Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Căluyărlu Averchie

Un di aţel’i ti băgă thimel’ilu a ănveţlui ti armân’i fu căluyărlu Averchie. Armân avdil’iiat, hil’iiu al Iani Iaciu Buda ş-a mul’iiaril’iei a lui Tasa. Atanasia Iaciu Buda s-feaţi Avdela tu anlu 1806.

Fumel’ia a lui bănă veara ân hoara Avdela, tu munti, iu Iani eara primar ş-iarna dipunea tui horli dit Tesalie. Afendu-su cari avea tin’iie ti oamin’il’ii cu carti ăl deadi s-ăveaţă la sculia gărţească din hoară. Ti jali, parinţăl’i a lui muriră di tiniri aşi că Atanasi armasi oarfăn căndu eara tu ilichii di maş 14 di an’i. El u aleapsi calea a mănăstirlui ş-fudzi ta să s-facă căluyăr tu Muntili Athos. Aclo ăl’i deadiră numa Averchie. Ficior mintimen ş-cu dhoară ti ănveţ tu puţăn chiro agiumsi arhimandritu ş-dapoia egumen tu mănastirlu Iviru.

Pi la 1849-50, Cristian Tell, participantu la revoluţia di la 1848 ţi avea fudzită tu nisia Chios ta s-nu hibă acăţat şi ncl’iis. Cu aestă itie el feaţi ună vizită la Muntili Athos iu s-adună cu călluyărlu Averchie. Doil’ii s-ciudusiră căndu vidzură că putea ta s-achicăsească tu zburări s-feaţiră muabeti tu udălu afirit a căluyărlui ca doi sot bun’i.

Tricură 12 di an’i, la adil’iarea a curentului di diştiptari naţională, ună mnată di armăn’i ţi avea vinită s-băneadză tu Românie avea ahurhită alumta di diştiptarea naţională a fraţlor a lor dit Peninsula Balcanică.

Tu aestu chiro vini Bucureşti căluyărlu Averchie, pitricut di soborlu a Manăstirlui Iviru ti un proces ţi lu avea Mănăstirlu Radu Vodă, (ăncl’iinat a Muntilui Athos) ti una ciuflichi, cu născănţă viţin’i. Andrupat di Cristian Tell, Averchie amintă proceslu.

An plan generalu Cristian Tell lu agiută să-l’i cunoască ş-Cezar Boliac, Dimitrie Bolintineanu, C.A Rosetti, Brătianu, G-ralu Magheru, Dimitrie Cozacovici ş-alţă oamin’i mări dit aţel chiro.

Oamin’il’ii di stat ţi-l’i cunuscură, lu aprucheară cu vreari ş-cu uspiţăl’i. Armânlu Cozacovici,faptu Aminciu, suflitlu a alumtăl’iei di diştiptarea naţională a armân’ilor dit Machidunie, zbura multu apres, sihăţ ăntredz di ananghea a aistei alumtă ş-musuteaţa a scupolui a l’iei. Averchie lu asculta şi s-minduia cu dureari la bana a fraţlor a lui dit Machidunii, la miletea a lui ţi eara tu piricl’iiu s-cheară. Amplin di caimo năs dzăsi: “Ghine bănaţ voi că aveţ carte tu limba a noastră, cum au tuti meletli, aveţ limbă ăndreaptă; aveţ sculii ş-băseriţ tu limba românească, ma noi, tu loclu a nostru, u avem limba fără carti, că nu putem să zburăm ca voi, că n-avem carte, tu sculiili a noastri nu nviţăm armăneaşti ş-limba a noastră cu triţearea a chirolui va u cheardim”.

Tu veara a anlui 1862, cătă bitisita a meslui augustu, s-turnă iara Ivir , la acl’imarea a soborlui. Căluyărl’ii greţ ăl’i băgară stepsu al Averchie că-l’i agiută român’il’ii s-li l’iia averli a mănăstirurlor. Tut ăshi pizuia di el’u si-l’i dzăţea “pal’iiu vlah”.

Anvirinat fudzi di la Sămtul Munti şi s-dusi la soie. Tu toamna a aţilui an, Ioan Somu Tomescu, nipot di-a lui fudzi tu Romănii ta s-ănmveaţă carti la Seminarlu Chentral di la Manăstirlu Văcăreşti.

Tinirlu pindean ţi u vrea cartea ş-eara itru, bitisi cu premiul ăntăn’i. Amplin di harauă lală-su dzăsi:” Mutrea ţi ficior aduşu dit patrida a mea ş-işi protlu. Cara s-aduc ma mulţă ficiori va s-videţ nişen’i.”

Tru puţăn chiro aesti zboară s-feaţiră dealithea.

După Unirea a Principatilor, tu 1860, Dimitrie Cozacovici avea adunată un comitet macedoromăn: fratl’ii Goga di Clisura, Zisu Sideri, di Serres, Mihai Niculescu di Tărnova, ş- Toma Tricopol di Cruşuva. Easti prota organizaţii ăndreaptă cu scupolu a diştiptaril’iei naţională a armân’ilor di Peninsula Balcanică. Comitetlu lucra tu idyiul chiro ş- pi ninga oamin’il’ii politiţ dit Romănii să-l’i căndăsească să-l’i agiută armân’il’ii. Tu anlu 1863 tu comitetlu macedoromăn intrară ş-poeţl’ii Dimitrie Bolintineanu, Cezar Boliac, gheneralu Tell ş- C.A.Rosetti.

Aesti lu căndăsiră işişi principili Al.Ioan Cuza s-u ndrupască cauza armănească.

Căndu marli patriot ş-om di stat Mihail Kogălniceanu agiumsi prim ministru ş-ministru ti ănveţ eara D.Bolintineanu, (di fară armânească), tu bugetlu ali Românii fu pruvidzut protlu fondu tră pitrundearea ali cultură românească tu Machidunie.

Tu anlu 1864 s-discl’iisi hoara Tărnbova prota şcoală romănească, iara tu anlu 1865, guvernul ali Românie u dişcl’iisi şcoala di la Sămţăl’i Apostal’i, cu scupolu să scoată dhascal’i armăn’i.

Guvernul român ăl pitricu căluyărlu Averchie s-aducă tu Românie tiniri armân’i ţi avea s-hibă apostal’i ali Renessansă naţională tru Machidunie. Averchie adusi tu toamna a anlui 1865 10 tiniri dit Pindu. Tu 1867 adusi alţă tiniri di Clisura, Blaţa, Nevesca, Ohrida, Gopeş ş-Tărnova.

Tu şcurtul chiro, di maş 6 an’i căt ţănu sculia di la Sămţăl’i Apostal’i di la 1865 la 1871- ănviţară aclo 40 di tiniri armăn’i, nai ma mulţă aduşi di părintili Averchie, ţi cumăndusi ş-internatlu pănă tu 1875. După ţi sculia fu ăncl’iisă, elevl’ii fură pitricuţ la liceili Sf.Sava s-Matei Basarab. Părintili Averchie şidzu la mănăstirlu Radu Vodă păn tu anlu 1875 căndu s-turnă tu Tesalie la mănăstirlu Grijana. Cătivărăoară s-duţea să-l’i veadă pi armân’iil’ii ţi avea ănviţată la Sămţăl’i Apostal’i ş-tora eara dhascal’i tu sculiili româneşti dit Epir ş-Machidunii.

Tu bitisita a banăl’iei avu marea harauă s-veadă că yislu a lui s-feaţi dealithea. Mira a lui fu s-agiută ti diştiptarea a popului armânescu.

, 28.08.2013, 11:08

Un di aţel’i ti băgă thimel’ilu a ănveţlui ti armân’i fu căluyărlu Averchie. Armân avdil’iiat, hil’iiu al Iani Iaciu Buda ş-a mul’iiaril’iei a lui Tasa. Atanasia Iaciu Buda s-feaţi Avdela tu anlu 1806.

Fumel’ia a lui bănă veara ân hoara Avdela, tu munti, iu Iani eara primar ş-iarna dipunea tui horli dit Tesalie. Afendu-su cari avea tin’iie ti oamin’il’ii cu carti ăl deadi s-ăveaţă la sculia gărţească din hoară. Ti jali, parinţăl’i a lui muriră di tiniri aşi că Atanasi armasi oarfăn căndu eara tu ilichii di maş 14 di an’i. El u aleapsi calea a mănăstirlui ş-fudzi ta să s-facă căluyăr tu Muntili Athos. Aclo ăl’i deadiră numa Averchie. Ficior mintimen ş-cu dhoară ti ănveţ tu puţăn chiro agiumsi arhimandritu ş-dapoia egumen tu mănastirlu Iviru.

Pi la 1849-50, Cristian Tell, participantu la revoluţia di la 1848 ţi avea fudzită tu nisia Chios ta s-nu hibă acăţat şi ncl’iis. Cu aestă itie el feaţi ună vizită la Muntili Athos iu s-adună cu călluyărlu Averchie. Doil’ii s-ciudusiră căndu vidzură că putea ta s-achicăsească tu zburări s-feaţiră muabeti tu udălu afirit a căluyărlui ca doi sot bun’i.

Tricură 12 di an’i, la adil’iarea a curentului di diştiptari naţională, ună mnată di armăn’i ţi avea vinită s-băneadză tu Românie avea ahurhită alumta di diştiptarea naţională a fraţlor a lor dit Peninsula Balcanică.

Tu aestu chiro vini Bucureşti căluyărlu Averchie, pitricut di soborlu a Manăstirlui Iviru ti un proces ţi lu avea Mănăstirlu Radu Vodă, (ăncl’iinat a Muntilui Athos) ti una ciuflichi, cu născănţă viţin’i. Andrupat di Cristian Tell, Averchie amintă proceslu.

An plan generalu Cristian Tell lu agiută să-l’i cunoască ş-Cezar Boliac, Dimitrie Bolintineanu, C.A Rosetti, Brătianu, G-ralu Magheru, Dimitrie Cozacovici ş-alţă oamin’i mări dit aţel chiro.

Oamin’il’ii di stat ţi-l’i cunuscură, lu aprucheară cu vreari ş-cu uspiţăl’i. Armânlu Cozacovici,faptu Aminciu, suflitlu a alumtăl’iei di diştiptarea naţională a armân’ilor dit Machidunie, zbura multu apres, sihăţ ăntredz di ananghea a aistei alumtă ş-musuteaţa a scupolui a l’iei. Averchie lu asculta şi s-minduia cu dureari la bana a fraţlor a lui dit Machidunii, la miletea a lui ţi eara tu piricl’iiu s-cheară. Amplin di caimo năs dzăsi: “Ghine bănaţ voi că aveţ carte tu limba a noastră, cum au tuti meletli, aveţ limbă ăndreaptă; aveţ sculii ş-băseriţ tu limba românească, ma noi, tu loclu a nostru, u avem limba fără carti, că nu putem să zburăm ca voi, că n-avem carte, tu sculiili a noastri nu nviţăm armăneaşti ş-limba a noastră cu triţearea a chirolui va u cheardim”.

Tu veara a anlui 1862, cătă bitisita a meslui augustu, s-turnă iara Ivir , la acl’imarea a soborlui. Căluyărl’ii greţ ăl’i băgară stepsu al Averchie că-l’i agiută român’il’ii s-li l’iia averli a mănăstirurlor. Tut ăshi pizuia di el’u si-l’i dzăţea “pal’iiu vlah”.

Anvirinat fudzi di la Sămtul Munti şi s-dusi la soie. Tu toamna a aţilui an, Ioan Somu Tomescu, nipot di-a lui fudzi tu Romănii ta s-ănmveaţă carti la Seminarlu Chentral di la Manăstirlu Văcăreşti.

Tinirlu pindean ţi u vrea cartea ş-eara itru, bitisi cu premiul ăntăn’i. Amplin di harauă lală-su dzăsi:” Mutrea ţi ficior aduşu dit patrida a mea ş-işi protlu. Cara s-aduc ma mulţă ficiori va s-videţ nişen’i.”

Tru puţăn chiro aesti zboară s-feaţiră dealithea.

După Unirea a Principatilor, tu 1860, Dimitrie Cozacovici avea adunată un comitet macedoromăn: fratl’ii Goga di Clisura, Zisu Sideri, di Serres, Mihai Niculescu di Tărnova, ş- Toma Tricopol di Cruşuva. Easti prota organizaţii ăndreaptă cu scupolu a diştiptaril’iei naţională a armân’ilor di Peninsula Balcanică. Comitetlu lucra tu idyiul chiro ş- pi ninga oamin’il’ii politiţ dit Romănii să-l’i căndăsească să-l’i agiută armân’il’ii. Tu anlu 1863 tu comitetlu macedoromăn intrară ş-poeţl’ii Dimitrie Bolintineanu, Cezar Boliac, gheneralu Tell ş- C.A.Rosetti.

Aesti lu căndăsiră işişi principili Al.Ioan Cuza s-u ndrupască cauza armănească.

Căndu marli patriot ş-om di stat Mihail Kogălniceanu agiumsi prim ministru ş-ministru ti ănveţ eara D.Bolintineanu, (di fară armânească), tu bugetlu ali Românii fu pruvidzut protlu fondu tră pitrundearea ali cultură românească tu Machidunie.

Tu anlu 1864 s-discl’iisi hoara Tărnbova prota şcoală romănească, iara tu anlu 1865, guvernul ali Românie u dişcl’iisi şcoala di la Sămţăl’i Apostal’i, cu scupolu să scoată dhascal’i armăn’i.

Guvernul român ăl pitricu căluyărlu Averchie s-aducă tu Românie tiniri armân’i ţi avea s-hibă apostal’i ali Renessansă naţională tru Machidunie. Averchie adusi tu toamna a anlui 1865 10 tiniri dit Pindu. Tu 1867 adusi alţă tiniri di Clisura, Blaţa, Nevesca, Ohrida, Gopeş ş-Tărnova.

Tu şcurtul chiro, di maş 6 an’i căt ţănu sculia di la Sămţăl’i Apostal’i di la 1865 la 1871- ănviţară aclo 40 di tiniri armăn’i, nai ma mulţă aduşi di părintili Averchie, ţi cumăndusi ş-internatlu pănă tu 1875. După ţi sculia fu ăncl’iisă, elevl’ii fură pitricuţ la liceili Sf.Sava s-Matei Basarab. Părintili Averchie şidzu la mănăstirlu Radu Vodă păn tu anlu 1875 căndu s-turnă tu Tesalie la mănăstirlu Grijana. Cătivărăoară s-duţea să-l’i veadă pi armân’iil’ii ţi avea ănviţată la Sămţăl’i Apostal’i ş-tora eara dhascal’i tu sculiili româneşti dit Epir ş-Machidunii.

Tu bitisita a banăl’iei avu marea harauă s-veadă că yislu a lui s-feaţi dealithea. Mira a lui fu s-agiută ti diştiptarea a popului armânescu.

In Memoriam Matilda Caragiu Marioţeanu (20 Alunaru 1927- 11 Marţu 2009)
Portreti Saturday, 11 March 2023

In Memoriam Matilda Caragiu Marioţeanu (20 Alunaru 1927- 11 Marţu 2009)

Matilda Caragiu Marioţeanu Matilda Caragiu Marioţeanu: sora a marlii actoru ditu Romãnii, Toma Caragiu, s-amintã 20 Alunaru 1927 Hrupisti,...

In Memoriam Matilda Caragiu Marioţeanu (20 Alunaru 1927- 11 Marţu 2009)
In Memoriam prof.dr. VASILE BARBA (15.02.1918-20.10.2007)
Portreti Wednesday, 15 February 2023

In Memoriam prof.dr. VASILE BARBA (15.02.1918-20.10.2007)

Un alumtâtoru ti ascâparea a limbâllei şi a culturâllei...

In Memoriam prof.dr. VASILE BARBA (15.02.1918-20.10.2007)
In Memoriam sculptorlu Dumitru Pasima (1935-2022)
Portreti Wednesday, 11 January 2023

In Memoriam sculptorlu Dumitru Pasima (1935-2022)

Artista Lila Passima, nipoata a marilui sculptoru armânu Dumitru Pasima nă deadi hăbarea lae pi FB că a llei lali şi a nostru durutu artistu ţi...

In Memoriam sculptorlu Dumitru Pasima (1935-2022)
Asiguripseri guvernamentale mutrinda resursele
Portreti Saturday, 23 July 2022

Asiguripseri guvernamentale mutrinda resursele

România va saibă gaz şi yipturi ti consum, da asiguripseri prim ministrul Nicolae...

Asiguripseri guvernamentale mutrinda resursele
Portreti Thursday, 21 July 2022

In Memoriam – Omlu di cultură Willy Wisoşenschi

Profesorlu de istorie Willy Wisoşenschi s-amintă tru 26 di mai 1946, tru hoara Mihail Kogălniceanu, giudeţlu Constanţa, cu dadă armână şi...

In Memoriam – Omlu di cultură Willy Wisoşenschi
Portreti Monday, 30 May 2022

Astronomlu Nicolae Coculescu

Nicolae C. Coculescu s-amintă tru 31 di alunar 1866, Craiova — şi tricu tru alantâ etâ tru 5 di brumar 1952, Bucuresti hiindalui un...

Astronomlu Nicolae Coculescu
Portreti Tuesday, 17 May 2022

Cupriili, eterna problemă a României

Comisarllii a Gardăllei di Mediu ditu România pitricură a organelor di cercetare penală, tru premieră, o plândzeari contra unei societăţi...

Cupriili, eterna problemă a României
Portreti Monday, 16 May 2022

Dzua Românitatillei Balcaniţi şi a Independenţăllei ali Românie.

Dzua Românitatillei Balcaniţi şi a Independenţăllei ali Românie. Societatea di Cultură Macedo-Română andreapsi tu dzua di 10 di...

Dzua Românitatillei Balcaniţi şi a Independenţăllei ali Românie.

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company