Oferti la Pânâgh’irulu de Turismu ale României, ediţia de toamnă

Piste 200 de aghenţii şi tour operatori fură prezenţâ la ediţia de toamnă a Pânâgh’irului de Turism ale Românie, care avu loc întră 16 şi 19 brumar 2017, la Complexul expoziţional Romexpo din Bucureşti.

Daniel Onea, 22.11.2017, 19:09

Piste 200 de aghenţii şi tour operatori fură prezenţâ la ediţia de toamnă a Pânâgh’irului de Turism ale Românie, care avu loc întră 16 şi 19 brumar 2017, la Complexul expoziţional Romexpo din Bucureşti.

Consiliul Judeţean Neamţ are organizată un standu di care nu fură elipse Pap Crăciun şi sania a luştui, căsichile de paramith şi atmosferă specifică a sărbătorilor de iarnă. Luiza Niculei, conislier, dzâţe:

De pe 15 andreu până pe 1 gh’ianuar 2018, avem Pânâgh’iulu de Crăciun la Neamţ, cu arădz şi cu adeţ. Va hibă 38 de căsiche, iu va să se vindă produse tradiţionale. Va hibă şi concerte. Avem invitaţ din ţară şi di-tru xinătate care va creadză adevărate dzâle de paramith. Iar, de pe 15 andreu, la Curtea Domnească, va încărcăm di muşuteţ bradulu arada di preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ.”

Avem aflată că prima ediţie a evenimentului înreghistrăă un real succes, cu peste 100.000 de vizitatori. Anulu aestua, organizatoril’i se aşteaptă la un numer dublu.

Sanda Viţelar easte consilier de comunicare şi mass media la Consiliul Judeţean Mureş. Prezentă la pânâgh’ir cu numeroase hărţâ şi materiale de prezentare a unor importante obiective turistiţe precum ţetatea medievală Sighişoara, spune că judeţul Mureş easte ună destinaţie tră toată lumea, indiferentu de perioadă.

Are toate formele de turismu, mai puţăn amare. Nu avem amare, ama avem apă ansărată tru-a ţeale două staţiun’i balneoclimateriţe. Sovata easte arhicunoscută trâ Laculu Ursu, un lac cu un efectu heliotermic unic tru aeastă parte a Europâl’ei, produs de apele ansărate şi-a ţeale dulţe, care se află, se fac împreună. Are proprietăţ termale şi balneoclimateriţe ahoria. Apoi, avem staţiunea Sângeorgiu de Mureş. Are devenită staţiune turistică anulu aestua. Exiistă şi aclo un chentru SPA cu apă ansărată, care v’ine direct din pământu, ahoria de ghinefăcătoare tră toate lângorile a sistemului osos. Apoi, avem turismul montan. În Valea Mureşului superior avem defileulu natural Deda-Topliţa şi rezervaţia naturală Munţâl’i Călimani. Aclo turiştil’i pot să experimenteadză multe di multe tradiţii şi arădz locale.”

Violeta Niţescu reprezintă ună societate comercială din staţiunea balneoclimaterică Govora, care administreadză mai multe hoteluri. Di aestea, ţel de patru steale se remarcă prin somptuozitate şi istorie bogată.

Ună construcţie ţi dateadză di-tru anulu 1914, primulu hotel din România cu bază de tratamentu. Redeveni aţea ţe fu înainte, printr-ună finanţare europeană, concretizată tru anulu 2013. Easte ună construcţie grandioasă. Nă minduim să lansăm tarifele tră 2018 şi, în mod special, un sejur în primil’i meşi a anului, la un preţ de circa 180 de euro. Se numeaşte Balneoterapii de iarnă. Easte ună promoţie care cuprinde ţinţe nopţâ de cazare cu m’ic dejun şi, la aleadzere, prândzu sau ţină şi inclusiv 15 proceduri medicale gratuite. Easte inclusă şi examinarea de specialitate realizată de mediculu a nostru specialistu. Se asiguripseaşte acces nelimitat la un SPA modernu, atractiv, cu hamam, cu jacuzzi, cu piscină tră cilimean’i, cu saune. Easte agreabil să stai într-ună casă/binaie clasică, cu un SPA modernu şi un chentru balnear tur ahât modernu.”

Lucia Solomon, de la Chentrulu de Informare Turistică Timişoara, nă preziintă câsâbălu care fu desemnat Capitală Culturală Europeană tru anulu 2021. Sigura, perspectiva easte ună culturală. Lucia Solomon:

Ne bucurăm/hărăsim să avem un standu atractiv, la care avem venită cu materiale nale şi cu ună serie de videoclipuri prin care avem dor să promovăm în special festivalurile anuale care se desfăşoară în Timişoara. Arhiusim de primăveara, cu Tim Floralis, când toată Timişoara este înviscută în culoare, când sunt înflorite lalelele, cându chentrul a căsăbălui easte muşuţât cu flori şi florişti importanţâ din ţară şi di-tru xinătate partiicipă la aestu festival, desfăşurat, de arada, tru aprilie sau mai. Apoi, avem Festivalul de Jazz care se desfăşoară anual la arhiusita mesului alonar, unăoară cu festivalul de folclor Festivalul a Inimilor. Tot în Timişoara avem festival de operă şi operetă. Are multe festivaluri atractive.”

Maximilian Drăgan easte coordonatorulu a programului Sibiu, reghiune gastronomică 2019. Easte un proiectu ambiţios, care-şi propune să împletească turismul cu educaţia alimentară. Maximilian Drăgan:

V’inim cu ună provocare interesantă tră aţea ţe înseamnă turismul în România. Ma că tru 2007 Sibiu-capitală culturală aduţea ună valenţă culturală tră programele turistiţe din România, di-tru 2019, nă propuunem să aduuţem ninca ună parte interesantă tră turismul din Sibiu în special: gastronomia. Arhiusinda di-tru 2019, nă propuunem să promovăm pri-tru elemente gastronomiţe destinaţii turistiţce didip/foarte interesante ahât tru municipiile Sibiu şi Mediaş, cât şi tru întreg judeţulu. Ariile pe care le abordeadză aest proiectu sunt legate di alimentaţia sănătoasă: diete nutriţionale speciale, grija/mutrita pe care prinde să u acordăm a alimentaţil’ei a ficiuriţâlor în contextul în care obezitatea infantilă si feaţe diplo tru ultimil’i an’i. Toate în oferte turistice pentru un stil de bană nou di-tru 2019.”

Faima a Maramureşului are depăşită de multu graniţele. Dan Carpov, reprezentantul a biroului de turismu din cadrul a Consiliului Judeţean Maramureş, nă faţe ună ofertă de Crăciun. Dan Carpov:

Tru chirolu di ma nâpoi, ofertele sunt tot mai diversificate şi sunt minduite trâ familii. În Maramureş, preţurile sunt deja competitive şi includ baiaa/didip multe elemente de tradiţie. Tră sărbătorile de Crăciun, discutânda cu aţel’i care sunt aoaţe cu oferte, vedum putem să nă încadrăm întră 1000 şi 1500 de lei (215-320 euro) tră sărbătorile de Crăciun, incluzânda mâcarea, vizite în Maramureş, mocăniţa, foarte multe tradiţii. Revelionulu easte puţân mai scump di aform’ia că include şi ţina di anamisa di an’i. Aşi, preţurile sunt situate întră 1500 şi 2000 de lei.(320-430 euro) Tră familii are ună mulţime de reduuţeri. Di aţea ţi m’i-au spusă aghenţăl’i de turismu, deja si ocupară în totalitate foarte multe unităţ turistiţe.”

Multe di oferte sunt valabile şi în perioada imediat următoare a pânâgh’rului de turismu. Aşi cara, contactaţâ-vă aghentul de turismu şi faaţeţ rezervările din timp. (Şt.B)

Autor: Daniel Onea

Armânipsire: Hristu Steriu