(concurs Gorj): Spiritualitate şi etnografie gorjană
Nâ îndriptăm ază cătră sudul sud-vestul a li Românie. Va să vizităm judeţulu Gorj şi va-l mutrim didip di-tru altă perspectivă. Va să admirăm case tradiţionale, construite aoaţe şi sute di an’i, după tehniţ moştenite, arămase clironomie di străbun’i şi păpăn’i cătră masturi. Casa horitească, tradiţională din Gorj poate să hibă admirată inclusiv într-un muzeu dedicat a etnografiil’ei locală: Muzeulu a Arhitecturâl’ei Populară din Gorj, di la Curtişoara.
Daniel Onea, 14.01.2016, 21:49
Nâ îndriptăm ază cătră sudul sud-vestul a li Românie. Va să vizităm judeţulu Gorj şi va-l mutrim didip di-tru altă perspectivă. Va să admirăm case tradiţionale, construite aoaţe şi sute di an’i, după tehniţ moştenite, arămase clironomie di străbun’i şi păpăn’i cătră masturi. Casa horitească, tradiţională din Gorj poate să hibă admirată inclusiv într-un muzeu dedicat a etnografiil’ei locală: Muzeulu a Arhitecturâl’ei Populară din Gorj, di la Curtişoara.
Părn’im ama călătoria noastră din Hobiţa, comuna (hoara) Peştişani. Aclo, spune conferenţiar univ. dr. Ion Mocioi, si află ună casă muzeu Constantin Brâncuşi, amplasată tru anulu 1971 pi loculu a fostâl’ei casă în care si-are născută celebrul sculptor român. Ion Mocioi dzâse:
Casa are numa muzeu, di aform’ia că aoaţe fu amenajat un muzeu di-tru vrearea s-faţim cunoscută localitatea şi casa lu Brâncuşi. Să ştie că aţea cu diaver casă a sculptorului lo foc, si aprease, năinte di anulu 1900. Ună altă, următoare, casă fu adărată di cătră sora lu Brâncuşi, la ună distanţă apreciabilă di loculu a fostâl’ei casă. Aesta si ţânu până di curundu, când şi ea are loată foc. Casa are trei udadz şi ună tindă, la intrare, maşi parter. Este bâgată pi ună temelie di cheatră di râu. Temelia hiinda cama naltă, are dininte ună scară, adărată di cheţră mai mări, di arâu. Easte acopirită cu şindrilă. Si ţânu tradiţia tra să aibă şindrilă continuă şi aşi easte acopirită şi tora. Tinda, udălu di la intrae easte fără tâvane, faptă di loc galbin bătut, uscat, faptu sănătos, aşi că easte rezistentă. Tutunăoară, tru toate ţeale treie camere, nu fu scândură, duşume, că tut loc bătut. Camera di m’iolgica eara ufelisită tră bucătărie şi avea ună instalaţie specifică a chirolui, di la bitisita a secolului al XIX-lea. A treia cameră eara di turlia a unei magazie, tru care si ţânea toate alante bunuri a li familie. Tâvanea eara ahtare turlie amenajată încât fumuli di la vatra di foc din camera di m’iolgica să poată să hibă ofelisită tră afumarea produsilor di carne. În mare, aşi poate să hibă descrisă pi şcurtu casa aesta. Tru toate camerile fură aduse obiectile a familiilor a fraţâlor a lu Brâncuşi, exact aşi cum eara tru chirolu în care si-are născută sculptorulu. Brâncuşi avea în zonă şi un teren care provenea di-tru moştenirea, clironomia a părinţălor. Mama sa lu vindu, tra s poată sa-l ţână pi sculptor la Şcoala Naţională di Arte Muşate di la Bucureşti.”
Victor Albinel Firescu, şefulu a secţil’ei di etnografie şi artă, din cadrulu a Muzeului Judeţean Gorj, spune că turiştil’i care agiungu la Curtişoara pot să veadă hoara autentică, di aoa şi dauă secole. Curtişoara easte ună comună situată la vără 90 di km di Hobiţa şi la maşi 13 km di Târgu Jiu, reşedinţa di judeţ. Nordul a Oltenil’ei, în general, şi Gorjul, în mod particular, suntu zonile care au favorizată apariţia şi dezvoltarea a unui sistem arhitectural complex, bazat ma multu pi prilucrarea lemnului, spune Victor Albinel Firescu:
Condiţiile suntu di natură fizico-geografică, ama şi socială. Ună analiză succintă, bazată pi observaţie, scoate tru mighdane ună reghiune cu ună bogată reţeauă hidrografică, factor determinantu la adrarea a aşezărilor. Un alt elementu important determinat di toponimie, easte abundenţa materialului principal di construcţie: lemnul. Di punctu di videare social, condiţiile uidisite a creaţil’ei materială şi spirituală suntu specifiţe a oamin’ilor liberi. Persistenţa caracterului liber a comunităţâlor poate s-hibă exemplificată până tru contemporaneitate pri-tru factorulu di rezistenţă la colectivizare în perioada comunistă. Spiritulu conservator şi practic a locuitorilor di-tru aţist spaţiu easte pi dimplin spus şi si veade pi arhitectura ecleziastică tru lemnu, ma multu dicât di arhitectura laică. Aesta di ma nâpoi l’ia şi are diferenţe nuanţe, în funcţie di contextul social şi di perioada istorică. Aşi, în prezentu, în Gorj pot s-hibă aflate priste 120 bâseriţ monument, di lemnu, bijuterii/giuvaricadz di artă arhitecturală. Cu diaver trâ ciudie, easte modulu di construcţie şi di ornamentare, ama şi durabilitatea în timp. Easte efectul a mâsturlâchil’ei a unor masturi nu multu şcoliţ, ama cu ună experienţă în prilucrarea lemnului acumulată de-a lungul a secolilor, transmisă di bârnu-bârnu.”
Di punctu di videare a spaţiului, locuinţa, casa, easte aţea care apânghiseaşte şi protejeadză familia, continuă Victor Albinel Firescu, şefulu a secţil’ei di etnografie şi artă, din cadrul a Muzeului Judeţean Gorj. Easte chentrul a lumil’ei. Easte spaţiul a dezvoltaril’ei armonioasă a omului curat, chischin şi muşat în ansamblu, ferit di aralile a lumil’ei şi aflat tru-a ţea ma strânsa/streasa ligătură cu natura. Ama cum easte Muezulu a Arhitecturâl’ei Populară din Gorj? Victor Albinel Firescu dzâţe:
Avem parte di gospodării, di case di-tru toate zonile etnografiţe a Gorjului. Muzeulu si tinde pi ună suprafaţă di ndauă hectare. Pi nângă arhitectură tru lemnu, avem şi arhitectură ecleziastică. Puteţ să videţ dauă bâseriţ. Bâsearica Gheorghe Tătărăscu, strimutată din Poiana Rovinari tru perioada an’ilor 2000-2002, şi bâsearica cu hramulu Sf. Ioan Pătidzătorulu, ctitorie di la 1821 a Bălaşăl’ei Cornoiu. Ţea di ma nâpoi easte ună bâsearică di mur, cu ună pictură naivă, horiteasca, multu muşată. M’i-am dor să am aoaţe oamin’i a cure să pot să lă explic tut ţi palpită pi aţist pământu, ţi are dată oamin’i di mare anvergură, inclusiv tru lumea folclorului. Vizitatorulu nu poate sa li pitrundă toate lucrile di aoaţe dintr-ună simplă vidzută. Lipseaşte s-armânim ma multu şi s-li videm ma ghine.”
Invitaţia di final u faţe conferenţiarulu univ. dr. Ion Mocioi, care dzâţe: Am dor tra să v’ină cât mai mulţâ turişti, tra să veadă loculu iu si-are născută Brâncuşi, casa realizată di tatăl a lu Brâncuşi, identică cu aţea tru care si-are născută sculptorulu, care fu realizată pi la 1870. Tru grădina aesta are nişte pom’i, unil’i di aeştia di-tru chirolu a sculptorului. Easte ună atmosferă di muşuteaţă, tru care va să aflaţ suflitulu a lu Brâncuşi. Părearea mea easte că Brâncuşi prinde să hibă vizitat la casa lui, tru care si-are amenajată un muzeu, tră a cunoaştire cât ma mult dispre sculptor. Există aclo specialişti, care pot să sta di zbor cu tuţ oaspiţâl’i. Anulu aestu, funcţioneadză şi la Târgu Jiu un muzeu naţional Constantin Brâncuşi, recentu aprobat pri-tru leadze di către Parlamentul a Româniil’ei.”
Iatu aşima locuri di paramith, cu istorii bogate, cu leghende, locuri care inspiră şi di iu si-au mutată personalităţ marcante a culturăl’ei şi spiritualitatil’ei româneşti. (Şt.B)
Autor: Daniel Onea
Armanipsi: Hristu Steriu