Impresii a amintâtorilor a concursului RRI „Contemporan cu Brâncuşi: Consta
Algerian’il’i Muahmed Goumidi şi Abdel-Kader Khalil sunt amintâtoril’i a marilui premiu, un sejur în România, tru dzâlile 15-30.04.2016, oferit în cadrul a concursului organizat di Radio România Internaţional: Contemporan cu Brâncuşi: Constantin Antonovici”. El’i fură tru judeţulu Gorj, loculu di iu are părn’ită spri lume, celebrul sculptor Constantin Brâncuşi. Revizităm monumente, mănăstiri şi locuri ahoria, şi vâ invităm să aflaţ câţe declarară oaspiţâl’i a noştri că România este printră aţeale ma musatile ţări din lume.
Daniel Onea, 21.05.2016, 06:19
Algerian’il’i Muahmed Goumidi şi Abdel-Kader Khalil sunt amintâtoril’i a marilui premiu, un sejur în România, tru dzâlile 15-30.04.2016, oferit în cadrul a concursului organizat di Radio România Internaţional: Contemporan cu Brâncuşi: Constantin Antonovici”. El’i fură tru judeţulu Gorj, loculu di iu are părn’ită spri lume, celebrul sculptor Constantin Brâncuşi. Revizităm monumente, mănăstiri şi locuri ahoria, şi vâ invităm să aflaţ câţe declarară oaspiţâl’i a noştri că România este printră aţeale ma musatile ţări din lume.
Fu prota oară când amintâtoril’I a concursului nostru agiumsiră în România. Iar vizita a luştor arhiusi tamam din Târgu Jiu, spune Muahmed Goumidi. El dzâţe:
Vidzum toate lucrările fapte di Brâncuşi, care sunt lucrări extraodinare pricum: Coloana Infinitului, Aleea a Scamnilor şi Poarta a Bâşearil’ei. Vidzum ninca şi hoara Hobiţa şi casa a lu Brâncuşi, pricum şi un chimitir creştin, care fură, ca di alithea, di cuaver, printră aţeale ma muşatile zone pi care li vidzum. Vizităm şi piştirei trâ mirache. Ninca avem vizitată şi Mănăstirea Tismana, câsâbălu Motru, hoara Cocorova, di-tru judeţulu Dolj. În plus, feaţim ună excursie cu barca tra să videm piştereaua Ponicova, piştereaua a Mul’ierilor şi prosupulu a lu Decebal pi Dunăre, la graniţa cu Sârbia. Tutunâpară, vidzum mănăstirea Mraconia, vizităm câsâbălu Drobeta Turnu-Severin, portul şi muzeulu, iar apoia feaţim unâ priimnare dia-anvâliga tru câsâbălu Târgu Jiu şi vizită Muzeulu di Artă.”
Altă turlie, vizita a iţe turistu easte ghine s-acaţă la Târgu Jiu. Aclo si aaflă Poarta Bâşearil’ei. Easte un spaţiu pri-tru care si faţe treaţirea spri ună altă lume. Pi sturil’i a poartâl’ei di lemnu poate să si veadă motivulu a bâşearil’ei, care poate să hiba perceput şi ca un ocl’iu. Aestua mutreaşte spri interior şi, după cum spun curatoril’i a monumentului, agiundze la sufletile a ţielor care vizitează municipiul Târgu Jiu. Easte ună di aţeale ma importantile opire a sculptorului Constantin Brâncuşi. Ma că si m’eardziţ pi tut ăteauăşi cale, va să agiundziţ la Aleea a Scamnilor. Scamnile pi care va li videţ marcheadză practic clea spri Measa Tăţearil’ei, ună masă di horiaţ. Sculptorulu u vidzu ca aţea di nintea a confruntaril’ei, di la care fug la polim v’initoril’i combatanţâ şi, câţe ce nu, v’initoril’i eroi. Suntu lucrări di piatră şi di multe ori vizitate. Nu lipseaşte să agărşim Coloana Infinitului, un adivirat testamentu spiritual a marilui artistu. Easte un monument dedicat a eroilor, cum easte şi întregulu ansamblu. Iar după aţistă vizită, puteţ să vă îndriptaţ, cm si îndriptară şi amintâtoril’i a noştri spri zona montană. Va vă i îndriptaţ practic spri partea di nord a judeţului, destinaţia perfectă a iţe truristu cu mirache trâ turismul di aventură trâ fotografil’i ţi vor să surprindă peisaje spectaculoase. Tru judeţulu Gorj si aaflă 2.000 di piştirei. Aşi, turismul montan easte un punctu forte, cu posibilitatea di practicare speologhia sau trâ faţire drumeţii sau priimnări. Exiistă apoia zone maşi bune trâ azboirulu cu parapanta şi deltaplanulu ică uidisite trâ raftingu, cicloturism ică pescuit sportiv.
Ună destinaţie completă, după cum spune Muahmed Goumidi, unulu di amintâtoril’I a noştri. El dzâse:
Di cuaver, vidzum ună zonă superbă, cu monumente eterne a sculptorului roman, Constantin Brâncuşi, care nâ alăsăă amprente fârâ agârşire, amprente care exprimă arta a lui elevată şi multu muşată. Averulu easte că aţea ţi vidzum easte fârâ pâreacl’e, merită să nă bucuram di peisajile mâgh’ipsitoare pie care li avem vidzută în România, aesta ţară ahât di frumoasă. Pot să dzâc că România easte tru aţeale ma muşatile ţări din lume, ţi lipseaşte s-hibă vizitată, trâ aţea ca oamin’il’i să si bucură di piesajile a l’ei încântătoare şi di monumentile turistiţe antiţe.”
Tut ahât încântat di sejurulu în România si declarăă şi Abdel-Khader Khalil. El; dzâse:
Mulţan’ipsiescu a Radioului, Radio România internaţional, trâ organizarea a luştui concurs importantu, di la care avum şansa tra să vizităm România! Di cuaver, concursul depsre sculptorul Constantin Brâncuşi, a fost deosebit. Şi iatu că tora him anamisa di voi în România. Prima noastră vizită fu la câsâbălu Târgu Jiu, în judeţulu Gorj, care easte ună zonă turistică. Iar prima impresie pi care voiu s-u exprim fu buna aprucheare, arhiusinda di la aeroportu până cându agiumsim la Târgu Jiu. Primile obiective pi care li avem vizitat fură fost lucrările a sculptorului Brancuşi, Ansamblul Calea Eroilor, Ansamblul Monumental Calea Eroilor pi care lu-are faptă la căftarea a Ligâl’ei Naţională a Mul’eerilor Gorjane. Dicuaver easte ţiva trâ cioudie, di aform’ia că ansamblul easte format di patru lucrări: Aleea a Scamnilor, Measa a Taţearil’ei, Poarta Bâşearil’ei, pi nângă Coloana Fără Bitisită. Aesta pi nanga faptul ca vizităm numiroase hoare si comune, printră care şi Hobita, iu există casa părintească a sculptorului Brâncuşi şi iu avem vidzută cum bâna aţist sculptor faimos! Iar noi avumt onoarea, unâ mare onoare să nâ aflăm tru aestâ casă istorică.”
Un altu avantaj a zonâl’ei easte că, spri diferenţă di zonile intens promovate a Româniil’ei, aoaţe, indiferent când va vâ programaţ ună vizită, nu va s-hiţ închidicaţ di probleme la cazare
La Târgu Jiu există ună serie întreagă di hoteluri, di pensiun’i, di ma mică sau mai mare capacitate, trâ toate gechile. Va să aflaţ hoteluri di patru steale, di treie steale şi multe pensiun’i amenajate rustic în mediul rural. Iar nicuchiril’I suntu dipriună hărăsiţ cându lâ si duc oaspiţ. Aşi cum are observată şi Muahmed Goumidi. El dzâse:
Aţea ţi am observată prota oară easte că popolul român easte un popol fronim, un popol ahoria, cu mirache trâ turismu, care si adapteadză la nivol’ile a turiştilor viniţ di-tru toate ţările a lumil’ei! Adica, fum ciudusiţ cându agiumsim la Târgu Jiu să observăm că politia easte isihă, oamin’il’i sunt organizaţ. Fum ciudusiţ tru ţi mutreaşte popolul roman… easte un popol excepţional. Tru bitisită, voiu să mulţan’ipsiescu a postului Radio România Internaţional trâ toate eforturiele depuse în videarea a li informare a lumil’ei arabă dispre Romania şi dispre toate evenimentile, hibă eale politiţe, economiţe sau cultuale. Si-au faptă eforturi trâ informare lumea dispre Romania, dispre civilizaţia a l’ei şi dispre adeţâle a l’ei muşate. Vă mulţan’ipsiesc multu di multu, şi îl’i invit pi toţ ascutătoril’i din lumea arabă şi din afoara a l’ei, să asculte Radio România Internaţional, şi să cunoască România, hibă di aproapea, hibă di diparte, di aform’ia că easte ună ţară muşată cu civilizaţie multu veacl’e .”
Arămâniţ aşi cara cu programile Radio România Internaţional şi participaţ la concursurile a noastre. Va să aveţ aşi ocazia să videţ locuri ahoria, oamin’i muşaţ, tradiţii, arădz şi să participaţ şi la evenimente trâ niagârşire.
Autor: Daniel Onea
Armanipsi: Hristu Steriu