Prima pagină » Rubriţi di cafi stâmână » Radio-Priimnare » La schi, în România

La schi, în România

În România are 44 di staţiuni iu poate să si schiadză, iar ţeale mai multe pârtii di alunchiuşirare, 23 la numer, se află tru judeţulu Harghita. Topulu/bairulu cu isapea easte completat de judeţele Prahova, Braşov, Hunedoara şi Maramureş, uidisit cu datele a Autoritatil’ei Naţională trâ Turismu. Va zburâm di condiţiile di practicare a sporturilor de iarnă în România, di condiţiile de cazare tru staţiunile montane, di preţuri, ama şi despre activităţi apre-ski.

Daniel Onea, 01.02.2018, 22:29

Nâ dânâsim cama ninte la 30 de km de Sibiu, fostă capitală culturală europeană tru 2007. Staţiunea Păltiniş easte ţea mai veacl’e di staţiun’ile montane româneşti, întemel’iată tru anulu 1894. Mai multu de ahât, agiundzem tru staţiunea montană climaterică aflată la ţea mai marea altitudine, 1442 de metri. Tru aestă staţiune, tru anulu 2010, si deşcl’ise Arena Platoş, complex de sportu şi sănătate destinat prota oară a familiilor, după cum aflăm de la Ioana Dragomir, administrator a complexului montan Arena Platoş, Păltiniş, Sibiu. Ioana Dragomir:

Ma că turistul si easte un ţi arhiuseaşte, îl hăidipsim cu şcoală de schi, cu peste 20 instructori calificaţ. Totunăoară, spunem despre Arena Platoş Păltiniş că easte un resortu trâ familii şi aţel’I ţi arhiusescu. Avem pârtii/căl’iuri de nivel mediu şi trâ aţel’I ţi arhiuysescu. Pârtia a şcoalâl’ei de schi are ună bandă rulantă. Mai avem şi ună pârtie cu ună bandă rulantă multu mai lungă, ţea mai lungă din România, cu care nă lăvdăm. Faţem tot ţi putem, ca să-l’i agiutăm pe aţel’ei care vor să se iniţiadză tru mistergh’iurile a schiului să gustă puţân di atracţia aesta. Avem şi un chentru trâ loare cu niche/închiriare echipamente trâ toate categoriile de turişti, de la ţel’i mai miţâl’i la ţel’i mări. Aclo exiistă şi vestiare. Avem şi sănii şi ună pârtie/cale di sănii trâ aţel’i care nu sunt schiori. Avem deşcl’isă şi ună grădiniţă trâ schiori, destinată a copiilor/cilimean’ilor di trei până la şase an’i.”

Trâ prima oară, anulu aestua, la Arena Platoş si oferi mâcare în reghim de street food pe pârtie. Fură trei rulote, iar în momentul aestua mai sunt doauă. Mâncarea easte bună. Calitate austriacă la preţuri româneşti, cu scupolu ca toţ aţel’i care vor să beneficiadză de servicii bune şi să practică schiulu, să aibă ţe să aleagă, spune Ioana Dragomir. Iatu şi îndauă preţuri orientative:

Oferim pachete de ţinţe dzâle de schi în extrasezon, adică în perioada tru care nu easte vacanţă. Avem pachete de 18 ore de schi, cu 350 de lei (75 euro) de persoană. În perioadele de vacanţă, pe care le numim perioade de cipit de sezon, tot aţealeaşi 18 ore de persoană, costă 450 de lei (95 euro). Exiistă activităţ apre-schi. Avem seri de karaoke şi petreceri/ziafeţ organizate după evenimente. Tru cathe week-end, la Arena Platoş, exiistă bari unulu, doauă evenimente, hibă marca noastră, hibă organizate de alţâ care au mirache a sporturilor de iarnă. Ne mârim cu unulu care easte unic în România, organizat tru data de 3 februarie, Recordu de ture tru 12 ore. Instalaţiile va hibă funcţionale de la 21.30 până la ora 9.30, a doaua dzuă. Aşi, schioril’i care vor să surpă recorduri suntu aşteptaţ la concursu. Ne mârim şi cu evenimentele dinspre final de sezon, di-tru marţu. Unulu easte Slide and Freeze. Construim la baza pârtil’ei un bazin de apă, iar ţel’i care pot să treacă peste bazinulu de apă pe schiuri sau pe placă se l’ia la întreaţere. Se construiescu şi ambarcaţiuni foarte comiţe, care, ma că reuşescu să pluteascăsa aramână peste apă, aproache premii. Mesulu marţu, hiindalui dedicată a mul’erilor, avem organizată şi Bikini Race, ună competiţie trâ domnişoarele sportive care va fugă/va să si ducă la un camping de surf în Tenerife, anulu aestua.”

Nă îndriptăm tora către ţea mai noaua pârtie de schi din România. Aesta si deşcl’ise în data de 26 ianuarie, anulu aestua. Pârtia Oprea, din Valea Mare. Aesta are ună lundzime de 600 de metri. Nu easte mare, spune Róbert Grüman, vicepreşedintele a Consiliului Judeţean Covasna, ama easte dotată cu ski lift de 70 de locuri, cu nocturnă şi restaurantu.

Hiinda localizaţ întră judeţele Harghita şi Braşov, judeţe de renume/avdzâte printră schiori şi foarte vizitate de cătră turişti, poate că him tru aumbră di aestu punctu de vedeare. Şi tru judeţul Covasna există pârtii de schi funcţionale. La Şugaş Băn’i exiistă doauă pârtii de schi, nângă municipiulu Sfântu Gheorghe, tru câsâbălu Covasna şi tru localitatea Valea Mare. Aestea funcţioneadză doi, trei meşi pe an. Tru Covasna, pârtia de schi Lorincz Zsigmond are ună lundzime de 1.400 de metri, iar aaoaţe v’in turişti şi din ţară, ama şi di-tru xinătate. Conform a statistiţâlor, 90% la sută di turiştil’i din judeţulu Covasna sunt din România şi maşi 10% suntu di-tru xinătate. Majoritatea sunt din Ungaria, ama v’in şi di-tru alante state membre ale Uniune Europene.

Covasna easte ună zonă a Româniil’ei care merită vizitată tru iţe perioadă a anului. Muşuteaţa peisajului şi multiculturalitatea surprindu dipriună. Iar ma că si nu reuşiţ să agiundziţ la schi în Covasna, există îndauă obiective pe care puteţ sa li vizitaţ pe tot parcursul a anului:

Anulu trecut, la iniţiativa Consiliului Judeţean Covasna, anulu 2017 fu declarat Anulu a Turismului tru judeţulu a nostru. Avem şi creată un brand turistic a judeţului, construit pe baza faptului că la noi exiistă peste 160 de conăchi. Him ună sireauă a conăchilor, iar foarte multe di aestea fură xanaintroduse în circuitulu turistic. Avem invitată şi peste 200 de bloggeri şi jurnalişti din Bucureşti, tra să veadă oferta a noastră turistică. Aesta, pe nângă conăchi, easte faimoasă şi trâ mofete, ape minerale, ama şi masturi di zânăţ. Avem şi evenimente mări, la care v’in dzăţ de m’il’e de turişti din ţară şi di-tru xinătate: DZălele a Câsâbălui Sfântu Gheorghe sau Festivalul Kürtőskalácsului. Aşteptăm toţ ascultătoril’i a dumnil’lilor a voastre şi toţ turiştil’i di-tru xinătate să v’ină măcar ună oară tru judeţulu Covasna. Ma că v’in aoaţe şi fac cunoştinţă cu ospitalitatea noastră, cu siguranţă va să si toarnă şi altâ oară.

Iatu aşimaca maşi îndauă di motivele trâ care ună vacanţă la schi în România poate să se transformă într-ună experienţă plăcută. Ma că hiţ schiori cu experienţă, cu siguranţă va aflaţ atractive pârtiile din judeţulu Braşov şi di-tru nordul a li Românie. Tru aestu sensu, aghenţiile de turismu pot să vă construiască sejururi personalizate. (Armânipsire: Hristu Steriu)