Prima pagină » Rubriţi di cafi stâmână » Radio-Priimnare » Vacanţă tru staţiunea Vatra Dornâlei

Vacanţă tru staţiunea Vatra Dornâlei

Destinaţia noastră di ază, loculu iu va sâ agiundzim, Vatra Dornei, easte cunoscută şi sum numa di Perla Bucovinei”. Staţiunea aşedzată la ună altitudine di 800 di metri, easte cunoscută printră miracladzâl’i a sportului montan, ama şi printra ţel’i care au dor să-şi treacă un concediu într-ună oază di isihie . Aoaţe puteţ să practicaţ sporturi pricum rafting, mountain biking, extreme biking, parapantă, schi sau puteţ să faţiţ ună priimnare pri-tru parcul a staţiunilei maşi tra să vă hârâsiţ di aerulu puternic ionizat.

Daniel Onea, 21.09.2016, 21:38

Dispre staţiunea balneoclimaterică, aflată în nord-estul a Româniilei, la poalile a munţâlor, nâ zburaşte profesorulu Crăciun Todaşcă, din Vatra Dornei. El dzâse: Mi minduescu prota oară la posibilităţâle di agrementu în aer liber, di sporturi di iarnă, schi alpin, schi fond, drumeţii montane, un peisaj excepţional. Di aproapea 200 di an’i, aestă zonă fu numită Tirolul a li Românie. În special în perioada vearâlei, când avem oferte multu atractive are mulţâ turişti xeni. Lucrânda în turism, am vidzută mulţ ahtări turişti, din foarte multe ţări. Arămaşu surprins să mi ved cu turişti nu maşi din ţările europene viţine, ţi şi di-tru îndipărtata Australie, din Japonia, din America di Nord. Toţ si-au declarată extrem di încântaţ, di mâgh’ipsiţ, di peisajele multu muşate, di aerulu curat, di apile minerale di ună calitate excepţională şi di condiţiile di cazare, di treaţire a chirolui adgh’e, care, în ultimil’i ani si-au diversificată multu di multu. Multe hoteluri sunt dotate cu SPA şi cu tute turliile di echipamente trâ menţânirea siluetâlei şi a unei stare bună di sănătate. În perioada aesta,ninca, poate să si practică river raftingul. Him ună di aţele mai privilegiatile zone a li Românie şi a li Europăi chentrală şi di est di aţist punctu di videare. Aoaţe avem Bistriţa, ţel mai rapidulu râu a li Românie.”

Posibilităţâe di cazare în Vatra Dornâlei sunt multiple. Aveţ di iu să aleadziţ, în funcţie di buget sau di preferinţe. Iar, unâoară cazaţ, va să puteţ sa faţiţ ună adevărată incursiune în gastronomia românească, continuă profesorul Crăciun Todaşcă,, care dzâse:

Există multe di multe restaurante şi în special pensiuni, unile di eale situate la ndoi kilometri de câsâbă, în zone cu un cadru natural ahoria. La aţiste pensiuni poate să si mâcă tradiţional bucovinean. Him în inima Bucovinâlei şi există preparate specifiţe bucovineane, ama şi di-tru alte zone a li Românie, din Moldova, din Ardeal, ba şi din Banat. Nu suntu probleme cu cazarea. Cathe un turistu poate să-şi aleagă, în funcţie di bugetulu alocat trâ vacanţa respectivă, în funcţie di dorinţile, vrearea şi dorulu pi care li are, tulia în care va să-şi treacă sejurul, în unităţ di patru steale, multu ghine dotate şi organizate sau în unităţ di dauă steale, care şi aţistea oferă condiţii bune di cazare.”

Aţel’I cu mirache trâ folclor şi tradiţii nu lipseaşte să rateadză, să cheară, ună vizită la Muzeulu di Etnografie din staţiune. Preţulu a unui bilet easte unulu simbolic. Copiil’i, cilimean’il’i, studenţâl’i şi pensionaril’i va să plătească 1 leu (0,25 euro), iar alante categorii di public 3 lei (0,75 euro). Orarulu di funcţionare trâ public easte întră orile 10.00 şi 16.00, cathe dzuuă, di marţa până duminica inclusiv. Practic, va să descoperiţ ună instituţie care nu are chirută niţiunâoară ligătura cu masturil’i populari care au creată piesile expuse. Va să aveţ ocazia să videţ aproximativ 2.000 di piese multu valoroase: obiecte di portu, di stran’e, obiecte casniţe, grupate în expoziţii permanente, la parterulu a unei case, binaie, monument di arhitectură, Primăria municipiului Vatra Dornei. Aesta easte ună bineaie di bitisită di sec. XIX, care, pri-tru ea însăşi, zburaşte di istoria tradiţiilor în localitate. Ama, ma multe lucre dispre istoria staţiunilei, aflăm di la Petru Ariciuc, şefulu a serviciului Turism Salvamont. El dzâse: “Vatra Dornâlei are apărută pi harta a Europâlei ca staţiune balneoclimaterică întră anil’i 1880-1890, când s-au şi mutata protile case care constituie nucleulu a staţiunil’ei: Poşta, Stabilimentul a Băn’ilor, Izvorul Sentinela, Primăria. După nişte studii, si evidenţie pri-tru 1850 necesitatea şi apoia intenţia imperiului austro-ungar de înhiinţare aoaţe ună staţiune. Amprenta imperiului arămase pri-tru casile care si mai aaflă ninca tru staţiune. Apoia, în perioada interbelică, staţiunea si-are dezvoltată baia ghine. Si mări capacitatea di gh’itripsire, tratament. După cădearea comunismului, tru 1989, aproapea ca toate staţiunile din România, cunoscu ună perioadă di stgnare şi, apoia, un lişor regres. Iar di-tru anulu 2.000 acâţă să crească în mod constantu şi multu ghine. La momentul actual beneficiem di treie baze di tratament di care ună foarte modernă, avem 2500 di locuri di cazare. Vatra Dornâlei, ca staţiune montană, easte învarligată di patru masive importante, Suhard, Giumalău, Călimani şi Munţâl’i Bistriţei. Traseile suntu în gheneral lişoare, di treie, ţinţe sau şase ore, ama ţel’I cu mirachea a muntelui pot sa treacă başi şapte dzâle maşi pi munte, în varliga a staţiunilei Vatra Dornei, ma ghine dzâs în varliga Bazinului a Dornilor.”

Care sunt ama afecţiunile, lângorile, tratate în staţiune? Petru Ariciuc dzâţe: Tru staţiunea balneo climaterică pot s-hiba gh’itripsite afecţiuni a sistemului nervos periferic, a sistemului locomotor. Parcul balnear, după misurâtorile fapte, si vidzu că easte cu un grad di ozonificare multu analtu. La un moment dat, si amenajară ndauă traseie — cure, adică gh’itripsiri, di teren. Traseiele sunt recomandate în funcţie di afecţiunile a turistului.”

La ună distanţă di 34 di km di Vatra Dornâlei si aaflă Masivulu Rarău, care apănghjiseaşte în partea lui nordică ună di aţeale ma interesantile forme gheologhiţe di-tru zingirulu a Carpaţâlor Răsăritean’i, cunoscută sum denumirea di Pietrele Doamnei. Accesulu spri Pietrele Doamnei si faţe pi unâ cale recent modernizată, care poartă numa sughestiv di Transrarău, considerată ună di aţeale ma spectaculoasile din ţară, arada di Transfăgărăşan şi Transalpina. Iar ma că si planificaţ să m’eardziţ în Vatra Dornei iarna, va sa aflaţ ună staţiune pregatită trâ amatoril’i di sporturi di iarnă cu patru partii di schi: Pârtia Dealul Negru, Pârtia Veveriţa, Pârtia Parc 1 si Pârtia Parc 2.

Autor: Daniel Onea

Armânipsi: Hristu Steriu