Prima pagină » Rubriţi di cafi stâmână » Radio-Priimnare » Retrospectivă turistică 2016

Retrospectivă turistică 2016

Trâ mulţâl’i an’i! Ghine vâaflăm la prima ediţie Radio Tour di anulu aeste, ună ediţie-retrospectivă a ţilor ma interesantile destinaţii di vacanţă pi care vâ li-avum propusă tru anulu precedentu. Vrum tra să cuprindim oferte trâ toate gusturile şi trâ toate gechile, trâ aţel’i care-şi au dor trâ aventură sau trâ aţel’i care prefeeră relaxarea, la mare sau la munte, destinaţii turistiţe consacrate, ama şi alte ma puţân cunoscute, toate uidisite trâ un concediu ţi s-nu si agârşească.

Daniel Onea, 12.01.2017, 14:06

Anulu 2016 arhiusi cu ună invitaţie în Gorj. Locuri di paramith, cu istorii bogate, cu leghende şi di iu si au mutată personalităţ marcante a li cultură şi spiritualitate româneşti, printră care marile sculptor român Constantin Brâncuşi. Eara ultima ediţie din cadrul a concursului Contemporan cu Brâncuşi: Constantin Antonovici”.

Concursul are diştiptată interesulu a dmunil’ilor a vs. şi apruchem 210 răspunsuri corecte şi complete la întribările pi care vâ li avem adresată. Au participată la concursu, au răspunsă corectu şi au amintată câte ună excursie di şapte dzâle, cu cazare şase nopţâ, cu pensiune completă, în perioada 15-30 apriir 2016, în judeţulu Gorj, domnil’i Khalil Abdel-Kader şi Goumidi Mohamed, ambil’i din Algeria. Tot la arhiusită di an, vă informam că, arada di Transilvania, di Bucovina, Maramureş şi Delta Dunării, pi lista preferintelor a turiştilor xen’i care viziteadză România si aaflă şi Bucureştiul. Datile statistiţe spun că, tru ultimil’i 15 an’i, capacitatea di cazare a capitalâl’ei a li Românie si-are triplată.

Bucureştiul agiumse ună staţiune di city break pri-tru aţeale optu companii low-cost care opereadză pi aeroportul Otopeni. Aproximativ 90 di curse directe cătră 90 di câsâbadz, fac ca Bucureştiul să hibă pi lista capitalilor europeane ca destinatie di city break. Tru mesulu februarie, nâ adesam a ţilor cu mirachea sporturilor di iarnă. Aeştia pot ca dialithea să si duchească hâidipsiţ tru dauă di aţeale ma muşatile staţiuni montane din România: Vârtop şi Arieşeni. Suntu situate la maşi andoi kilometri distanţă una faţă di alantă, suntu mpline di neauă, ama şi di multe pensiun’i etime să vă aproache cu aţeale ma bunile servicii şi bucate.

Aproapea 300 di companii au participată la ţea de-a XXXV-a ediţie a Pânâgh’irului di Turism a li Românie, organizată în perioada 25 — 28 şcurtu la Bucureşti, cu oferte interne, ama şi cu atractive destinaţii di pi întreg globulu. Aşi cum eara di aştiptat, tour-operatoril’i fură prezenţâ cu numiroase oferte early-booking şi last minute trâ toate zonile turistiţe a li Românie. Turismul balnear fu intensu promovat la ediţia evenimentului. Ama avem zburâtă şi dispre Iaşi, Sighişoara şi Delta Dunării. Iar tru marţu vă invitam într-ună călătorie pri-tru hoarile româneşti. Arăspândite la altitudine, tru cipit di munte, pi culmile/pi cipitile a dzenurilor sau la câmpie, aestea repreziintă cându ţi s-hibă ună destinaţie uidisită trâ aţel’i ţi caaftă ună vacanţă isihă. Unulu di aţeale mai prestigioasile ghiduri di turism din lume, Best Travel tru 2016, editat di Lonely Planet, realiză un top/isape cu dzaţe reghiuni din lume. Pi primulu loc si-are aflată Transilvania. Tradiţii, natură, gastronomie, festivaluri, trasee trâ drumeţii, pi toate li afli tru aţeastă zonă, celebră ma multu trâ partea l’ei rurală.

În primăveara anului tricut vă invitam tru câsâbălu a magnoliilor. Timişoara. Case vecl’i, muzee, concerte în aer liber, pieţe di paramith şi un chentru istoric unic în România, format di treie pieţe urbane, cathiună reprezentânda un altu stil arhitectural. Aveţ faptă cunoştinţă atumţea cu ună Europă în miniatură, ună aşedzare tru care bâneadzâ deadun români, ghirmani, sârghi, maghiari, croaţ, slovaţ şi bulgari. Iar la bitisita a lu apriir, zburam dispre Maramureş şi Bucovina ca dauă destinaţii preferate di cătră aţel’i care aleg să treacă Paştile ortodoxu în România. Tot atumţea aveţ aflată şi di ofertile di la malul românescu a li Amare Laie sau din staţiunile balneare.

În primulu mes a vearâl’ei nâ îndriptam cătră Delta a li Dunăre. Ună destinaţie trâ persoanile active, care au mirache trâ natură. Într-un sejur pot să si organizeadză şi excursii cu elicopterulu, bicicleta, barca rapidă, lotca pi canale şi lacuri, tru căftarea cal’ilor aghri şi a coloniilor di păsări. Apoia, di la Castelul a Crovinilor, din Hunedoara, apărn’eam pi urmile a contilui Dracula, în Bistriţa Năsăud. Aţeastă călătorie inedită vă eara propusă în cadrul a unui altu concursu organizat di Radio România Internaţional: “Vacanţă în Bistriţa-Năsăud”. Concursulu diştiptă interesulu a dumnil’ilor a vs. şi avem aprucheată 352 di răspunsuri corecte şi complete. Are participată la concursu, are răspunsă corectu şi are amintată ună excursie di optu 8 dzâle, cu cazare şapte nopţâ, cu pensiune completă, în perioada 15-30 septembrie 2016, tru judeţulu Bistriţa-Năsăud, ascultătorulu Liu Fajian, di Shenzen, China. Aestu are vizitată România împreună cu soţia lui, cu nicucchirâ-sa.

Nâ avem îndriptată apoia atenţia asupra a litoralului românescu. Marea noutate a sezonului estival di anul trecut fu că plajile cu arină di-tru zona sudică fură extinse cu ndauă dzâţ di hectare. Iar, trâ aţel’i care nu-şi avea dor trâ ună dzuuâ întreagă pi plajă, propuneam ca alternativă parcurile di distracţie, echitaţia sau excursiile în Dobrogea şi Delta Dunării.

În toamna lu 2016 vă invitam să cunoaştiţ Perla Bucovinâl’ei”. Vatra Dornei, staţiunea aşezată la ună altitudine di 800 di metri, easte cunoscută printră aţel’I cu mirachea sportului montan, ama şi printră aţel’i care au dor să-şi treacă un concediu într-ună oază di isihie. Aoaţe puteţ să practicaţ sporturi pricum rafting, mountain biking, extreme biking, parapantă, schi sau puteţ să faţiţ ună primnare prin parcul a staţiunil’ei maşi tra să vă hărăsiţ di aerulu puternic ionizat. Tru tut aţeauăşi perioadă vă invitam şi tru vestul a Carpaţâlor Meridionali, tru Munţâl’i Ţarcu, iu aflat că exiistă ună zonă uidisită trâ xanaaghrirea (resălbăticirea) a zimbrilor, specie care dipăru di ma ghine di 200 di an’i.

Iar aţel’i di dumnil’ile a vs. care şi-avură dor să află noutăţ dispre agroturismu, turismul relighios sau curativ din Vâlcea, fură invitaţ într-un judeţ a tutulor anotimpurilor, cu atracţii turistiţe pricunoscute. Spri bitisita anului, aflam că România easte unulu di aţel’i ma măril’i producători di sare din lume. Intram tru ndauă di aţeale ma renumitile saline din România. Şi, normal, anulu 2016 si bitisi cu ofertile di Crăciun şi di Revelion.

Fu un an bugat di punctul di videre a ofertilor turistiţe. Va ţânim tradiţia şi tru 2017, cându călătoriile a noastre va hibă barim tut ahât di interesante şi di inedite. Trâ mulţâ an’i!

Autor: Daniel Onea

Armanipsearea: Tascu Lala