Transilvania, loc turistic di cipit

Unile di aţeale ma cu aname ghiduri di turismu din lume, Best Travel tru 2016, editat di Lonely Planet, are faptă ună isape cu dzaţe reghiuni din lume care merită vizitate anulu aţista. Pi primulu loc si aaflă Transilvania. Tradiţii, natură, gastronomie, festivaluri, traseie trâ priimnări, pi toate li aflaţ tru aeastă zonă, celebră cama multu trâ partea l’ei rurală.

Daniel Onea, 18.03.2016, 22:33

Unile di aţeale ma cu aname ghiduri di turismu din lume, Best Travel tru 2016, editat di Lonely Planet, are faptă ună isape cu dzaţe reghiuni din lume care merită vizitate anulu aţista. Pi primulu loc si aaflă Transilvania. Tradiţii, natură, gastronomie, festivaluri, traseie trâ priimnări, pi toate li aflaţ tru aeastă zonă, celebră cama multu trâ partea l’ei rurală.

Peter Suciu, ghid atestat di turismu, membru în asociaţia Mioritics, specializat pi zona Transilvanil’ei, spune că destinaţia easte multu atractivă prota oară pri-tru multiculturalitatea a spaţiului intracarpatic. El dzâţe:

“Transilvania, în ansamblul a l’ei, easte un spaţiu intracarpatic tru care putem să menţionăm lişor ma multu di şase, şapte grupuri etniţe diferite, inclusiv di punctu di videare a li relighie, care au bânată sute di an’i mpriună: români, maghiari, secui, armeni, saşi, romi. Au bânată sute di an’i ampriună, iar aesta îşi bâgă puternic amprenta pi multiculturalitatea pi spaţiul intracarpatic. Spaţiul rural ţâne cu preponderenţă modelul di organizare a viţinatilor şi tipuri di sărbători. Di exemplu, tru mesulu februarie si organizeadză Sărbătoarea a Lolilor tru Agnita. Sărbătoarea Coroanâl’ei di Smt. Petru şi Pavel easte ună sărbătoare săsească, organizată tru mesulu cirişar.”

Ama cum si veade hoara tradiţională transilvăneană? Peter Suciu, ghid atestat di turismu dzâţe:

Easte, prota oară, ună combinaţie întră spaţiul natural întreţânut şi aşezarea antropică guvernată di reguli didip clare. Easte un model di hoară adunată, ligată, cu baire di case, dublate di baire di cope, cu spaţii didip lărdzâ întră liniile a casilor. Specific a zonâl’ei a li Transilvanie easte creaştirea animalelor. Aşezările rurale, în momentul a lor di maximă înflurire, avea nicuchirate cu didip multe animale. Arhitectura antropică easte completată di modelul di organizare a li agricultură. Acestă ligătură si ţâne şi astăndză.”

Ţi cara că nu într-un numir multu mare, există masturi di zânăţ, spune ghidulu a nostru, Peter Suciu.

În spaţiul intracarpatic există Ţara Saşilor, aşi numita Sachsenland, sau Ţara Secuilor. În respectivile spaţii se mai aaflă oamini ţi ţas. La Mălâncrav suntu doi ţesători, tru altă hoară, la Malţâna, are un cujucar, la Corund are ndopi masturi care adară capele dintr-ună ciupercă/gugleană din pădure. Cheramica di Corund, easte şi ea celebră. Mai are hoare masturi ţi lucreadză herulu, fierari.”

Tru ultimil’i dzaţee ani, di cându easte ghid turistic, Peter Suciu reuşi să lâxească percepţia cu care turiştili xen’i agiundzea în România. Fură di cathe oară multu impresionaţ să veadă peisajulu agropastoral, faptul că si-au ţânută bâseriţâle fortificate, zânăţ şi anumite tradiţii. Tru isa misură în care fură impresionaţ şi di gastronomie.

Şi gastronomia easte multu spectaculoasă tamam pri-tru prisma a multiculturalitatil’ei. Toate grupurile etniţe au învăţată unile di la alante, di punctu di videare gastronomic, şi şi-au împărţâtă reciproc cunoştinţile în domeniu. Di aestâ aform’ie, bucătăria transilvăneană easte nâheamă mai greauă, di aţea că ea si bazeadză foarte multu pi produse di carne. Di exemplu, bucătăria românească si combină cu aţea specifică a oieritului, creaştirea oilor, şi cu aţea săsească, porcu şi vacă, cu aţea maghiară, condimentată, cu ardeare şi chiper. Si adavgă fineţea a dulţen’ilor, moştenire a ocupaţil’ei a imperiului austro-ungar. Iar, la final, elementul aţel mai importantul, trâ asezonare, si ufiliseaşte pălinca. Toate aţistea si-au amisticată, rezultânda ună gastronomie spectaculoasă.”

Ionuţ Bordea, biolog şi ghid specializat în domeniile habitate naturale, floră şi faună tru zona montană, explică semnificaţia numâl’ei Transilvania — ţinutulu, sireaua di dinclo di păduri.

Aoaţe poate să si mai află ună varietate di habitate forestiere, pădurile din Carpaţi apănghisinda ţeale ma mările populaţii di carnivore mări di-tru Europa: specii di lup, ursu şi râs, linxu. Aţiste specii nu mata pot să si află tru vestul a Europâlei, iu au dispărută. Sunt mult importante peisajile pastorale din munte. Tru zona Sighişoara — Târnava Mare, di exemplu, suntu ultimile peisaje pastorale din Europa la altitudini ma di nghios, sum 800 di metri. Şi aţistea au dispărută din restul a Europâlei, din cauza agriculturâl’ei intensivă. Va să aflaţ ună mulţame di specii di orhidee sau di alte flori ahoria, ţi au agiumta embleme a ţinutului. Ca ispate a interesului ahoria a Uniunilei Europeane trâ protecţia a liştei zonă, Sighişoara — Târnava Mare, spaţiul fu declarat sit Natura 2.000.”

Fundaţia ADEPT, din România, si ocupă cu protejarea ecosistemilor pastorale importante din Transilvania. Are sediul la Saschiz şi are marcată ună reţeauă di traseie turistiţe în zonă, care leagă hoarile săseşti, părn’inda din Viscri şi agiungânda până la Biertan, spune Ionuţ Bordea, biolog şi ghid.

Există, tutunâoară, şi traseie di cicloturism, ţel ma cunoscutulu hiinda vahi aţel care leagă localitatea Meşendorf di Criţ. Pot sâ si facă şi trasee di ună dzuuă, trasee circulare în varliga horilor. Ma că vă cazaţ, di exemplu, în Viscri, puteţ sa vă rezervaţ şi ma multe dzâle trâ a vizitare hoarile din varliga. La sediul a fundaţilei ADEPT, în Saschiz, există şi un chentru di informare, iu turiştili pot să obţână materiale promoţionale în limbile română, engleză, germană, franceză. Cred că ţel ma bunulu ambasador a liştei zonă easte prinţul Charles, care si-are implicată foarte multu în promovarea a liştei reghiune. Tutunâoară, turiştili pot să urmărească seria di documentare Wild Carpathia, ţi cuprindu, ţi au şi spun multe informaţii dispre aţistă zonă, pi care u considerăm una di ultimile zone aghre a li Europă.”

Vă aştiptăm şi data v’initoare cu ună nauă destinaţie turistică.

Autor: Daniel Onea

Armanipsi: Hristu Steriu