). Tu interviuri Proeski dzâsi câ ari ngrâpsiti ma multu di 100 di cântiţ ama aşteaptâ s-yinâ oara ş-li ânreghistradzâ.

Tu 15 di sumedru Proeski deadi aţelu ditu soni interviu Kanal 5, di tu Machidunia. Elu zburâ ti naetea s-li bitiseascâ studiili la Academia di Muzicâ, aţea câ nica l-caftâ suflitlu pâreacl’ie ş-noulu alumu la cari lucra.

Tu 16 di sumedru, 2007,tahina, pi la sihatea 6.30 am, Proeski fu vâtâmatu tu unu accidentu di aftuchinâ pi geadeia Zagreb–Lipovac aproapea di Nova Gradiška, Croatia. Eara pasager deadunu cu managerlu a lui Ljiljana Petrović tu unu Volkswagen Touareg avinatu di Gjorgji Gjorgjievski. Ti amârtie airbagurli a aftuchinâl’ei nu s-diasfeaţirâ cându Turareglu s-agudi prota di camionlu ţi eara dininti ş-dapoia di gardul di pi geadeie, ş-Proeski fu vâtâmatu tu aţea minutâ. Şoferlu fu ş-elu greu aguditu la capu.

Truplu al Proeskis agiumsi noaptea la Skopje cu helicopterlu ş-di aclo fu pitricutu cu unâ aftuchinâ, acasâ Cruşuva. Aţel’i ţi lu vrea vinirâ s-lu puruyurseascâ la aeroportu ş-tu piaţa chentralâ di Skopia.