Culorile/hromile a Tismanâl’ei

Duţim ninte călătoria noastra arhiusită siptămâna trecută pi locurile iu si-are născută avdzâtulu sculptor român Constantin Brâncuşi şi agiundzim în Tismana, loc încărcat di spiritualitate. Tru mesea, m’iolgoca niscântor tease păduri, chentrul a atracţilei arămâne mănăstirea cu tut aţea numă, anâlţată tru secolul 14. Va hiţ impresionaţ, cu sigura, di tezaurulu a lăcaşului de cultu, a bâsearicâlei, ama şi de pictura pi fondu aroşu oriental, specifică a mănăstirilei Tismana. În zonă va puteţ să va harăsiţ di bucate şi mâcări tradiţionale, întră care reprezentativ easte pestruvulu di munte, ţi si da la toate pensiun’ile din zonă.

Daniel Onea, 26.04.2017, 13:54

Duţim ninte călătoria noastra arhiusită siptămâna trecută pi locurile iu si-are născută avdzâtulu sculptor român Constantin Brâncuşi şi agiundzim în Tismana, loc încărcat di spiritualitate. Tru mesea, m’iolgoca niscântor tease păduri, chentrul a atracţilei arămâne mănăstirea cu tut aţea numă, anâlţată tru secolul 14. Va hiţ impresionaţ, cu sigura, di tezaurulu a lăcaşului de cultu, a bâsearicâlei, ama şi de pictura pi fondu aroşu oriental, specifică a mănăstirilei Tismana. În zonă va puteţ să va harăsiţ di bucate şi mâcări tradiţionale, întră care reprezentativ easte pestruvulu di munte, ţi si da la toate pensiun’ile din zonă.

Aflaată într-un cadru natural ahoriea, mănăstirea Tismana fu construită într-un singur an şi îsi tradze numa di la arboril’i de tisă care acopirea un chiro şi ninte întreaga zonă. Apariţia a liştei mănăstiri si datoread, si feaţe cu agiutorulu a unui călugăr pi numă Nicodim, care anâlţă şi alte lăcaşuri de cultu în zonă şi care fu canonizat pi timel’ilu a meritelor a lui. La construcţia mănăstiril’ei fură ofelisite tehniţ di ahoriea trâ aţea perioadă. În plus bâsearica, a cui cromatică dominantă easte roşulu, ună culoare cunoscută sum denumirea di “roşu de Tismana”, ascunde secretulu ghine ţânut a crearil’ei a li culoare a lui. Mănăstirea Tismana easte protejată di mururi analte, în interiorulu a cui si aaflă chiliile a măicuţilor şi un m’ic muzeu.

Mănăstirea easte ţel mai cunoscutulu obiectiv turistic a zonâlei, ama Tismana easte un loc extraordinar, încărcat di tradiţii, di istorie şi di folclor spune Ovidiu Popescu, secretar gheneral a Asociaţil’ei trâ Promovarea şi Dezvoltarea Turismului, Acasă la Brâncuşi”.

Zburăm di ună localitate premiată Eden la secţiunea turism şi gastronomie tru 2016. Zburâm di lumea a covoarilor, a chilimilor tradiţionale şi dispre alte simboluri a li artă di zănăţ tradiţionale. Easte un loc în care există avinatic din abundenţă, di aform’ia că zona ţâne/acaţă ună parte di-tru Parcul Naţional Domogled Valea Cernâl’ei şi easte tru viţinată cu Parcul Naţional Retezat. Tutunâoară, aoaţe sunt festivaluri naţionale. Festivalul a Cânticului, dansului şi portului popular gorjenescu easte deja tradiţional. Prima ediţie a luştui festival si ţânu tru anulu 1966 şi contiinuă aproapea cathe an. Tru 25 marţu, di Buna Hâbare/ Evanghelizmo, fu un festival tradiţional di marcă la Tismana: Festivalul a Pestruvului. Easte ună zonă bogată tru pestruvării cu unităţ piscicole private. Pestruvulu easte caracteristic a zonâlei. Adresăm/ pitreaţim a ascultătorilor invitaţia tra să v’ină toamna aestă la Festivalulu a Căstăn’iului. Căstăn’iulu easte arborile trâ a cui salvare si-au faptă multe di multe tru an’il’i trecuţ. Festivalulu a Răţiturilor/ a Păcelui easte, şi el, tradiţional la Tismana, tot în toamnă. Si ţâne în cadrul a unei vilă celebră, în care scriitorulu român George Coşbuc are tradusă Divina Comedie. Easte un loc încărcat di istorie di aform’ia că numiroase personalităţ a culturâlei românească acâţară vreare di Tismana. Festivalulu a Răţiturilor easte unic la Tismana şi pri-tru combinaţia gastronomică unică di aoaţe. Maşi în Gorj răţiturile nu si servescu ca aperitiv, ţi tru combinaţie cu sarmale calde.”

La Tismana easte dişcl’is a vizitarilei şi un muzeu unic în Europa: Muzeul a Tezaurului. Easte un muzeu special, dişcl’is într-ună spileie/ peşteră di nângă mănăstire, care apânghisi aproapea dauă sute di tone di malămă din tezaurulu a Româniil’ei, di teamă/ di frixe ca aestea să nu agiungă în posesia sovietiţâilor. Tot aclo si-au depozitată, tru aţel chiro, şi alte treie tone de malăma di-tru tezaurulu a li Polonie, aflaat în tranzit prin România. Sunt prezentate a publicului ţeale mai relevantile momente din perioada 1944-1947, aşi cum sunt reflectate în documentile di-tru Arhiva a Bancâl’ei Natională a Româniilei. Vizitatoril’i aaflă aşi informaţii cl’eaie mutrinda rolul a pâradzâlor şi a bancăl’ei chentrale, inclusiv pri-tru intermediul a simpozioanelor, seminariilor şi colocviilor ţi va hibă organizate tru aţistu spaţiu expoziţional.

Ioan Lesenciuc easte angajat a Bancălei Naţională a Românilei, ghid a muzeului dauă-treie dzăle pi mes. El dzâse:

Câţiva/ ndoi reprezentanţâ di marcă a Bancâlei Naţionale, a Ministerului a Finanţilor, a Guvernului, si ocupară di transportul, di ghestionarea şi di paza tezaurului, în perioada în care stătu ascumtu într-ună grotă. Aestua fu izolat şi fură turnaţ 100 di metri cubi di beton. Tezaurul este refăcut în această parte conform documentelor Băncii Naţionale. Nu easte tot. Mai lipsescu/ sunt elipse ndauă lădiţe, ama si veade partea ţea mai importanta.”

Muzeulu a Tezaurului di la Tismana easte ună investiţie unică în Europa, la care lucrările arhiusiră tru anulu 2013. Vizitatoril’i va aaflă şi informaţii dispre rolul a pâradzâlor şi a bancâlei chentrale, inclusiv prin intermediul a simpozioanilor care sunt organizate tru aţist spaţiu. Ioan Lesenciuc, angajat a Bancâlei Naţională a Româniilei, dispre tezaurulu a Româniilei, el spuse:

Eara compus di dauă turlii di lingouri: lingouri STAS internaţional, care trag tru zigă 12, kg grame bucata şi STAS naţional, care tradze tru zigă 6,5 kg bucata. În perioada 1944-1947, fu apoânghisită aoaţe ună cantitate di 191 de tone di malămă pură. În afoară di aestă cantitate, România mai deţânea ună cantitate di 40,7 tone di aur, care si aflaa tra s-hibă ţânute tru bănchile a Regatului Unit a Marilei Britanie. În afoară di malămă românească, România mai deţânea in varliga di 2,7 tone di aur polonez, care si aflaa în transportu spri Grăţie şi fu încredinţat di-tru 1939 a Guvernului a li Românie. Banca Naţională acceptăă ca ună m’ică parte a tezaurului a li Polonie să fie păstrată la Tismana.”

Ovidiu Popescu, secretar gheneral a li Asociaţie trâ Promovarea şi Dezvoltarea Turismului spune că mulţâ di turişti includ Tismana într-un traseu mai mare. El dzâse: Easte ună istorie întreagă aclo, într-ună peşteră/spileie, nângă mănăstirea Tismana. Zona easte multu căftată, di aform’ia că easte ună continuare a excursiilor care si fac la Peştişani şi Hobiţa, loculu natal a sculptorului Constantin Brâncuşi. Di aradă, aţista easte traseulu turistic: Târgu Jiu, Hobiţa — Casa memorială Brâncuşi, Tismana. Calea si duţe ninte cu Baia de Aramă şi treaţe muntile spre Herculane. Easte un peisaj extraordinar.”

Iatu aşi maca un loc în care puteţ să vă relaxaţ, în care puteţ să participaţ la diverse evenimente pi tot parcursul a anului şi în care puteţi sa faţiţ una incursiune în lumea a artâl’ei, hibă tradiţională, hibă modernă. Tutunâoară, tot aoaţe, puteţ să cunoaştiţ şi ună frâmtură di-tru istoria recentă a Româniilei.

Autor: Daniel Onea

Armânipsire: Hristu Steriu