Lucian Blaga
Va lu aduţem aminti ază, tin’isiţ ascultători, Lucian Blaga faptu tu 9 di maiu 1895, hoara Lancrăm ş-tricut tu eta alantă tu 6 di maiu 1961, câsâbălu Cluj. Lucian Blaga fu unâ personalitati aleaptă şi polivalentă ali culturâ româneascâ dit prota giumitati a sec.20 filozof, poet, dramaturgu, apriducător, jurnalistu, profesor universitar şi diplomat român. El adusi tu cultura a chirolui a lui elementi di orighinalitati prit cari intră tu universalitati.
Diana Baetelu,
15.01.2013, 12:07
Va lu aduţem aminti ază, tin’isiţ ascultători, Lucian Blaga faptu tu 9 di maiu 1895, hoara Lancrăm ş-tricut tu eta alantă tu 6 di maiu 1961, câsâbălu Cluj. Lucian Blaga fu unâ personalitati aleaptă şi polivalentă ali culturâ româneascâ dit prota giumitati a sec.20 filozof, poet, dramaturgu, apriducător, jurnalistu, profesor universitar şi diplomat român. El adusi tu cultura a chirolui a lui elementi di orighinalitati prit cari intră tu universalitati.
Tată-su Isidor Blaga eara preftu iara dadă-sa Ana eara faptâ Moga şi s-trâdzea dit unâ veacl’ie familie armâneascâ vinită tu Românie di Moscopolea câtâ işita a etAl’ei.17.
Protili clasi Lucian li feaţi Sebeş, la şcoala primară ghirmană (1902-1906), după cari ş-dusi ninti studiili la Liceulu “Andrei Şaguna” di Braşov (1906–1914).
Dupu ţi bitisi Facultatea di Teologie di Sibiu şi Oradea tu 1917, feaţi studii di filosofii şi biologii la Universitatea di Viena tu an’il’i 1916 şi 1920 di iu s-turnă cu titlu de doctor tu filosofie. Tipusi Sibiu, tu 1919, placheta di versuri “Poematli a lun’inăl’ei”, cum şi cartea di aforismi “Cheţari ti templul a meu.”
Prota a lui dramă Zamolxe, âl’i fu tipusită tu jurnalu “Voinţa” (1920), ş-tu volumlu dit 1921, Cluj. Academia Română âl’i deadi Premiul Adamachi ti debut (1921). Universitatea din Cluj lu premie ti piesa “Zalmoxe” (1922). Âl’i fură tipusiti protili apriduţeri di poezie pi limba ghirmănă tu revista cernauţeană Die Brucke (1922). Tu an’il’i 1924-1925, bână Lugoj. Activitatea di jurnalistu u dizvârti la jurnalili “Voinţa” şi “Patria”, membru tu comitetlu di direcţie ali revistă “Cultura”, colaborator permanentu la publicaţiile “Gândirea”, “Adevărul literar şi artistic” şi “Cuvântul”. Fu aleptu membru ali Academie Română tu anlu 1937, iu ţânu cuvenda di recepţie cu numa “Alâvdari a hoarăl’ei românească”.
Tu anul 1939 agiumsi profesor di filosofia culturăl’ei la Universitatea di Cluj.
După Dictatlu di Viena, s-arifugie câsâbălu Sibiu (1940–1946). Conferenţie la Facultatea di Literi şi Filosofie di Cluj tu iamea 1946–1948. Avu un rol importantu tu formarea a tinirlor ţi faţea parti dit Cercul literar di Sibiu. Lucră redactor la revistili “Cultura” di Cluj şi “Banatul” di Lugoj.
Sibiu redactă, ahurhinda cu 1943, revista “Saeculum”, cari işi chiro di un an.
Lucră ca profesor universitar până tu 1948, cându fu scos di pi lucru câ nu vru s-treacă di partea a comuniştâlor.
Tu anlu 1926 avea intrată ş-tu diplomaţie, iu ascâţă thesea di ataşat cultural la legaţiili ali Românie di Varşovia, Praga, Lisabona, Berna şi Viena. Fu ataşat ş-consilier di presă Varşovia, Praga şi Berna (1926–1936), sumsecretar di stat la Ministerlu ti politică cu xeanili (1936–1938) şi ministru plenipotenţiar ali Românie tu Portugalia (1938–1939).
Dit 1948, cându fu avinat di la catedră, lucră ca bibliograf la filiala di Cluj ali Academie Românâ. Agiumsi dapoia cercetător la Institutlu di Istorie şi Filosofie (1949–1951). Dapoia bibliotecar-şef (1951–1954) şi director-adjunctu (1954–1959) la filiala clujeană ali Bibliotecâ a Academii. Nu mata âl’i fură publicati cărţăli şi feaţi apriduţeri dit literatura universală. Bitisi apriduţearea a piesăl’ei “Faust” di Goethe, ş-tu 1958 işi protlu volum dit apriduţerli a operlor al G.E. Lessing. Ari apridusă poeţi ghirman’i clasiţ şi modern’i. Poeziili a lui ângrâpsiti tu bitisita a banăl’ei cum şi romanlu “Barca al Caron” va-l’i hibâ publicati postum.
Dit creaţia filosofică al Blaga, cari easti multu mari va s-aduţem aminti treili trilogii : “Trilogia a cunuşteril’ei” tu trei volumi: “Eonul dogmatic”, “Cunuştearea luciferică”, “Cenzura transcendentă”, 1943, “Trilogia ali culturâ” tu trei volumi: Orizontu şi stil, Spaţiul mioritic, Gheneza a metaforâl’iei şi sensul a culturăl’ei,1944 , Trilogia a valorlor, Ştiinţă şi creaţie, Minduiari maghică şi relighie, Artă şi valoari,1946. A patra, Trilogia cosmologhică, armasi maş tu proiectu. Dit ea autorlu ari publicată maş protlu volum, Dhiafuralili divini.
Lucian Blaga tricu tu lumea a aumbrilor tu 6 di maiu 1961, Cluj, ş-fu ângrupat ân hoara iu s-amintă. Tu anlu 1956 Lucian Blaga fu pripus di Rosa del Conte şi de criticlu Basil Munteanu, la premiul Nobel ti literatură. Autorităţli comunisti nu ândrupară aestă pripuneari câţe Blaga eara luyursit un filosof idealistu, iara poeziili a lui fură dânâsiti di la publicari până la ediţia dit anlu 1962.