Căluyărlu Averchie

Un di aţel’i ti băgă thimel’ilu a ănveţlui ti armân’i fu căluyărlu Averchie. Armân avdil’iiat, hil’iiu al Iani Iaciu Buda ş-a mul’iiaril’iei a lui Tasa. Atanasia Iaciu Buda s-feaţi Avdela tu anlu 1806.

Fumel’ia a lui bănă veara ân hoara Avdela, tu munti, iu Iani eara primar ş-iarna dipunea tui horli dit Tesalie. Afendu-su cari avea tin’iie ti oamin’il’ii cu carti ăl deadi s-ăveaţă la sculia gărţească din hoară. Ti jali, parinţăl’i a lui muriră di tiniri aşi că Atanasi armasi oarfăn căndu eara tu ilichii di maş 14 di an’i. El u aleapsi calea a mănăstirlui ş-fudzi ta să s-facă căluyăr tu Muntili Athos. Aclo ăl’i deadiră numa Averchie. Ficior mintimen ş-cu dhoară ti ănveţ tu puţăn chiro agiumsi arhimandritu ş-dapoia egumen tu mănastirlu Iviru.

Pi la 1849-50, Cristian Tell, participantu la revoluţia di la 1848 ţi avea fudzită tu nisia Chios ta s-nu hibă acăţat şi ncl’iis. Cu aestă itie el feaţi ună vizită la Muntili Athos iu s-adună cu călluyărlu Averchie. Doil’ii s-ciudusiră căndu vidzură că putea ta s-achicăsească tu zburări s-feaţiră muabeti tu udălu afirit a căluyărlui ca doi sot bun’i.

Tricură 12 di an’i, la adil’iarea a curentului di diştiptari naţională, ună mnată di armăn’i ţi avea vinită s-băneadză tu Românie avea ahurhită alumta di diştiptarea naţională a fraţlor a lor dit Peninsula Balcanică.

Tu aestu chiro vini Bucureşti căluyărlu Averchie, pitricut di soborlu a Manăstirlui Iviru ti un proces ţi lu avea Mănăstirlu Radu Vodă, (ăncl’iinat a Muntilui Athos) ti una ciuflichi, cu născănţă viţin’i. Andrupat di Cristian Tell, Averchie amintă proceslu.

An plan generalu Cristian Tell lu agiută să-l’i cunoască ş-Cezar Boliac, Dimitrie Bolintineanu, C.A Rosetti, Brătianu, G-ralu Magheru, Dimitrie Cozacovici ş-alţă oamin’i mări dit aţel chiro.

Oamin’il’ii di stat ţi-l’i cunuscură, lu aprucheară cu vreari ş-cu uspiţăl’i. Armânlu Cozacovici,faptu Aminciu, suflitlu a alumtăl’iei di diştiptarea naţională a armân’ilor dit Machidunie, zbura multu apres, sihăţ ăntredz di ananghea a aistei alumtă ş-musuteaţa a scupolui a l’iei. Averchie lu asculta şi s-minduia cu dureari la bana a fraţlor a lui dit Machidunii, la miletea a lui ţi eara tu piricl’iiu s-cheară. Amplin di caimo năs dzăsi: “Ghine bănaţ voi că aveţ carte tu limba a noastră, cum au tuti meletli, aveţ limbă ăndreaptă; aveţ sculii ş-băseriţ tu limba românească, ma noi, tu loclu a nostru, u avem limba fără carti, că nu putem să zburăm ca voi, că n-avem carte, tu sculiili a noastri nu nviţăm armăneaşti ş-limba a noastră cu triţearea a chirolui va u cheardim”.

Tu veara a anlui 1862, cătă bitisita a meslui augustu, s-turnă iara Ivir , la acl’imarea a soborlui. Căluyărl’ii greţ ăl’i băgară stepsu al Averchie că-l’i agiută român’il’ii s-li l’iia averli a mănăstirurlor. Tut ăshi pizuia di el’u si-l’i dzăţea “pal’iiu vlah”.

Anvirinat fudzi di la Sămtul Munti şi s-dusi la soie. Tu toamna a aţilui an, Ioan Somu Tomescu, nipot di-a lui fudzi tu Romănii ta s-ănmveaţă carti la Seminarlu Chentral di la Manăstirlu Văcăreşti.

Tinirlu pindean ţi u vrea cartea ş-eara itru, bitisi cu premiul ăntăn’i. Amplin di harauă lală-su dzăsi:” Mutrea ţi ficior aduşu dit patrida a mea ş-işi protlu. Cara s-aduc ma mulţă ficiori va s-videţ nişen’i.”

Tru puţăn chiro aesti zboară s-feaţiră dealithea.

După Unirea a Principatilor, tu 1860, Dimitrie Cozacovici avea adunată un comitet macedoromăn: fratl’ii Goga di Clisura, Zisu Sideri, di Serres, Mihai Niculescu di Tărnova, ş- Toma Tricopol di Cruşuva. Easti prota organizaţii ăndreaptă cu scupolu a diştiptaril’iei naţională a armân’ilor di Peninsula Balcanică. Comitetlu lucra tu idyiul chiro ş- pi ninga oamin’il’ii politiţ dit Romănii să-l’i căndăsească să-l’i agiută armân’il’ii. Tu anlu 1863 tu comitetlu macedoromăn intrară ş-poeţl’ii Dimitrie Bolintineanu, Cezar Boliac, gheneralu Tell ş- C.A.Rosetti.

Aesti lu căndăsiră işişi principili Al.Ioan Cuza s-u ndrupască cauza armănească.

Căndu marli patriot ş-om di stat Mihail Kogălniceanu agiumsi prim ministru ş-ministru ti ănveţ eara D.Bolintineanu, (di fară armânească), tu bugetlu ali Românii fu pruvidzut protlu fondu tră pitrundearea ali cultură românească tu Machidunie.

Tu anlu 1864 s-discl’iisi hoara Tărnbova prota şcoală romănească, iara tu anlu 1865, guvernul ali Românie u dişcl’iisi şcoala di la Sămţăl’i Apostal’i, cu scupolu să scoată dhascal’i armăn’i.

Guvernul român ăl pitricu căluyărlu Averchie s-aducă tu Românie tiniri armân’i ţi avea s-hibă apostal’i ali Renessansă naţională tru Machidunie. Averchie adusi tu toamna a anlui 1865 10 tiniri dit Pindu. Tu 1867 adusi alţă tiniri di Clisura, Blaţa, Nevesca, Ohrida, Gopeş ş-Tărnova.

Tu şcurtul chiro, di maş 6 an’i căt ţănu sculia di la Sămţăl’i Apostal’i di la 1865 la 1871- ănviţară aclo 40 di tiniri armăn’i, nai ma mulţă aduşi di părintili Averchie, ţi cumăndusi ş-internatlu pănă tu 1875. După ţi sculia fu ăncl’iisă, elevl’ii fură pitricuţ la liceili Sf.Sava s-Matei Basarab. Părintili Averchie şidzu la mănăstirlu Radu Vodă păn tu anlu 1875 căndu s-turnă tu Tesalie la mănăstirlu Grijana. Cătivărăoară s-duţea să-l’i veadă pi armân’iil’ii ţi avea ănviţată la Sămţăl’i Apostal’i ş-tora eara dhascal’i tu sculiili româneşti dit Epir ş-Machidunii.

Tu bitisita a banăl’iei avu marea harauă s-veadă că yislu a lui s-feaţi dealithea. Mira a lui fu s-agiută ti diştiptarea a popului armânescu.

România Internațional, 28.08.2013, 11:08