Toamnă tru Delta a Dunăllei
Ninti di virsarea tru Amaria Lae, Dunarlu, doilu fluviu ca lundzimi ditu Europa, ndreadzi ună ditu nai ma muşeati delti ditu lumi. Până la işearia tru videală a aliştei creaţii, Dunărea treaţi 10 văsilii, ntră cari și România, cum și patru capitale. Diclarată rezervație a biosferăllei tru anlu 1990, Delta a Dunăllei reprezintă una ditu nai ma importante distinații turistiţi ditu România. Rezervația Biosferei Delta Dunăllei, obiectivu di mari sinferu ditu patrimoniul mondial UNESCO, ari și complexulu lagunar Razemu-Sinoe și s’tindi pi ună suprafaţă di 580 di ñilli di ictări. Delta s-ndreapsi anamisa di aţeali trei brați a Dunăllei: Chilia, Sulina și Sf. Gheorghe.
Ștefan Baciu, 22.10.2021, 10:40
Ninti di virsarea tru Amaria Lae, Dunarlu, doilu fluviu ca lundzimi ditu Europa, ndreadzi ună ditu nai ma muşeati delti ditu lumi. Până la işearia tru videală a aliştei creaţii, Dunărea treaţi 10 văsilii, ntră cari și România, cum și patru capitale. Diclarată rezervație a biosferăllei tru anlu 1990, Delta a Dunăllei reprezintă una ditu nai ma importante distinații turistiţi ditu România. Rezervația Biosferei Delta Dunăllei, obiectivu di mari sinferu ditu patrimoniul mondial UNESCO, ari și complexulu lagunar Razemu-Sinoe și s’tindi pi ună suprafaţă di 580 di ñilli di ictări. Delta s-ndreapsi anamisa di aţeali trei brați a Dunăllei: Chilia, Sulina și Sf. Gheorghe.
Nai ma nordic braț, Chilia, ari ună lundzimi di 120 di km și duţi cătă Amarea Lae aproapea 60% ditu apili a Dunăllei. Nai ma sudicu brațu – Sâmtu Gheorghe (aproapea 70 di kilometri lundzimi), da izini maş ti navigația fluvială. Brațul ditu mesi, Sulina, tru lundzimi di 64 di kilomeatri, fu preferatu, dupu niscănti studii ali Comisie Europeană a Dunăllei tră navigația a vasiloru maritimi, lucru cari feaţi s’hibă corectati niscănti meandre și ahăndusimea a cupañillei anamisa di 1862 și 1902. Intensificarea a urdinarillei pamporili maritimie pi Dunăre dusi la creaştirea-a rolui economic a căsăbălui Sulina, aflat aproapea di virsarea tru Amarea Lae, nai ma ditu apirită căsăbă ditu Uniunea Europeană. Sulina cunuscu, anamisa di 1870 și 1938, nai ma bubuchisiti momenti, hiinda lugursită “ñica Veneție a Orientului”, un căsăbă cosmopolit, cu 7 consulati și 22 di comunităț etniţi. Mărtirii a aluştui tricutu suntu băseriţli și cruţli funerari ditu mirmiţălli veclli a căsăbălui, finerea veaclle și pălatea a Comisiillei Europene a Dunăllei.
Nai ma mulț turiști viziteadză Delta a Dunăllei tru perioada vearăllei și, di itia a distanţarillei fizice, după proţll optu meşi a aluştui an, eara nregistraţ cama di 110 ñilli di vizitatori, marea parti di elli români. Cara nu vrea s’eara restricțiile cauzate di COVID-19, vrea s’yinea nica ş-ma mulță turiști xeñi, lucru ţi vrea s’aducă numirlu a vizitatorilor la nivelul nregistrat ninte di pandemie. Delta a Dunăllei easti atractivă nu maş tru kirolu di veara, că și toamna.
Prezidentulu a Asociațiillei di Management a Destinațiillei Turistiţi Delta a Dunăllei, Cătălin Țibuleac, lugurseaşti că Delta Dunăllei merită s’hibă vizitată tru iţi anotimpu.
“Delta easti mşeată tu iti anotimp, cumu ţi s’hibă că zburămu ti primveară, veară, ahurhita di toamnă. Tută lumea caftă ngenearal aesti perioadi, ama Delta armâne idyea tu muşuteaţă şi tu kirolu cama araţi, tru sumedru, brumaru I tu kiro di iarnă. Tru aestă perioadă easti paradislu a pescarlor, nkisinda di la competiții di pescuit sportiv, bitisinda cu pescuitlu recreativu, ma nu veadi zori di partea a turismului familial. Di altă parte, aţelli ţi au mirakea ti cadhuri va s’află aoa aţea isihie ţi u da deilta și fără aţea zori turistică multu mari. Ari dauă di activitățile cari pot s’hibă realizate tru aestă perioadă, ta s’nu zburămu ma largu ti vizitarea a deltăllei, canalili a deltăllei, cari armân fantastiţi tu kiro di iarnă. Hroma cafinii, alăx coloritului nearea a hromăllei easti ahoryea. A deapoa tu kiro di iarnă, poati să s’facă inclusiv pescuitlu la copcă ică, căţe nu?, patinaj pi canalili nglliţati a deltăllei.”
Vegetație tru hromi di toamna, ape teasi, aoa şi aclo câti unu pulliu ţi azboiră, un pescu cari ansari pisupraa apillei tră s’arucă năpoi tu ahăndusimi, ună ñiurizmă speţifică di baltă cari intră tru strañe, un soari caldu ică ună ploaie mi utişu — aestea suntu peisajili și ambianța ţi u da Delta a Dunăllei. Iara cara agiundzeţ la ună sărbătoari ică la un festival ari căbili s’vă hărsiţ oclilli cu strañili tradiționali a pareiiloru folcloriţi a comunitățlor ditu Delta a Dunăllei.
Aestu easti un cânticu tradițional, interpretatu di pareia Juraveli, a mullerloru ditu Jurilovca, ună comună tru cari băneadză tru ma marea parti ruși lipoveni.
Cătălin Țibuleac: “Easti ună ananghi ca tradițiile, multiculturalitatea s’hibă prezentă tru produslu turistic Deltaic. Până tu soni, car ava s’minduimu ţi va s’dzăcă turismul Deltaic, nă raportăm la biodiversitate, la fise, la tradiții, la gastronomia locală, la multiculturalitate, tuti elementili ncurpilleadză turlia di videari a deltăllei.”
Jurilovca, tru partea sudică a Deltăllei a Dunăllei, puteț s’triţet pritu ună experiență unică, tru arada a curi va s’puteţ s’vă hărsiţ oclliulu emu cu Delta a Dunăllei, emu cu Amaria Lae. Easti ananghi s’triţeţ balta Goloviţa, la bordul a unei șalupe și s’debarcaț la Gura Portițăllei, ună cumată di arină, cari amparti apa ali amari di apa desalinizată a baltăllei. Aoa lu andămusimu Laurențiu Niculae, administratorlu a complexului turistic tru cari tuti casili, tru alb și ñirlă și cu citia ditu călami, tiñisescu arhitectura tradițională.
“Tu ahurhita hoară pescărească și cherhana, Gura Portițăllei i Portița easti cunuscută adză ca ună ditu nai ma trapti și ma isihi plaje și distinații turistiţi di pi litoralu românescu. Acceslu s’faţi cu pamporea di Jurilovca i cu vărţăli rapidi. Nkisinda pi aestă distanța tru aproapea 20 di minute, agindzeţ tu un loc ţi nu ş’ari preaclle tru Europa. Numa di Gura Portițăllei spunea comunicaria existentă tu ahurhită anamisa di limanul Golovița și Amarea Lae, aesta hiinda ncllisă tru anul 1970, lucru ţi alăxi balta Golovița tru ună baltă ncllisă, cu apă tru pi cali di desalinizari. Noi himu himu pi ună limbă di arină ţi amparti aesti dauă lumi. Hoara di vacanță easti loclu ideal iu pot s’hibă mutriti tu idyiulu kiro flora și fauna a Deltăllei a Dunăllei, iu organizăm excursii, emu și zona costieră, zona ali Amarea Lae, ună zonă spunem noi, nică viryiră. Noi minduimu s’ţănemu tu bană tuti valorli a deltăllei. Tru perioada a sezonlui, avem ansambluri folcloriţ ditu zonă. Cilăstăsimu s’conservăm tut atea ţi nsimneadză gastronomie locală, tutu aţea ţi nsimneadză mesteșuguri locale și folclorlu autentic. Tru perioada a toamnăllei poate si s’facă turism, avânda tu videală căbilea ti acătarea pesculu pi lacurle ditu zonă. Iarna easti niheamă ma zori căţe lipseaşti s’triţemu balta Golovița și suntu ierñi tru cari balta nglleaţă.”
Distanța anamisa di baltă și amari easti anamisa di 40 și 60 di metri, iar tru kirolu a furtunilor di pe Amarea Lae s-aari faptă şi zñiia ca apili ditu amari s’treacă pisti cumata di arină, di agiundzi tu baltă. Ună vacanţă tru Delta a Dunăllei easti incompletă tră vizitatorllii cari agiungu aoa şi nu gustă măyirgiria tradiţională, nai ma multe ditu aestea valorificânda alimentul di bază a bănătorloru, pesculu. Cari ţi s’hibă anotimpulu, Delta a Dunăllei easti ună distinaţie uidisită ti aţelli cari caftă discurmarea, tră pescarllii sportivi, cum și tră aţelli cari yin tră s’hărsească tru fisi și cu cişitili. Tru aestă perioadă, tru Delta a Dunăllei yinu pullili ditu zona arctică, născănţă di elli cari şedu maş ună ică dauă dzăli tru tranzitu tră s’facă arihati, alti ţi armânu aoa tru tutu kirolu a iarnăllii până tru primveară.
Autoru: Stefan Baciu
Armânipsearia: Taşcu Lala
