N.T Suflaru
Di aclo viniră tu Românie tu anlu 1932, tu hoara Aptaat, comuna Cămilaru, jud. Caliacra.
După ţi Cadrilaterlu fu loat di Vâryărie, tu anlu 1940 taifa agiunsi tu Românie, tu hoara Ivăneşti, jud. Ialomiţa şi di aclo tu hoara armânească, Ceamurlia di Nsus jud. Tulcea.
Anviţă 6 clasi primari la sculia românească tu Cadrilater ş-dapoia nica ună clasă tu hoara Ceamurlia di Nsus.
Tu anlu 1957, cându la puteari eara comuniştili, fură bâgaţ cu zori tu colectiv , ama tu 1958 fură avinaţ di itia că eara luyursiţ para avuţ, ama aveara ţi u avea băgată tu colectiv nu lă fu turnată. .
După aestă s-acăţă salami di picurărlâchi şi s-mută tu Balta di Brăila.
Tu an’il’I 1983- 1986 s-mută cu taifa tu căsăbălu Custanţa, dupu ţi vindu oili ş-căpărli di nispetea ca nipoţl’I lipsea să nveaţa la sculie.
Dhoara ti adrarea a cântiţlor (zboară şi iho) u au treil’I fraţ Suflaru, (Steryiu, Dinchi şi Coli), şi s- tradzi di la dada a lor şi de la lală-su Custara Steryiu, frati a dadă-sai .
Tora Coli al Suflaru easti pensioner ş-bâneadză Constanţa deadun cu ficiorlu ş-cu doil’I nipoţ ânsuraţ ş-cu patru para nipoţ, trei ficiori ş-ună feată.
Prota carti, Puizii ş- cântiţi Armâneşti u scoasi tu anlu 2002 la ed. Cartea Aromână di Constanţa. La ed. Ex Ponto scoasi tu anlu 2006 cartea , Puizii, cântiţi ş-proză, iara tu anlu 2011 scoasi la ed. Boldaş cartea Puizii ş-proză. Ună activitati nicurmata ş-faptă cu mirachi tu câmpul a cânticlui ş-ali literatură armânească.
Tu minutili ţi yin va vă hârsim cu ândauă părăvulii dit aesta dit soni carti.
Autor: Irina Paris Naum
România Internațional, 07.02.2013, 10:21
Di aclo viniră tu Românie tu anlu 1932, tu hoara Aptaat, comuna Cămilaru, jud. Caliacra.
După ţi Cadrilaterlu fu loat di Vâryărie, tu anlu 1940 taifa agiunsi tu Românie, tu hoara Ivăneşti, jud. Ialomiţa şi di aclo tu hoara armânească, Ceamurlia di Nsus jud. Tulcea.
Anviţă 6 clasi primari la sculia românească tu Cadrilater ş-dapoia nica ună clasă tu hoara Ceamurlia di Nsus.
Tu anlu 1957, cându la puteari eara comuniştili, fură bâgaţ cu zori tu colectiv , ama tu 1958 fură avinaţ di itia că eara luyursiţ para avuţ, ama aveara ţi u avea băgată tu colectiv nu lă fu turnată. .
După aestă s-acăţă salami di picurărlâchi şi s-mută tu Balta di Brăila.
Tu an’il’I 1983- 1986 s-mută cu taifa tu căsăbălu Custanţa, dupu ţi vindu oili ş-căpărli di nispetea ca nipoţl’I lipsea să nveaţa la sculie.
Dhoara ti adrarea a cântiţlor (zboară şi iho) u au treil’I fraţ Suflaru, (Steryiu, Dinchi şi Coli), şi s- tradzi di la dada a lor şi de la lală-su Custara Steryiu, frati a dadă-sai .
Tora Coli al Suflaru easti pensioner ş-bâneadză Constanţa deadun cu ficiorlu ş-cu doil’I nipoţ ânsuraţ ş-cu patru para nipoţ, trei ficiori ş-ună feată.
Prota carti, Puizii ş- cântiţi Armâneşti u scoasi tu anlu 2002 la ed. Cartea Aromână di Constanţa. La ed. Ex Ponto scoasi tu anlu 2006 cartea , Puizii, cântiţi ş-proză, iara tu anlu 2011 scoasi la ed. Boldaş cartea Puizii ş-proză. Ună activitati nicurmata ş-faptă cu mirachi tu câmpul a cânticlui ş-ali literatură armânească.
Tu minutili ţi yin va vă hârsim cu ândauă părăvulii dit aesta dit soni carti.
Autor: Irina Paris Naum
Audio–>