Ion Luca Caragiale

La umplearea 160 di an di la amintarea a marilui dramaturgu si prozator Ion Luca Caragiale si la 100 di an’i di la moartea a lui, lipseasti s-minduim diznou la personalitatea a lui ti s-aleadzi, la opera a lui, la perenitatea a l’iei isa tu plan românescu si universal, s-lu tin’iisim ca un reper spiritual .Isisi cadhurlu a lui nă mutreasti cu ocl’ii ascăpirosi , pisti chiro si ahănti ghideri căti li tricu… Asi cum să stii scriitorlu nica di n’ic bănă anvărligat di teatru, cum dzăsi un exeget. Lălăn’il’ii a lui, Costache s-Iorgu Caragiali, eara autori, theatrin’i s-manageri di parei teatrali. I.L.Caragiale s-aminta tu 1852, la 30 di yinar, hoara Haimanale, di pi ninga casabalu Ploiesti.După liceu, ti-l feati Ploiesti s-Bucuresti, I.L.Caragiale ănchisi studiili la Conservatorlu di Artă Dramatică. Stena ti u avea nai ma aproapea tinirlu cu seati di cultură eara Teatrul Momolo, ică Momulo, a tetă-sai Ecaterina , cu părnoan’ia Momuleasa., un di protili teatri di Bucuresti.Cursurli a Conervatorlui bucurestean, ti li feati tu an’il’ii 1868 — 1870 s-iu lu avu profesor la clasa di artă dramatică s-mimică lală-su , dramaturgul Costache Caragiali, suntu mas ună parti di cilăstăserli ti li feati ta să-si facă ună cultură sănăoasă. Cu chirolu el agiumsi un bun cunuscător a culturăl’iei universală s-un mari meloman, cu mari mirachi ti muzica clasică . S-fati cunuscut ca jurnalistu tu revistili umoristiti s-polititi. Fu redactor la jurnalu Timpul , deadun cu Mihai Eminescu, participă la adunărli a Junimil’iei s-publică tu Convorbiri Literare pincipalili piesi di teatru -(O noapte furtunoasă, Ună noapti furtunoasă, tu 1879,Conu Leonida faţă cu reacţiunea, Lali Nida s-ampuliseasti cu strănghil’ii, tu 1880,O scrisoare pierdută, “Ună crti chirută”, tu 1885, D-ale carnavalului,“Tu chirolu a Carnavalui, tut tu 1885, dapoia drama Năpasta,“Taxiratea”, tu 1890). Tu an’il’ii 1881-82 fu revizor scolar, tu 1884 functionar la Reghia a Monopolurlor, căndu u cunuscu prota a lui nicuchiră, Elena Constantinescu, cu cari avu un hil’iiu, poet s-prozator, ti s-aleapsi, Mateiu I.Caragiale. Căt multu s-azburăm ti biografia al Caragiali, easti zori s-u spunem personalitatea complexă a marilui scriitor. Maca, doxă al Titu Maiorescu , tu stagiunea 1888-89 fu director general a teatrilor, iu isi tu migdani prit initiativă si sirtăl’iie, intridzli, susuturlăchili, calominiili, cum fu stepsul pseftu di plagiat al Caion, l’i-u nfărmăcară bana.. Angăldzătă di uspităl’iia al Alexandru Vlahută, si maxus al Barbu Stefănescu Delavrancea, avocat cu anami, un chiro primar a Bucurestilor, bana al Caragiali lipseasti nica s-hibă cercetată tu memorii si ali scrieri. Muri di una ataca di inima tu 1912 si fu angrupat tu mirmintal’ii Bellu di bucuresti.

Aţea ţi să ştii sigura easti că el fu un di nai ma popular şi cunuscut scriitor dit literatura română. Prit peza a lui, prit spiritlu critic tu cari scoasi tu migdani căsuri a oaminilor, a suţiital’ei tu cari bănă, a clasăl’ei politică, Caragiale bănă eta a lui ca vărnă altu scriitor şi alâsă ună yilii tu cari ş-ază mulţă oamini di aradă i publiţ pot să s-veadă tu ea. Personajili dit operili a lui suntu yii şi vahi ti aţea fură şi ahântu giucati pi scenili a teatrilor româneşti, dit xeani ama şi ecranizati tu filmi ti televiziuni.Satira al Caragiale s-aleadzi prit hazea a limbăl’ei şi a situaţil’ei.Ti aestu spirit critic şi turlie di hazi să spusi ti Caragiale că easti un scriitor balcanic. Tu aesti conditii tu cari lu aduchim Caragiale ca un contemporan, easte ananghi s-u limbidzăm arăzga a lui a lui, s-mutrim cătră vatra a lui străusească ca ună cl’iiai ti ari tu scupo să scoată tu migdani tăpărli a temperamentului a lui, contradictiili, sirtăl’iia ti u spusi daima a caracterlui a lui, sensurli a operal’iei isisi. Aestu stur ti lu ndoapiră cubeulu a literaturăl’iei română nu poati s-hibă achicăsit integral, tu tută complexitatea a lui, fără s-l’i-u limbidzăm arădătina, prica genetică, soia, mirăchili, s-alti aspecti ti tăn di esenta a atilui ti ngrăpsi “Ună carti chirută” si ahănti alti capodoperi. Ma mulţă critiţ literari spusiră că aestu scriitor poati s-hibă di orighini grec i arbines i armân.

Profesorlu armân Sterie Diamandi, tu cartea a lui Oamin’i si aspecti dit istoria a armân’ilor , publicată tru 1940, ăngrăpseasti cum lu cunuscu tată-su cu I.L.Caragiale, epigramistul Teleor: “Tu spiritlu a orighinil’iei armânească al I.L.Caragiale yini aestă stenă ti n’i-u zuyrăpsi tată-n’iu.Ună dzuă Teleor ăl’i dzăsi al tati:Yina machidoane s-ti cunoscu cu un compatriot di-a vostru…S-mi cunuscu cu Caragiale. Autorlu a Cartil’iei chirută nu dzăsi ca nu easti arm-ân… Un altu argumentu veritabil easti sutăl’iia al Caragiale cu marli om politic, di orighini armânească Take Ionescu, la a curi partid Conservator-Democrat aderă si ari participată s-la ma multi turnei electorali , cu tuti că, asi cum să stii, Caragiale u cutuyursi daima demagogia politică, si s-pizui tu scrierli a lui em di liberali, em di conservatori. Cercetători cum fură N.Batzaria, Vasile Diamandi Aminceanlu s.a. pănă s-avdzătlu critic literar Serban Cioculescu, autorlu a monografiil’iei Bana al I.L.Caragiale , Ed.Eminescu 1967, aduc argumenti dit bana a lui ti pun intereslu al Caragiale ti lumea balcanică, ti alumta di distiptari natională a român’ilor transilvănen’i etc. Tu ună prezentari cu titlu Vatra a străpăpăn’ilor al Caragiale, tipusită tu Almanahul Luceafărul ti anlu 1983, , p.40-44, autorlu, N.Zarcada, s-el armân după numă, fati ună caldă prezentari a armân’ilor si spuni că aesti vlahi di la sud di Dună, fură nu mas mări emburi, că s-mări oamin’i di cultură. N.Zarcada află ună uiduseari di spirit anamisa di I.L.Caragiale s-altă prozatori si dramaturdză di fară armânească cum fură Branislav Nusici, ică Dragoliub Sotirovici. El aleadzi dit cartea al Sterie Diamandi ti u adusim s-noi aminti :lipseasti s-nu agărsim un lucru caracteristic s-cari spuni multi.Armân’il’ii deadiră a literaturăl’iei sărbească pi nai ma mărl’ii scriitori satirit :Aleco Branislav Nusici (Alcibiade Nusi di Clisura), si Dragoliub Sotirovici, dit familia Sotir Sunda di Crusuva.S-atea ti easti ma interesantu easti că harea a doilor scriitori easti soie di aproapea cu atea al Caragiale.Clisureanlu Nusici s-pizuiasti cu catandisea di triteari a popului sărbescu cătră civilizatie. Idyia themă u aflăm s-la crusuveanlu Dragoliub Sotirovici.Aestă uiduseari spirituală anamisa di treil’ii scriitori nu easti un agioc a tihisearil’iei,ama s-tradzi di la idyia arădătină etnică, dimi armânească. Putem s-adăvgăm la aestă uiduseari spirituală, cu thimel’iiu etnic, dimi armânescu, atea că marli scriitor satiric văryar , Aleco Kostantinov, autorlu al Bai Ganiu si a altor isturii ămplini di hazi s-peză, eara s-el armân. Cu aesti zboară u bitisim prezentarea, ti ari tu scupo s-u spună tin’iia ti u avem ti marli scriitor armân-român, I.L.Caragiale. Tu suflitlu a nostru avem umuti că lali Iancu va nă mutrească tut asi cu ocl’ii a lui scăpirosi , la umplearea a 160 di an’i di la amintarea a lui.. Tu anlu Caragiale.

Lipseasti ama s-adavgam ca regizorlu Toma Enache fu atel ti turna pi armaneasti nascanti di operili al Caragiale ti fura giucati tu tut casabadzli dit Romania si tu Balcani. Adutem aminti piesa Lali Nida s-ampuliseasti cu stranghilii ti fu prota inreghistrata audio tu interpretarea al Toma Enache, Irina Paris si Aurica Piha, a dapoia giucata cu succes tu multi hori si casabadz di armani dit Balcani.

Tutnaoara piesa di teatru Una noapti furtunoasa fu giucata armaneasti-romaneasti tu tuta vasilia si la festivaluri dit xeani.

Tașcu Lala, 28.08.2013, 11:06

La umplearea 160 di an di la amintarea a marilui dramaturgu si prozator Ion Luca Caragiale si la 100 di an’i di la moartea a lui, lipseasti s-minduim diznou la personalitatea a lui ti s-aleadzi, la opera a lui, la perenitatea a l’iei isa tu plan românescu si universal, s-lu tin’iisim ca un reper spiritual .Isisi cadhurlu a lui nă mutreasti cu ocl’ii ascăpirosi , pisti chiro si ahănti ghideri căti li tricu… Asi cum să stii scriitorlu nica di n’ic bănă anvărligat di teatru, cum dzăsi un exeget. Lălăn’il’ii a lui, Costache s-Iorgu Caragiali, eara autori, theatrin’i s-manageri di parei teatrali. I.L.Caragiale s-aminta tu 1852, la 30 di yinar, hoara Haimanale, di pi ninga casabalu Ploiesti.După liceu, ti-l feati Ploiesti s-Bucuresti, I.L.Caragiale ănchisi studiili la Conservatorlu di Artă Dramatică. Stena ti u avea nai ma aproapea tinirlu cu seati di cultură eara Teatrul Momolo, ică Momulo, a tetă-sai Ecaterina , cu părnoan’ia Momuleasa., un di protili teatri di Bucuresti.Cursurli a Conervatorlui bucurestean, ti li feati tu an’il’ii 1868 — 1870 s-iu lu avu profesor la clasa di artă dramatică s-mimică lală-su , dramaturgul Costache Caragiali, suntu mas ună parti di cilăstăserli ti li feati ta să-si facă ună cultură sănăoasă. Cu chirolu el agiumsi un bun cunuscător a culturăl’iei universală s-un mari meloman, cu mari mirachi ti muzica clasică . S-fati cunuscut ca jurnalistu tu revistili umoristiti s-polititi. Fu redactor la jurnalu Timpul , deadun cu Mihai Eminescu, participă la adunărli a Junimil’iei s-publică tu Convorbiri Literare pincipalili piesi di teatru -(O noapte furtunoasă, Ună noapti furtunoasă, tu 1879,Conu Leonida faţă cu reacţiunea, Lali Nida s-ampuliseasti cu strănghil’ii, tu 1880,O scrisoare pierdută, “Ună crti chirută”, tu 1885, D-ale carnavalului,“Tu chirolu a Carnavalui, tut tu 1885, dapoia drama Năpasta,“Taxiratea”, tu 1890). Tu an’il’ii 1881-82 fu revizor scolar, tu 1884 functionar la Reghia a Monopolurlor, căndu u cunuscu prota a lui nicuchiră, Elena Constantinescu, cu cari avu un hil’iiu, poet s-prozator, ti s-aleapsi, Mateiu I.Caragiale. Căt multu s-azburăm ti biografia al Caragiali, easti zori s-u spunem personalitatea complexă a marilui scriitor. Maca, doxă al Titu Maiorescu , tu stagiunea 1888-89 fu director general a teatrilor, iu isi tu migdani prit initiativă si sirtăl’iie, intridzli, susuturlăchili, calominiili, cum fu stepsul pseftu di plagiat al Caion, l’i-u nfărmăcară bana.. Angăldzătă di uspităl’iia al Alexandru Vlahută, si maxus al Barbu Stefănescu Delavrancea, avocat cu anami, un chiro primar a Bucurestilor, bana al Caragiali lipseasti nica s-hibă cercetată tu memorii si ali scrieri. Muri di una ataca di inima tu 1912 si fu angrupat tu mirmintal’ii Bellu di bucuresti.

Aţea ţi să ştii sigura easti că el fu un di nai ma popular şi cunuscut scriitor dit literatura română. Prit peza a lui, prit spiritlu critic tu cari scoasi tu migdani căsuri a oaminilor, a suţiital’ei tu cari bănă, a clasăl’ei politică, Caragiale bănă eta a lui ca vărnă altu scriitor şi alâsă ună yilii tu cari ş-ază mulţă oamini di aradă i publiţ pot să s-veadă tu ea. Personajili dit operili a lui suntu yii şi vahi ti aţea fură şi ahântu giucati pi scenili a teatrilor româneşti, dit xeani ama şi ecranizati tu filmi ti televiziuni.Satira al Caragiale s-aleadzi prit hazea a limbăl’ei şi a situaţil’ei.Ti aestu spirit critic şi turlie di hazi să spusi ti Caragiale că easti un scriitor balcanic. Tu aesti conditii tu cari lu aduchim Caragiale ca un contemporan, easte ananghi s-u limbidzăm arăzga a lui a lui, s-mutrim cătră vatra a lui străusească ca ună cl’iiai ti ari tu scupo să scoată tu migdani tăpărli a temperamentului a lui, contradictiili, sirtăl’iia ti u spusi daima a caracterlui a lui, sensurli a operal’iei isisi. Aestu stur ti lu ndoapiră cubeulu a literaturăl’iei română nu poati s-hibă achicăsit integral, tu tută complexitatea a lui, fără s-l’i-u limbidzăm arădătina, prica genetică, soia, mirăchili, s-alti aspecti ti tăn di esenta a atilui ti ngrăpsi “Ună carti chirută” si ahănti alti capodoperi. Ma mulţă critiţ literari spusiră că aestu scriitor poati s-hibă di orighini grec i arbines i armân.

Profesorlu armân Sterie Diamandi, tu cartea a lui Oamin’i si aspecti dit istoria a armân’ilor , publicată tru 1940, ăngrăpseasti cum lu cunuscu tată-su cu I.L.Caragiale, epigramistul Teleor: “Tu spiritlu a orighinil’iei armânească al I.L.Caragiale yini aestă stenă ti n’i-u zuyrăpsi tată-n’iu.Ună dzuă Teleor ăl’i dzăsi al tati:Yina machidoane s-ti cunoscu cu un compatriot di-a vostru…S-mi cunuscu cu Caragiale. Autorlu a Cartil’iei chirută nu dzăsi ca nu easti arm-ân… Un altu argumentu veritabil easti sutăl’iia al Caragiale cu marli om politic, di orighini armânească Take Ionescu, la a curi partid Conservator-Democrat aderă si ari participată s-la ma multi turnei electorali , cu tuti că, asi cum să stii, Caragiale u cutuyursi daima demagogia politică, si s-pizui tu scrierli a lui em di liberali, em di conservatori. Cercetători cum fură N.Batzaria, Vasile Diamandi Aminceanlu s.a. pănă s-avdzătlu critic literar Serban Cioculescu, autorlu a monografiil’iei Bana al I.L.Caragiale , Ed.Eminescu 1967, aduc argumenti dit bana a lui ti pun intereslu al Caragiale ti lumea balcanică, ti alumta di distiptari natională a român’ilor transilvănen’i etc. Tu ună prezentari cu titlu Vatra a străpăpăn’ilor al Caragiale, tipusită tu Almanahul Luceafărul ti anlu 1983, , p.40-44, autorlu, N.Zarcada, s-el armân după numă, fati ună caldă prezentari a armân’ilor si spuni că aesti vlahi di la sud di Dună, fură nu mas mări emburi, că s-mări oamin’i di cultură. N.Zarcada află ună uiduseari di spirit anamisa di I.L.Caragiale s-altă prozatori si dramaturdză di fară armânească cum fură Branislav Nusici, ică Dragoliub Sotirovici. El aleadzi dit cartea al Sterie Diamandi ti u adusim s-noi aminti :lipseasti s-nu agărsim un lucru caracteristic s-cari spuni multi.Armân’il’ii deadiră a literaturăl’iei sărbească pi nai ma mărl’ii scriitori satirit :Aleco Branislav Nusici (Alcibiade Nusi di Clisura), si Dragoliub Sotirovici, dit familia Sotir Sunda di Crusuva.S-atea ti easti ma interesantu easti că harea a doilor scriitori easti soie di aproapea cu atea al Caragiale.Clisureanlu Nusici s-pizuiasti cu catandisea di triteari a popului sărbescu cătră civilizatie. Idyia themă u aflăm s-la crusuveanlu Dragoliub Sotirovici.Aestă uiduseari spirituală anamisa di treil’ii scriitori nu easti un agioc a tihisearil’iei,ama s-tradzi di la idyia arădătină etnică, dimi armânească. Putem s-adăvgăm la aestă uiduseari spirituală, cu thimel’iiu etnic, dimi armânescu, atea că marli scriitor satiric văryar , Aleco Kostantinov, autorlu al Bai Ganiu si a altor isturii ămplini di hazi s-peză, eara s-el armân. Cu aesti zboară u bitisim prezentarea, ti ari tu scupo s-u spună tin’iia ti u avem ti marli scriitor armân-român, I.L.Caragiale. Tu suflitlu a nostru avem umuti că lali Iancu va nă mutrească tut asi cu ocl’ii a lui scăpirosi , la umplearea a 160 di an’i di la amintarea a lui.. Tu anlu Caragiale.

Lipseasti ama s-adavgam ca regizorlu Toma Enache fu atel ti turna pi armaneasti nascanti di operili al Caragiale ti fura giucati tu tut casabadzli dit Romania si tu Balcani. Adutem aminti piesa Lali Nida s-ampuliseasti cu stranghilii ti fu prota inreghistrata audio tu interpretarea al Toma Enache, Irina Paris si Aurica Piha, a dapoia giucata cu succes tu multi hori si casabadz di armani dit Balcani.

Tutnaoara piesa di teatru Una noapti furtunoasa fu giucata armaneasti-romaneasti tu tuta vasilia si la festivaluri dit xeani.