Saline din România (10.11.2016)
România este unulu di aţel’i ma măril’i producători di sare din lume, iar exploatarea saril’ei easte ună ocupaţie multu veacl’e. Salinile sunt ună atracţie turistică tut mai răspândită, iar proprietăţâle aerului salin au dusă la apariţia a speleoterapiil’ei şi a climatoterapiil’ei, tratamente în subteran, tru piştirei şi în mine di sare. Ază intrăm tru ndauă di aţeale mai renumitile saline din România.
Daniel Onea, 09.11.2016, 21:52
România este unulu di aţel’i ma măril’i producători di sare din lume, iar exploatarea saril’ei easte ună ocupaţie multu veacl’e. Salinile sunt ună atracţie turistică tut mai răspândită, iar proprietăţâle aerului salin au dusă la apariţia a speleoterapiil’ei şi a climatoterapiil’ei, tratamente în subteran, tru piştirei şi în mine di sare. Ază intrăm tru ndauă di aţeale mai renumitile saline din România.
Arhiusim călătoria noastră tru judeţulu Bacău, tru staţiunea turistică Târgu Ocna. Exploatarea saril’ei în forma actuală arhiusi în Târgu Ocna di multu chiro, ca di pri-tru 1967, ama turismul l’ia ună altă turnură tru anulu 2005. Fu anulu când fu bâgată în valoare bâsearica Sâmta Varvara, spune Ilie Ion, directorulu a Salinâl’ei Târgu Ocna.
Aţeasta eara construită di-tru anulu 1992, în baza unui proiectu a salariaţâlor Salina Târgu Ocna, tru şase meşi. Tru chirolu aţel, fu un monumentu unic, şi tru Europa, şi în România. Tra s-u veadă, turistul va dipună 240 di metri în subteran, iu si desfăşoară baza noastră di turismu şi di agrementu, pi ună suprafaţă di 13 m’il’e di metri pătraţ. Oferim condiţii optime trâ relaxare, mişcare pi terenurile di minifotbal, baschet, tenis di câmpu, tenis di masă. Tru tut aţeluşi chiro, pot sa si trateadză şi afecţiun’ile respiratorii. Laculu cu apă ansărată, existentu aoaţe, cascada/câdearea di apa, completeadză cu succes un peisaj faschinantu. Trâ cilimean’i, avem amenajată spaţii di gioacă dotate cu leagăne, tobogane, balansoare. Ma multu, trâ m’icuzanţâl’i vizitatori, vrum să adoptăm ună serie di giocuri mecaniţe sau biliard, să asiguripsim spaţii trâ mini biciclete, iar în v’initor va asiguripsim şi spaţii trâ skateboard şi patine cu rotile.”
În baza di turismu poate să si veadă, în continuare, Muzeulu a Sarilei, contiinuă Ilie Ion, directorulu a Salinâlei Târgu Ocna. El dzâse:
În cadrul a luştui, putem să videm date dispre geneza şi evoluţia a exploataril’ei, ama, tutunaoară, şi dispre prilucrarea saril’ei. Putem să citim dispre virtuţile, hările a l’ei terapeutiţe şi putem să admirăm exponate interesante, ţi aduc aminte un tricut impresionantu a exploatărilor di sare di la Târgu Ocna, a cui tradiţie dateadză ninca di-tru 1380. De-a lungul a an’ilor nâ au tricută pragulu vizitatori di pi toate continentile. Toată lumea rămâne profund impresionată. Puţân’i turişti xen’i avură ocazia să viziteadză ună salină. În România sunt ma multe, di aţea aform’ie a nauă nâ si par di multe ori foarte interesante. Ama turiştil’i xen’i îşi spun impresiile cu mare emoţie după ună vizită în subteran. Avui ocazia să discut cu nişte japonezi, di exemplu. Am discutată printr-un translator, iar ma că aestua nu reuşea pi dimplin să scoată în evidenţă emoţia pi care u bâna aţel’i vizitatori din Japonia, arămaşu impresionat di expresia a faţâl’ei a lor şi di ocl’il’I şi mutrita lor.”
Nâ îndriptăm spri nordul a Româniil’ei, spri judeţulu Suceava, localitatea Cacica. Aţeasta fu menţionată în documente trâ prota oară tru secolul al XVIII-lea. La Cacica, administraţia austriacă dişcl’ise ună exploatare intensivă şi eficientă a saril’ei. Sarea si exploata sum formă di blocuri, pri-tru tăl’iare manuală, iar prima cameră di exploatare a sril’ei gemă apăru la ună adânţime di 27 di metri. Din varlia anului 1817, arhiusi exploatarea a dzăcământului. Croitoriu Ioana, ghid la salina Cacica, dzâţe: Cacica înseamnă raţă”, “pată” în limba polonă. Fu un teren mlăştinos, di muceară, cu multe pape aghre, iar polonezil’i îl’i bâgară aestâ numă. Specialiştil’i estimeadză că aoaţe avem rezerve di sare trâ nincă 500 di an’i. Exploatarea arhiusi tru anulu 1791. Avem aoaţe ună capelă m’ică, ortodoxă, cu ndauă sculpturi în sare. La 38 di metri adânţime avem un lac artificial. Pi mardzinea aluştui si formeadză cristale di sare. Aclo si aaflă şi ună bărcuţă cu care mineril’i, tru chirolu adgh’e, timp liber, îşi priimna copiil’i, nipoţâl’i. La 41 di metri adânţime avem ună sală di bal, iu mineril’i făţea baluri şi petreceri, ziafeţ. Ea poartă numa Agripa Popescu, care fu primul director gheneral. Apoia, si dipune la 75 di metri, iu, la arhiusită, fu şi depozitulu di brânză, di caş. Hiinda ună temperatură constantă, di dzaţe grade, brândza si ţânea multu ghine în mină. Tora easte amenajat un teren di sportu trâ aţel’i care v’in la tratamentu, aţel’i lândziţâl’i di astm, naduf, cu afecţiuni a aparatului respirator. Exiistă, tutunâoară, şi spaţii di gioacă trâ cilimean’i.”
Ultima noastră dânâsire easte în Transilvania. Considerândalui că aşezările vecl’i di aoa dateadză nincă di-tru an’il’i 1100, Praidul si clasiifică dreptu ună aşedzare relativ “tiniră”, hiinda atestată di-tru anulu 1564. Ama easte aţea mai marea comună di-tru judeţul Harghita. În ciudia peisajului montan muşat şi a aspectului arhaic, Praidul easte cunoscut ma multu trâ salină, un cu diaver câsâbă subteran. Conform a ultimilor date comunicate di administraţia a salinâl’ei din Praid, numirulu a turiştilor criscu cu 35 di m’il’e anulu aestu, faţă di tut aţeauăşi perioadă a anului tricut. Iar media ţilor care dipun în subteran easte cuprinsă întră 3.000 şi 4.000 di persoane pi dzuuă. Peisajulu subteran easte impresionantu spune Seprodi Zoltan, directorulu a salinâl’ei Praid. El dzâse:
Si iintră cu un autobuz. Traseulu a luştui autobuz în subteran easte di 1,2 km. Dipune ca vârâ 100 di metri di la suprafaţă. Di aclo, turiştil’i m’ergu pi scări. Sunt 240 di scări pi care li parcurgu tra să agiungă într-ună cameră ma veacl’e. Aţeasta are un sistem di galerii în lundzime di aproximativ 600 di metri, cu 20 metri lărdzime. Anălţimea easte di 14 metri. Aţiste dimensiun’i sunt impresionante. Turiştil’i xen’i, în proporţie di 80% sunt din Ungaria. Restul sunt turişti din toate ţările din Europa, ba şi din Asia avum grupuri, din America. Intrânda în contact cu el’i, aflăm că sunt ciudusiţ di aţea ţi si aaflă în subteran. A tutulor ascultătorilor a dumnnil’lor a vs. voiu să lâ pitrec un mesaj. Aoa sunt ghineviniţ şi, ma că vor să arămână cu gura căscată, atumţea, să treacă pragulu a Praidului şi a salinâl’ei.”
În speranţa că vâ avem convinsă di ineditulu a unui sejur pri-tru salinile a Româniil’ei, vă aştiptăm şi data v’initoare cu ună nauă destinaţie. (Şt.B)
Autor: Daniel Onea
Armanipsire: Hristu Steriu