Pănăyirlu di turism ali Românie
Ediția di primuveara a nai ma mari pănăyiru di turism organizat tru România adună oferti avantajoase tră miraclleadzlli di turism cultural, di tratament, rural ică di business tru România. Vizitatorllii putură s’află ndauă di nai ma muşeati zone ali României și aflară pachetele turistiţi pregătite tră ună vacanță ti iagărşeari, la păhadz ti tuti gekilli.
Daniel Onea, 03.03.2022, 19:36
Ediția di primuveara a nai ma mari pănăyiru di turism organizat tru România adună oferti avantajoase tră miraclleadzlli di turism cultural, di tratament, rural ică di business tru România. Vizitatorllii putură s’află ndauă di nai ma muşeati zone ali României și aflară pachetele turistiţi pregătite tră ună vacanță ti iagărşeari, la păhadz ti tuti gekilli.
Dana Matic, di la Asociația Visit Mureș, spune că llia parti di mulță ani la dauli ediții a pănăyirului: și aţea di primuveara, și atea di toamnă. Judițul Mureș ari multe yisţeri ti vidiari, iara, tru kirolu ditu soni, di itia a pandimiillei, nă pripusimu muşuteţli a fisillei, cum si activitățile tru aer libiru. Alliumtrea nă ariseaşti s’ndziminămu partea culturală cu activitățile tru aer liberu. Ti atea, lă pripunem a turiștilor a noștri s’veadă castelele. Aestea reprezintă punctul a nostru forte. Sunt clirunumia a nobilimilleii maghiari ditu perioada imperiului austro-ungar. Recomandăm un tur di trei, patru dzăli tru cari pot s’hibă vizitati emu castele emu cunăkili.”
Petru Măran, di la Centrul di informari și promovari turistică ditu Sighetu Marmației, nă căliseaşti s’vidimu Maramureșul. Avem ună ofertă multu vastă ditu vidiala culturală ama și a turismului di aventură, iara mini am ca scupo păristisearea turistică a municipiului Sighetu Marmației. Ditu vidiala-a turismului cultural facu urminie ti Muzeul Maramureșean, cari ari ma multe secții. Vă fac urminie s’vidiţ Muzeula a Huryeatlui Maramureșean, Muzeul Etnografic al Maramureșului, Casa Memorială Elie Wiesel. La Sighetu Marmației avem un muzeu multu importantu: Memorialu a victimilor comunismului și a Rezistențăllei. Va s’vidiţ multi ti represiunea comunistă ditu România și ti hăpsanea ditu Sighetu Marmației. Tru Maramureșlu istoric vă fac urminie s’vidiț Cimitirul Vesel ditu Săpânța și Mănăstirlu Peri-Săpânța. Nu putem s’agărşimu niţi mocănița di pe Valea a Vaserului.”
Anca Grăditnariu reprezintă Asociația Ținutul Buzăului, thimilliusită cu scupolu ti s’promoveadză ună zonă ma puțăn cunuscută ditu România. Tora, aestă asociație faţi gaereţ ca UNESCO s’pricunoscă Ținutul a Buzăului ca geoparc. Nvitămu că prota evaluari fu faptă și că, multu probabil, tru meslu mai zona va s’amintă aestu statut. Prezentăm ofertili a zonăllei. Avem multi pliante. U avemu ningă noi reprezentata cu anami a Ținutlui Buzău, Amelia Papazissu, cari easti tezaur uman yiu și cari țasi tru per di capră. Avem yinuri, avem bira artizanală a ținutului. Sunt multe zone măyipsiti tru judițul Buzău și nica nialtearate di turismul di measă, cari prezintă și avantaje, și dizavantaje. Zona easti ayră, iara ma s’agiundzemu la altituditue, tru zona a Lacului Mocearu, avem impresia că himu tru Elveția ică Islanda, ari ună isihie impresionantă și sunt și niscănti pensiuni extraordinari, cu oamiñi cari măyirgipsescu multu ghini. Zona Lopătari-Lacul Mocearu easti zona a mea preferată.”
Un standu animat și mplinu di hromi fu atelu ali Bucovină, reprezentat di Cătălina Velniciuc, di la Consilul Judițean Suceava. Bucovina vini la Pănăyirlu di Turism ali Românie cu ofertili ti Paște, di veară, di ecoturism și cu aţeali a agenților economiţ cari activeadză tru domeniul a turismului. Diadunu cu noi, easti Asociația di Ecoturism Țara Dornelor, Primăria Municipiului Suceava și un masturu popular cari oferă dimonstrații di cundilleari a oauălor. Tru Câmpulung Moldovenesc, la ună unitate di cazari di patru steale, un sejur di trei nopță cari includi cazari, gustarea, ţina și acces la SPA custuseaşti 2250 di lei di persoană.”
Ditu Bucovina, agiundzem tru Dâmbovița, călisiţ di Georgiana Ungureanu, di la Complexul Muzeal Curtea Domnească ditu Tărgoviște. Consiliul Judițean Dâmbovița, pritu Complexul Muzeal Curtea Domnească ditu Tărgoviște, vini anlu aestu la pănăyiru tra s’prezinta ateali 16 di muzee ditu judițul a nostru. Nauă sunt tru municipiul Tărgoviște, iara alanti suntu tru judiț. Anamisa di aestea s’arădăpsescu ansamblul monumental Curtea Domnească, cu Turnul Chindiei, tru cari turiștilli va s’veadă și Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești. Ca năutate, ălli călisimu turiștilli s’veadă Ansamblul Brâncovenesc di la Potlogi, cari fu znuitu. Cătă tu munte, la Vulcana-Pandile, avem Casa Memorială a artistului Gabriel Popescu, cari easti ună oază di isihie. Muzeul ari ună avlie muşeată tru cari turistulpoati s’treacă sticuri di oară unu kiro.”
Szabó Károly easti director executiv la Agenția di Dizvoltari Intercomunitară Harghita și s’adreseadză maxusu a familiilor. Vinimu cu unu şingiru di oferte. Avem wellness, gastronomie, parcuri tematiţi. Adusimu tutu ţi easti ma bunu ditu judiț. Tru kirolu a pandimiillei, avumu kiro s’ndridzemu ună strateghie și lansămu inițiativa Family Friendly Harghita. Judițul easti un loc idial tră familii și agiumsimu tru faza tru cari certificăm unitățli turistiţi tru aestă noimă. Avem până tora 86 di ahtări unităț până tora: unităț turistiţi, restaurante, locuri di vizitari, inclusiv serviţii cari tiñisescu criteriile apufusiti di noi. Tuti aestea pot s’hibă mutriti tu aplicația a noastră, Visit Harghita, tru meniuri ahoryea.”
Florentina Gheorghiță, directoarea a Centrului Național di Informari și Promovari Turistică ditu Botoșani, nă căliseaşti s’vidimu experiențe noi: Căsăbălu Botoșani va s’iasă tu vidială pritu misuhorea veaclle, istorică, cari fu număsitu ñiclu Leipzig. S-ţănură multi casi veclli, iara ditu aestea 80% sunt znuiti. Tut tru misihori easti bisearica iu fu pătidzatu poetlu național Mihai Eminescu și loclu iu s’amintă aestu. Tora avemu un proiect pritu cari vrem să scutemu tu migdani legendile a veacllillei misuhori. Să spuni că tut căsăbălu eara străbătut di tuneluri și di izbi cari făţea ligătura anamisa di tuti casili nica ditu kirolu a invaziillei a tătarilor. Tuț s’ascundia tru aesti izbi, inclusiv cu prădzăli. Ahurhi unu proţesu di scanari și aflămu tuneluri la șasi, optu meatri ahăndusimi.”
Va nă turnămu tru aesti locuri și tru edițiile yinitoari a rubricăllei a noastre. Armâneț diadunu cu noi!
Autoru: Daniel Onea
Armânipsearia: Taşcu Lala