Prima pagină » Rubriţi di cafi stâmână » Radio-Priimnare » Radio Tour – Bucureşti

Radio Tour – Bucureşti

Are cama de 2,4 milioane de locuitori şi se află pe loculu şase ca dimensiune tru isapea a câsâbadzâlor di-tru Uniunea Europeană. Bucureştiul figureadză, arada de litoralul a Maril’ei Laie, Delta ale Dunăre, Bucovina şi Maramureş, pe lista preferinţelor a turiştilor xen’i care viziteadză România. Ţi cara că easte situată într-ună zonă de câmpie, capitala a Româniil’ei nu are un relief acutotului plat. Cu toate aestea, diferenţa de nivel nu depăşeaşte 100 de metri. Faţem ună călătorie în chentrul a Bucureştiului, însoţiţ de ghidulu a nostru, Adriana Nica, directoare executivă la ună companie de training autorizat in turismu. Va străbatem la pas Calea Victoriei, artera principală a câsâbălui căftat de tot mai mulţâ xen’i:

Daniel Onea, 19.01.2018, 21:04

Easte ună di aţeale mai importante artere a Bucureştiului. Easte pre-ansărată/pispilită şi cu multe obiective, turistiţe, istoriţe, culturale şi spirituale. Înăinte de agiundzere la obiective, să achicăsim căţe se numeaşte Calea Victoriei şi câţe easte ună arteră ahât de importantă. Până tru anulu 1692, eara dauă drumuri/căl’iuri. Drumulu a Braşovului, care părn’ea din Calea Victoriei până la Cercul Militar şi uliţa mare spre Sărindari, care se întindea de la Băsearica Sărindari până la Piaţa Naţiunilor. Pe loculu a bâsearicâl’ei Sărindari se află în prezentu Ţercl’iul Militar. Tru 1692, marele domnitor Constantin Brâncoveanu uneaşte ţeale doauă drumuri într-unulu singur sum denumirea de Podul/Puntea Mogoşoail’ei. În data de optu sâmedru 1878, armata română intra triumfătoare în Bucureşti defilânda în paşi de marşu victorios, parcurgânda Podul Mogoşoaiei sau uliţa aţea marea, cum îl’i se mai spunea atumţea. Tru tim’ia a liştei victorie, tra să arămână în memoria şi tru inimile a român’ilor amintarea ale independenţă a ţarâl’ei, a luştui drum importantu îl’i si spuse Calea Victoriei. Practic, Calea Victoriei sărbătoreaşte amintarea a li independenţă a Româniil’ei tru chirolu a polimului di-tru 1877-1878.”

Calea Victoriei nu easte maşi ună arteră multu importantă, că easte prensărată/pispilită cu obiective şi case declarate monumentu istoric, spune Adriana Nica.

Feaţim ună selecţie a ţilor mai importante obiective. Prima dânâsire recomandată easte la Muzeulu Naţional George Enescu, găzduit/apănghisit de Palatulu Cantacuzino. Casa easte ună dicuaver bijuterie/margăritare arhitectonică, construită tru 1903 de cătră Gheorghe Grigore Cantacuzino. Compozitorulu George Enescu are locuită ună perioadă în Palatulu Cantacuzino şi di-tru 1956, după moartea a luştui, casa/binaia fu transformată într-un muzeu dedicat a bahâl’ei şi operâl’ei a lu George Enescu.”

Următorulu reper easte Ateneulu Român. Adriana Nica, directoare executivă la ună companie de training autorizat in turismu.

Fu inaugurat tru 1889 şi fu construit la iniţiativa societatil’ei omonimă printr-ună campanie celebră denumită Daţ un leu trâ Ateneu.” Pâradzâl’i si adunară tru îndoi an’i, iar construcţia agiumse unulu di motivele trâ care Bucureştiul apruche supranuma de M’iculu Paris. Stilul arhitectonic easte neoclasic, ama se aaflă şi elemente a eclectismului şi ale arhitectură franceză de secol XIX.”

Aproapea faţă în faţă/vizavi cu Ateneulu Român se aaflă Palatulu Regal. Ninte cu mai ghine de 300 de an’i, tru anulu 1659, cându fu mutată capitala a Ţarâl’ei Românească de la Târgovişte la Bucureşti, pe loculu iu se easte tora Palatulu Regal se termina Podul Mogoşoaiei, iar ultimele binăi eara ună casă şi mănăstirea Creţulescu. Adriana Nica, directoare executivă la ună companie de training autorizat in turismu .

Aestă casă, care mai târdzâu va agiundzea Palatulu Regal, are trecută prin posesia mai multor oameni acâţaţ/avuţ di-tru arada a clericului, şi mai amânat, tru 1833, fu vindută a Sfatului Administrativ. Se apofăseaşte transformarea l’ei în reşedinţă domnească, iar, aşi, palatulu treaţe prin mai multe transformări sum îndrumarea/urminipsirea a unor arhitecţâ, printră care şi celebrul Xavier Villacrosse. În timpul a domniil’ei a lu Alexandru Ioan Cuza, tru 1860, a palatului îl’i si aduc îmbunătăţiri interioare, arta decorativă hiinda în stil Napoleon al III-lea. Sum domnil’ia a lu Carol I, palatulu domnescu easte transformat în palat regal. Ţi cara că exteriorulu nu impresiona dip multu, Carol I reuşi să transformă interiorulu într-ună formă de eleganţă şi rafinamentu, împlin de statui şi picturi. Decorarea palatului si definit şi pri-tru valoroasa colecţie de pictură universală, specifică a perioadâl’ei renascentistă şi barocă. Ază, în interiorulu a Palatului Regal se aaflă şi Muzeulu Naţional de Artă a Româniil’ei. Modificările a palatului în forma actuală fură arhiusite de vâsil’elu Ferdinand şi finalizate de regele Carol al II-lea, tru anulu 1940, cându Europa eara implicată tru ţel de-al Doilea Polim Mondial. Arhitectul preferat de regele Carol al II-lea fu Arthur Lorentz, numit arhitectu şef a palatului regal. După abdicarea forţată a vâsil’elui Mihai, din cauza comuniştilor, tru 1950, palatulu easte desemnat Muzeu Naţional de Artă.

Ună casă impresionantă easte şi Palatulu a Casâl’ei de Economii şi Consemnaţiuni, pe şcurtu CEC.

Adriana Nica: Palatul CEC easte ninca un simbol arhitectural a M’icului Paris şi fu inaugurat tru anulu 1900. Easte conceput în stilul neo-barocului francez, cu faţade tripartite sculptural, tra să marcheadză silueta lui pe Calea Victoriei. Imobilul se finalizeadză cu ună cupolă de gh’ialie masivă şi metal. Binaia are vidzută pirifană pri-tru intrarea încurunată de un fronton în formă di semicercu, indrupât de coloane în stil compozit. Alte cupole în stil renascentistu acoaperă patru volume de chiuşe, decorate tru arada lor cu frontoane şi steme. Finisajele de excepţie a faţadelor şi echilibrele a volumelor si spusiră s-hibă extrem de rezistente în timpu. Niţiunulu di cutremburele care afectară Bucureştiul nu au lezată structura a casâl’ei. Tru incinta a palatului se mai aaflă şi un muzeu, inaugurat în septembrie 2005, dişcl’is tru holul mare.”

Vizavi de CEC, Palatulu a Poştelor fu inaugurat tot tru anulu 1900. Construcţia în stil neoclasic are şi ună curte interioară, iar aspectul a binail’ei spune Adriana Nica, directoare executivă la ună companie de training autorizat in turismu, pare să hibă inspirat di aţel a Palatului a Poştelor din Geneva. Până tru anulu 1972, palatul apănghisi/găzdui sediul chentral a Poştâl’ei din Bucureşti. Arhiusinda cu 1972, în cadrul a palatului, fu inaugurat Muzeulu Naţional de Istorie. (Şt.B)

Autor: Daniel Onea

Armânipsire: Hristu Steriu