Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Turismu la hoară în România

Turismul rural are cunoscută ună dezvoltare impresionantă în România, tru an’il’i di ma nâpoi. Va pitrundeţ într-ună lume cu peisaje trâ mirache, cu locuri tru care si au ţânută tradiţiile, tru care masturil’i di zânăţ pot să hibăş vizitaţi di turişti la el’i acasă şi în care pensiun’ile si antrec în produse gastronomiţe preparate după reţete vecl’i de sute di an’i. Li zburâm toate aestea cu invitata a noastră, Maria Stoian, fondator a li Asociaţie Naţionale di Turismu Rural, Ecologic şi Cultural, care spune că turistul agiumtu în lumea a hoarâlei românească poate să cunoască România aţea dialihea şi adevărată. Aşi poate să veadă care sunt arădăcin’ile a român’ilor şi să-l’i cunoască pi adevăraţâl’i şi saghlame români. Poate să cunoască gastronomia românească, diferită multu di multu di la reghiune la alta. Poate să veadă sursa de inspiraţie a arhitecturâl’ei populară, ună varietate di adeţ şi tradiţii folcloriţe. Tru Mărginimea Sibiului are nişte hoare extraordinar di muşate şi de încl’igate, cu ună gastronomie extraordinară. Tru nordul a li Oltenie are mănăstiri ahoria şi posibilităţ de turismu activ pi Cl’eile a Sohodolului, pi Valea a Olteţului. Di-tru nordul a li Oltenie, nâ îndreptăm spri Clisura Dunării. Puţân’i ştiu că poate să si facă şi turismu nautic şi exiistă aclo pensiun’i-bungalouri amenajate/îndreapte tamam pi Dunăre. Easte ună zonă cu mare potenţial. Bran Moeciu arămâne leagănulu a turismului rural românescu. Totunăoară, Carpaţâl’i de curbură/şuţătură, Vrancea-Buzău, iu, ca punctu di atracţie, avem Drumul Vinului – Drumul Cramelor.”

Turismu la hoară în România
Turismu la hoară în România

, 07.03.2018, 22:11

Turismul rural are cunoscută ună dezvoltare impresionantă în România, tru an’il’i di ma nâpoi. Va pitrundeţ într-ună lume cu peisaje trâ mirache, cu locuri tru care si au ţânută tradiţiile, tru care masturil’i di zânăţ pot să hibăş vizitaţi di turişti la el’i acasă şi în care pensiun’ile si antrec în produse gastronomiţe preparate după reţete vecl’i de sute di an’i. Li zburâm toate aestea cu invitata a noastră, Maria Stoian, fondator a li Asociaţie Naţionale di Turismu Rural, Ecologic şi Cultural, care spune că turistul agiumtu în lumea a hoarâlei românească poate să cunoască România aţea dialihea şi adevărată. Aşi poate să veadă care sunt arădăcin’ile a român’ilor şi să-l’i cunoască pi adevăraţâl’i şi saghlame români. Poate să cunoască gastronomia românească, diferită multu di multu di la reghiune la alta. Poate să veadă sursa de inspiraţie a arhitecturâl’ei populară, ună varietate di adeţ şi tradiţii folcloriţe. Tru Mărginimea Sibiului are nişte hoare extraordinar di muşate şi de încl’igate, cu ună gastronomie extraordinară. Tru nordul a li Oltenie are mănăstiri ahoria şi posibilităţ de turismu activ pi Cl’eile a Sohodolului, pi Valea a Olteţului. Di-tru nordul a li Oltenie, nâ îndreptăm spri Clisura Dunării. Puţân’i ştiu că poate să si facă şi turismu nautic şi exiistă aclo pensiun’i-bungalouri amenajate/îndreapte tamam pi Dunăre. Easte ună zonă cu mare potenţial. Bran Moeciu arămâne leagănulu a turismului rural românescu. Totunăoară, Carpaţâl’i de curbură/şuţătură, Vrancea-Buzău, iu, ca punctu di atracţie, avem Drumul Vinului – Drumul Cramelor.”


Iar 2018 si anuunţă cu seamne multu bune, contiinuă Maria Stoian, fondator a Asociaţil’ei Naţională de Turismu Rural, Ecologhic şi Cultural. Român’il’i si îndreaptă tot mai multu spre destinaţiile interne, inclusiv cătră turismul la hoară şi, totunăoară, di-tru xinătate. În afoară di ţările clasiţe care nâ oferă turişti cum sunt Franţa, Ghermănia, Italia, Israel, şi ţările nordiţe acâţară să manifeste tora un interes ahoria trâ turismul rural din România. Alt segmentu sunt român’il’i din diaspora, care nu maşi că-şi viziteadză familia, ama vor şi să viziteadză diferite zone din România şi să lâ spună şi a cilimean’ilor. Îm’i aduc aminte ună familie din Franţa care fu atraptă di turismul a nostru la hoară, ama avură foarte multe rezerve şi întribăr. Vârâ oară, într-un final, tru anulu alantu recomandară el’i a tutulor soţâlor/priiatenilor, a altor membri a li familie să v’ină tru pensiun’ile româneşti.”


Hoarile şi comunele româneşti si promoveadză şi pri-tru multe şi numiroase evenimente. Aestea au ca scupo să prezintă, să promoveadză şi agiută la ţânirea a tradiţiilor gastronomiţe, culturale şi folcloriţe a catheunâl’ei localitate. Accesul/agiundzirea la multe di aeste evenimente easte gratuity, fără pâradz. Tru 2018 avem un calendar foarte bogat/multu avut. La Balvanyos, tru Covasna, si faţe loc festivalul Pomana/misalea a Porcului, iu sunt echipe care participă di-tru multe judeţe ale Românie şi din Slovachia, Ungaria şi alte ţări di aoa di aproapea. Atractiv easte şi Festivalul a Plăţintelor/Pitilor di Oituz, ună localitate cu semnificaţie istorică, Festivalul a Răciturilor/Păcelui, la Tismana, în Gorj, la Bran va să se va organizeadză festivalulu Răvăşitul/Dispârţarea a Oilor. La Fundata, ţea mai analta comună din România, tru judeţul Braşov, si organizeadză sărbătoarea a păstorilor/picurarilor – Nedeea Munţilor. Sunt multe evenimente. Vă aştiptăm cu vreare în hoarile româneşti care nu sunt maşi păstrătoare di tradiţii, care li ţân să nu si cheară, că suntu şi destinaţii/locuri di agiundire din care nu easte elipse confortul! Tradiţia nu înseamnă elipsea a confortului. Va puteţ să-l’iI aflaţ pe român’il’i adevăraţ, român’il’i saghlame, la ei acasă.”


Unâ di reghiunile cu un turismu rural foarte dezvoltat easte Maramureşulu. Va aflaţ multe pensiun’i indiferentu di zonile tru care aveţ dor să vă duţiţ. Mai multu di ahât, Dan Carpov, reprezentantul a biroului de informare turistică a judeţului Maramureş, spune că turismul rural în Maramureş, tru anulu 2018, are ună noauă caracteristică. Him la 100 di an’i di la unirea a provinciilor româneşti şi, di aesta aform’ie, anulu aestua, circuitele turistiţe vor aibă incluse case memoriale a ţilor care nâ au reprezentată. Maramureşulu easte mare, easte un judeţ care are patru ţări: Ţara Lăpuşului, cu tradiţiile care suntu influenţate di zonile di aproapea, Maramureşulu voievodal, iu tradiţiile sunt cama ghine ţi si ţân, care sunt respectate şi în Chioar şi Codru. Piste tut va videţ cum si ţân adeţâle/ tradiţiile, va videţ portul/stran’ile populare indiferentu di zonă. Noi avem un chentru de informare turistică, iar tru localităţile mai m’iţ exiistă un numir di piste 40 di ahtări chentre.”


Aflăm di la Dan Carpov că turiştil’i fug hârâsiţ/încântaţ din Maramureş la bitisita sejurului. Sunt faschinaţ di peisaje, di obiectele di zânate, di tradiţii şi suntu mâgh’ipsiţ/încântaţ di gastronomia românească. Evaluările a turiştilor sunt multu bune, arămasim în top, aţea ţi nâ obliigă/nâ bagă zore să nâ împruspităm oferta continuu şi să nâ ţânim la nivelulu a aştiptărilor a lor. Mocăniţa/trenulu di munte di pi Valea Vaserului conduţe/easte prota tru topulu/isapea a obiectivelor. Totunaoară, maca easte uniculu judeţ cu optu obiective UNESCO grupate, (atumţea) şi aestea sunt căftate. Avem adrată un circuit în care li inclusim. Şi turismul montan easte în creaştire. Easte multu apreciat/ghine vidzut faptul că avem un traseu di cicloturismu de vârnă 80 di km, iu nu va să si adună cu maşin’i.”


În România, pensiun’ile sunt clasificate în funcţie di gradulu di confort, şi l’ia di la ună la patru margarete. Multe di aestea adară mâcare/gătescu bucate cu produse din gospodăria/nicuchirata proprie şi organizeadză excursii tru locurile di anvârliga trâ turişti. Totunăoară, tot în cadrul a pensiun’ilor va aflaţ hărţâ şi materiale di promovare a obiectivelor turistiţe di aclo di aproapea. (Şt.B)


Autor: Daniel Onea


Armânipsire: Hristu Steriu


Paramithurile a Banatului Montan
Radio-Priimnare Friday, 15 December 2023

Paramithurile a Banatului Montan

Descoperim tru ediția di ază a rubricălei a noastră ună zonă încărcată di paramithuri, leghende și tradiții. Județulu Caraș-Severin,...

Paramithurile a Banatului Montan
Volta a comunismului pritu București
Radio-Priimnare Tuesday, 07 February 2023

Volta a comunismului pritu București

U videmu adză capitala a Românillei pritu ună volta speţială, cari ari mari succes tru arada a turiștilor xeni. Turlu a comunismului tru...

Volta a comunismului pritu București
Atracții turistiţe/muşuteţ inedite în Banat
Radio-Priimnare Friday, 25 November 2022

Atracții turistiţe/muşuteţ inedite în Banat

Agiundzem ază în partea di vestu, în reghiunea istorică Banat. Descoperim ţea mai izolată așidzare din România, un stog di case din...

Atracții turistiţe/muşuteţ inedite în Banat
Oferte la Panagh’irulu di Turismu a li Românie, ediția di toamnă
Radio-Priimnare Friday, 18 November 2022

Oferte la Panagh’irulu di Turismu a li Românie, ediția di toamnă

Ediția di toamnă a Panagh’irului di Turismu a Româniilei si desfășură la București, în perioada 10-13 brumar/noiembriu. Vizitatoril’i...

Oferte la Panagh’irulu di Turismu a li Românie, ediția di toamnă
Radio-Priimnare Saturday, 17 September 2022

Ahurhită di toamnă tru Delta ali Dună

Ninti tra s’vearsă tru Aamarea Lae, Dunărea, ţi easti doilu arău ca lundzime ditu Europa, andreadzi ună di nai muşeati delti ditu lume....

Ahurhită di toamnă tru Delta ali Dună
Radio-Priimnare Tuesday, 19 July 2022

Parcul Național Clleili a Bicazlui-Hășmaș

Adză agiundzemu stăzi ajungem tru nord-estul ali Românie, tru unu ditu parcurli naționale a curi muşuteţ turistiţi suntuu apreciate di tut ma...

Parcul Național Clleili a Bicazlui-Hășmaș
Radio-Priimnare Friday, 24 June 2022

Experiențe dobrogeani

Experiențe dobrogeani Adză nidzemu tru sudlu ali României și agiundzemu tru Dobrogea. Va să zburămu ti ună nauă turlie di turismi cari ari...

Experiențe dobrogeani
Radio-Priimnare Friday, 03 June 2022

Timișoara și locărli di anvărliga

Nidzemu adză cătă unu di nai ma mărlli căsăbadz ditu ascăpitata a Româniillei: Timișoara. Tru 1771, aoa s’tipusi protlu jurnal tru limba...

Timișoara și locărli di anvărliga

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company