Atracții turistiţe/muşuteţ inedite în Banat
Agiundzem ază în partea di vestu, în reghiunea istorică Banat. Descoperim ţea mai izolată așidzare din România, un stog di case din munțâl’i Cernei, a cure singură ligătură cu lumea civilizată easte ună scară du lemnu di aproximativ 100 di metri, montată pi un versant. Agiundzem și la morile di apă din Rudăria, uniţe în Europa di estu. Zburâm, apoia, di Festivalul di Jazz di la Gărâna, un evenimentu internațional, ama și dispri tradiții și folclor autentic.
Daniel Onea, 25.11.2022, 22:40
Agiundzem ază în partea di vestu, în reghiunea istorică Banat. Descoperim ţea mai izolată așidzare din România, un stog di case din munțâl’i Cernei, a cure singură ligătură cu lumea civilizată easte ună scară du lemnu di aproximativ 100 di metri, montată pi un versant. Agiundzem și la morile di apă din Rudăria, uniţe în Europa di estu. Zburâm, apoia, di Festivalul di Jazz di la Gărâna, un evenimentu internațional, ama și dispri tradiții și folclor autentic.
În toată România, aşi cum easte şi în Banat, si va/ si doreaște activarea turismului sum diferite forme, spune Dan Mirea, managerulu a Chentrului di creație și di promovare a culturâlei tradițională din Caraș Severin.
Macă si nă referim la turismul autentic sau la turismul-brandu, pi care noi deja îl avem, cred că lipseaşte să fac ună pitreaţire directă spri Cascada Bigăr, câdearea di apă, din Valea Almăjului. Easte ună cascadă foarte cunoscută. Faţe parte di aţeale șapte cascade ţeale mai muşate din lume. Mai avem ună zonă multu/foarte vizitată mai ahoria di turiștil’i xen’i. Easte zborulu di morile di apă di la Rudăria. Morile sunt construite în secolul al XVIII-lea. Ineditulu/partea interesantă al-uştor mori easte faptul că sunt funcționale și în dzuua di ază, iar localniţâl’i din aţea zonă își maţină ninca la eale misurulu/colombuchiulu şi grânulu. Au venită foarte multe televiziun’i din întreaga lume tră reportaje dispre aţiste mori. Mai avem ună zonă inedită. Avem ună hoară în Caraș, în Banatulu de munte, iu nu poate să si aliină dicât pe niște scări foarte abrupte. Ea si cl’eamă/ numește Ineleț. Ași cum u spusu foarte muşat un poet cuvenda, easte hoara din România ţel mai aprochiata de Dumnidzeu. Tru aestă localitate nu exiistă căl’iuri di comunicare. Oamin’il’i aliină/ascaalnă pi aeste scări și își transportă inclusiv copiil’i la școală sau la medic în niște tastre/traste, cum dzâţem noi. Iar drumulu a ţelor ţe părăsescu aestă lume și se duc în lumea fără di dor easte făcut în șapte săhăţ/ore, di aform’ia că loculu a mirminţâlor/ chimitirulu nu easte aclo.”
În ţea mai izolată hoară din România, Ineleț, sunt aproximativ ună sută di case răspăndite, cathiună pi câte ună dzeană/colină. Di aestea, maşi 33 mai sunt locuite. Primulu semnu că turiștil’i au agiumtă aoaţe easte băsearica din hoară, construită pi un ohtu di loc, tru anulu 1973, di horiaţ. Ună altă zonă foarte muşată easte aţea a hoarălei Gărâna, ună hoară locuită din secolul al XIX-lea di ună comunitate di sași, spune Dan Mirea, managerulu a Chentrului di creație și di promovare a culturălei tradiționale din Caraș Severin.
La ora actuală,tora, există aoaţe unulu di aţeale mai importantile festivaluri di jazz din lume și pi parcursul a unei întreagă siptămână, veara, la bitisita a mesului augustu, v’in foarte mulțâ turiști xen’i. Biletile si vindu cu doi ani năinte. Anulu aestua, spri diferenţă/ altă turlie di an’il’i tricuț, după aestă perioadă ţi are frânată tot ţi înseamnă activitate artistică, biletile si epuizară/bitisiră tru 14 ore. Un alt elementu inedit easte muntile Semenic, care tora easte într-ună perpetuă alăxire. Si investeaște foarte mult în logistică și infrastructură. Si construiesc doauă pârtii de schi la nivel european, ună di eale concureadză ca logistică cu aţea din celebra stațiune di la Innsbruck, din Austria. De faptu, tamam ună firmă austriacă easte aţea care si ocuupă di ea. Cu sigura/ -nță, la finalul a anului 2023, când va hibă date în folosință, aeste pârtii va adună un numir foarte mare di turiști. Noi mai avem în Valea a Bistră-lei, din inima a Banatului, foarte multe activități artistiţe și nu ,aşi tru aestă zonă. Banatulu easte reprezentat di foarte, foarte multe activităț artistiţe. Un exemplu easte Festivalul Internațional di la Hercules din Băile Herculane. Easte un căsăbă care feaţe tim’ie nu maşi a județului Caraș-Severin și a Banatului, feaţe tim’ie/aduse ihtibare a Româniilei în perioada în care el agiumse/ deveni ună emblemă tră turismul balnear din întreaga Europă.”
În ţe mutreaște stațiunea balneoclimaterică Băn’ile Herculane, cu siguranță ună di atracțiile a l’ei poate să hibă chentrul istoric. Aflăm aoaţe case di patrimoniu, pricum Cazinoulu, Băn’ile Imperiale austriaţe și vila/casa în care stătea împirăteasa/amirăroan’ea a li Austro-Ungarie, Elisabeta sau Sissi, care avea faptă ună pasiune tră Băn’ile Herculane și tră priimnările/ drumețiile tru locurile di-a în varliga. Dan Mirea dzâţe:
Chentrul vech’l’iu tamam restaurat complet, iar celebra statuie Hercules, care agiumse/ deveni brandu internațional și național tră Băile Herculane, amintă/işi lo diznou striluţirea a secolului al XIX-lea. La Herculane, exiistă un festival internațional vech’l’u di piste 30 di an’i. Si cl’eamă/ numește Festivalul Internațional Hercules. Cathe an, tru i ţe an, piste 40 di țări v’in să reprezintă adeţăle și folclorulu din țările a lor. Avem în Banat un numir foarte mare di reghiuni ţi reprezintă ună parte a folclorului autentic. Sunt treie mări zone: Valea Carașului, Valea Bistrei și Valea Almăjului, zona di munte a Banatului. Tru aeste reghiuni a Banatului, cântul, dansul, ama mai ahoria portul di stran’u popular sunt aţeale mai apreciatile. Oamin’il’i prețuiescu stran’ile populare aproapea mai multu de i ţe altă. Si spune în Banat că auşil’i își vindu până și locul di ete/ di eţ di la murminţă, ama nu-și vindu stran’ile pi care le-au moștenată di la înaintașil’i a lor. În calitate di manager a Chentrului di Creație și di Promovare a Culturălei Tradițională Caraș-Severin, am vărnă-ndoauă proiecte tră anulu care v’ine. Mutrim să nă alichim, vără turlie, a Timișoarălei, Capitală Culturală Europeană tru anulu 2023, iar unulu di proiectile a meale di anulu v’initor easte ună expoziție di piste 1000 di costume di stran’ie din toate zonile reprezentative a Banatului.”
Exceptânda, alăsată la nă-parte, renumita stațiune balneoclimaterică Băile Herculane, mai exiistă ună zonă care acâţăă să reprezintă un pol di atracție tră turiști. Muntele Mic. Stațiunea easte situată la ună altitudine di aproximativ 1550 di metri și easte destinația a ţilor care practică sporturile di iarnă. Pe di altă parte, la poalile a munțâlor va aflaţ masturi di zânăţ și paramithile a lor. Dan Mirea, managerulu a Chentrului di creație și di promovare a culturălei tradițională din Caraș Severin.
Avem tamam lângă Reșița ună hoară ţi are devenită reprezentativă nu maşi tră Banat, că și tră România. Easte zborulu di hoara Biniș, iunde un mastur olar,ţi adară oale, care alăsă ma diparte tradiția a urmașilor a lui, olăritulu, are reprezentată România la ţeale mai mări panaghiruri internaționale din lume. Ca un elementu inedit al iştui faptu, patru președințâ a Statelor Unite ale Americă au decorată aţist mastur popular. Unicitatea al iştuia easte că nu are lăxită roata/răhoata di olărit. Easte ună răhoată folosită di piste 200 di an’i și are un soi/ună soie di magh’ie, spun auşil’i. I ţe insu ţi si așadză di şade la aţea răhoată și da cu ciciorulu, reușeaște să nu aruncă lutulu di pi ea. Nu tru arada di ma năpoi, avem ună tabure di sculptură în lemnu, care anulu aestlua su are extinsă. Ea părn’i aoa şi ndoi an’i di dzâle timid, la Gărâna. La ora actuală, exiistă foarte mulţă căsăbadz care au adoptată aestă tabure di scutură. Artiști din toată lumea, din piste 35 di țări, v’in tru i ţe an la Caransebeș. Timp de un mes, aleg câte un cuţur/butuc din pădurile a Caransebeșului, din munțâl’i a Banatului, după un ritual di îm-priatinire, ligare suţată, cu aţel cuţur/butuc.”
Iatu, așii-ma, ună destinație în care atracțiile naturale si contupescu în mod armonios cu moștinarea culturală. Iar toate aestea sunt completate di evenimente culturale, desfășurate pi tot parcursul a anului.”
Autor: Daniel Onea
Armănipsire: Hristu Steriu
