Delta a li Dunăre
Ţeale mai solicitatile programe turistiţe din Delta Dunării includ priimnările cu hotelurile plutitoare, tururile cu şalupe di agrementu, pescuitulu sau excursiile de fotografie cu ghid. Inclusă în lista patrimoniului mondial cultural şi natural a UNESCO, rezervaţia este considerată un muzeu v’iu a li biodiversitate, avânda în vedeare ţeale peste 30 de tipuri di ecosisteme. Avânda în vedeare şi caracterulu unic a zonâl’ei, FIJET, Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turismu, acordăă distincţia internaţională Merulu de Malămă, premiulu di excelenţă în turismu.
Daniel Onea, 15.07.2017, 19:18
Ţeale mai solicitatile programe turistiţe din Delta Dunării includ priimnările cu hotelurile plutitoare, tururile cu şalupe di agrementu, pescuitulu sau excursiile de fotografie cu ghid. Inclusă în lista patrimoniului mondial cultural şi natural a UNESCO, rezervaţia este considerată un muzeu v’iu a li biodiversitate, avânda în vedeare ţeale peste 30 de tipuri di ecosisteme. Avânda în vedeare şi caracterulu unic a zonâl’ei, FIJET, Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turismu, acordăă distincţia internaţională Merulu de Malămă, premiulu di excelenţă în turismu.
Pe misură ţe si aproache di zona Deltâl’ei, Dunarea se divide în treie braţă. Braţulu ţel mai nordiculu formeadză graniţa cu Ucraina, braţulu di mese duţe în portul Sulina, iar braţulu ţel mai sudiculu curdze cătră portul Sfântu Gheorghe. Di-tru aţiste braţă si formeadză numeroase canale cu lacuri, insule/nisii de răchită şi bazine acoperite cu nuferi di apă. Mălin-Matei Muşetescu, guvernatorulu a Administraţil’ei a li Rezervaţie a Biosferâlei Delta Dunării subliniadză că, în prota aradă, Delta Dunării easte un loc special din punctu de videare a turismului. El dzâse:
Nu easte neapărat un loc de distracţie. Easte un loc în care intri aşi cum se intră într-un muzeu, într-un templu natural. Ţel’i care v’in aoaţe lipseaşte să anţeleagă în prota aradă lucrulu aţesta. Lipseaşte să respeectă natura, locurile, iar prin aesta easte multu lişor să respeactă şi regulile speciale a unei rezervaţie.”
Exiistă ună evidenţă a turiştilor multu ghine faptă în cadrul a Administraţil’ei a li Rezervaţie a Biosferâl’ei Delta Dunării. Si toarnă diznou la microfon Mălin-Matei Muşetescu, guvernator, care dzâse:
Tru anulu 2016 avum peste 73.000 di turişti, din care peste 51 de m’il’e fură român’i şi peste 22 de m’il’e fură turişti xen’i. În mod ofiţial, avem înregistrate 6.609 locuri de cazare, împărţâte întră 13 hoteluri, 119 pensiun’i, 69 de pontoane-dormitor, dauă hidrobuze, nauă campinguri şi ună tăbure de tineret. Aestea sunt cifrile. Turismul în Delta Dunării easte tradiţional, nu easte recentu, maşi că tora se apliică modelul a unei rezervaţie. Primeadză grija/mutrita faţă de impactul asupra mediului. Aoaţe turismul nu poate să calcă totulu în cicioare, di aform’ia că avem a faţe cu arii strictu protejate. Sunt zone în care turiştil’i pot să iintră fără probleme, tru chiro ţe în alte se m’eardze maşi în scupo ştiinţific. Exiistă 24 de trasee turistiţe ofiţiale în rezervaţie: 15 trasee pe apă, nauă trasee pe uscat. Evident, subliniedzu că tora de oară, nu exiistă ună interdicţie totală la ieşire din traseulu aleptu. Vizitarea Deltâl’ei poate să se facă şi individual, nu maşi în grupuri organizate. Sunt foarte mulţâ turişti xeni care v’in să viziteadză Delta din caiac. Easte ţea mai muşată modalitate trâ vedeare Delta, de la nivelul a apâl’ei, fără faţire haalat şi fără a poluare.”
Mălin-Matei Muşetescu, guvernatorulu a Administraţil’ei a li Rezervaţie a Biosferâl’ei Delta Dunării, declarăă trâ Radio România Internaţional că easte multu ataşat de un traseu, pri-tru intermediul a cui are descoperită destinaţia noastră în anulu 1978. El spuse: Zona Şontea-Fortuna. Hoara Mila 23, care easte unâ hoară tradiţională, pescărească. Evident, sunt ghine trâ vizitare Pădurea Letea, zona Letea-Rosetti, ama şi Caraormanulu cu dunele a lui de arină. Delta easte un mozaic. Easte greu să aledz maşi unâ frămtură dintr-un mozaic. Ama easte evident că de la Tulcea la Letea vedz deja ună bună parte din Deltă. Şi, atenţie, accesulu easte în proporţie de 99% pi apă.”
Reacţia turiştilor easte ună extraordinară, spune Mălin-Matei Muşetescu, guvernatorulu a Administraţil’ei a li Rezervaţie a Biosferâl’ei Delta Dunării, care dzâse:
Sunt ciudusiţ de aţea ţe ved, ama mulţâ nă întreabă câţe nu faţim mai multu. El’i cred că ma că să avea avută aşa ţeva în ţara lor vrea s-aibă faptă cu multu mai multe trâ Deltă, trâ a protejare şi, tru tut aţeluşi chiro, trâ a dare ună şansă a locuitorilor a l’ei, di aform’ia că Delta a li Dunăre easte ună rezervaţie a biosferâl’ei. Zborulu biosferă” nu easte fârâ simasie bâgat aclo. Easte ună rezervaţie iu exiistă omulu, nu easte ca munţâl’i grei şi stâncoşi, iu exiistă maşi faună şi floră. Oamin’il’i lipseaşte să aibă ună şansă la ună bană decentă, di aform’ia că maşi aşe accesulu a lor la resursa naturală va hibă unulu moderat.”
Paul Branovici easte administratorulu a unor hoteluri plutitoare din Delta a li Dunăre şi spune că, tru 2017, Delta Dunării are un grad de ocupare di 70%. Toate grupurile si programară di-tru 2016. Delta, ţe cara că exiistă prohibiţie la pescuit tora, oferă multe alternative de relaxare în rezervaţie. Păsările, nuferil’i, splendoarea naturâl’ei, toate atrag turiştil’i. Ama cum easte un sejur la bordul a unui hotel plutitor? Nâ spune Paul Branovici:
Aţest hotel se l’ia din Tulcea şi se fudze pe un traseu stabilit împreună cu turiştil’i. Avem anumite puncte di acostare, pi traseele turistiţe aprobate de administraţie. De aclo, alăsăm hotelul plutitor, nă alinăm tru bărchi şi m’eardzem la vizitare, tru isihie, pe toate canalile. Di exemplu, m’iercuri se fudze la oara 12.00 din Tulcea. Se l’ia masa în timpul a priimnaril’ei, se viziteadză canalul Sulina, cu localităţâle adiacente. Seara agiundzim aproapea de Letea, iu treaţim noaptea. A daua dzuuă, dimneaţa, m’eardzim şi vizităm Pădurea Letea. La oara 14.00 se l’ia masa, iar hotelul plutitor se mută. Se fac vizite tru naua destinaţie până la masa de seara. A daua-dza dimineaţa, cu scupolu ca turiştil’i să veadă natura, mutăm hotelul în altă parte. Spri exemplu, hoara Mila 23. Aclo vizităm hoara, lacurile dianvărlilga şi să nâ turnăm la masa de prândzu. Apoi nă mutăm iar. Şi tot aşe. Ţâ l’iei practic casa şi te priimn’i prin toată Delta. Tarifulu/pâhălu trâ ună persoană pe noapte părn’eaşte di la 300 di lei (66 euro), aţea ţe include cazarea, croaziera, treie mase n-dzuuă, priimnările cu bărchile cu motor. Turistul nu va hibă ananghe să plătească decât ună taxă de acces la Administraţie, de ţinţe lei n-dzuuă, şi biuturile alcooliţe. În rest totul easte inclus.
Dragoş Olaru, operator de turismu în Delta Dunării şi ghid turistic apreciadză îmbunătăţirea a activitatil’ei di transportu di anulu aestu:
Excursiile pe apă sunt foarte importante. Modernizările din ultimil’i an’i si vidzură la nivelul a ambarcaţiun’ilor, care tora oferă un confortu di prisupră şi ună siguranţă corespunzătoare. Delta Dunării easte descl’isă a turiştilor arhiusinda di-tru marţu până în decembrie. Sunt mulţâ turişti xeni care v’in în perioada apriliu — alonar trâ observarea de păsări. În perioada de veară se v’ine la relaxare, iar toamna se v’ine la pescuit di peşţâ arăchitori. Prin comparaţie cu turiştil’i român’i, remarcăm că turiştil’i xen’i sunt în prota aradă atraptă şi di fenomenulu cultural. În aproapea cathiună localitate exiistă ansambluri populare de cânteţe şi dansuri, păstrândalui tradiţiile a comunităţâlor de ruşi lipovean’i, a ucrianean’ilor şi dip şi a greţâlor sau italian’ilor.”
Invitaţia fu lansată. Delta Dunării easte una di aţeale mai mările zone umede din lume ca habitat a păsărilor de apă şi aţea mai întinsa/marea zonă compactă de călămişte de pe planetă. (Şt.B)
Autor: Daniel Onea
Armânipsire: Hristu Steriu