(concurs litoral): Vacanţă tru sudulu a litoralului românescu a Amaril’ei Laie
Radio România Internaţional lanseadză un nou concursu trâ ascultători: “Vacanţă tru sudulu a Litoralului românescu a Amaril’ei Laie”. Până la finalul a mesului aprier va vă prezentǎm staţiun’ile di-tru partea sudică a litoralului românescu, Jupiter, Saturn, Venus, Neptun, Olimp şi Cap Aurora, ama şi cǎsǎbǎlu staţiune Mangalia, adrat pi loculu a li veacl’ea ţitate Callatis.
Daniel Onea, 20.02.2015, 21:47
Radio România Internaţional lanseadză un nou concursu trâ ascultători: “Vacanţă tru sudulu a Litoralului românescu a Amaril’ei Laie”. Până la finalul a mesului aprier va vă prezentǎm staţiun’ile di-tru partea sudică a litoralului românescu, Jupiter, Saturn, Venus, Neptun, Olimp şi Cap Aurora, ama şi cǎsǎbǎlu staţiune Mangalia, adrat pi loculu a li veacl’ea ţitate Callatis.
Călătoria a noastră acaţǎ astăndzǎ di-tru cǎsǎbǎlu staţiune Manglia. Easte unǎ destinaţie trâ aţel’I ţi au dor trâ distracţie la mealul românescu a Amarilei Laie, di tratamente balneare, şi, cama multu, trâ aţel’i cu mirachea a li istorie. Lista a obiectivilor turistiţe easte multu lungă. Ea are, printrǎ alte, ruiniele (surpǎturile) a ţitatil’ei Callatis, geamia “Esmahan Sultan”, piştireaua Movile, care easte rezervaţie speologhică, peştereaua Limanu, un labirintu subteran di aproapea 4 kilometri, ama şi podgoria, dzenurile cu av’ine Murfatlar, iu si fac v’inuri premiate internaţional. Prinde spuneare că, tut la Mangalia, tru 1959, fu descoperit ţel mai vecl’iul papirus din Europa, datat di-tru secolul IV î.Hr. După ţi pitricu unâ giumitate di secol la Moscova, trâ restaurare, aţista poate sibǎ diz nou vidzut la Muzeulu di Arheologhie Mangalia.
Dumitru Filip, director în cadrul a direcţilei di turismu a Primăriilei Mangalia, nâ zburaşte di municipiul Mangalia, cǎsǎbǎ ţi are în administrare şase staţiuni turistiţe: Jupiter, Saturn, Venus, Cap Aurora, Neptun şi Olimp.
Nu mulţǎ cǎsǎbadz din lume pot sǎ si alavdǎ cu unǎ ahtare bogăţil’e di staţiuni, pi mealul a unei amare, în cazulu a nostru, pri mealul a Amaril’ei Laie. Atuulu a nostru easte că him unǎ destinaţie turistică semnificativă tru peisajulu turistic românescu. Avem vârâ 120.000 di locuri di cazare în hoteluri di diverse grade di confortu. Municipiul Mangalia şi staţiun’ile adiacente suntu recunoscute ca destinaţii balneare. Aesta va s-dzâcâ că, pi nângă turismul estival, avem unǎ ofertă multu ghine echilibrată di proceduri şi tratamente medicale. Beneficiem di unǎ serie întreagă di facilităţ fizioterapeutiţe ahoria. Avem unǎ serie întreagă di hoteluri care oferă proceduri di tratamentu balneo, ama şi ndauǎ hoteluri care fac ma avutǎ oferta cu proceduri SPA, tratamente di întreţânire. Numirulu di locuitori nu easte mare, iara staţiun’ile au aer di vacanţă. Pi nângă hoteluri avem unǎ serie întreagă di facilităţ, care să facă vacanţa cât ma plăcută şi pri chefe: terase, restaurante cu specific cât ma diversu. Tru tut aţeluşi chiro, avem zone special amenajate trâ activităţ sportive.”
Câţe să nâ duţim la Mangalia? Nǎ răspunde tamam Cristian Radu, edilul a aşedzaril’ei.
Avem 9 kilometri di coastă, unǎ pădure di piste 500 di hectare, şase lacuri, laspe, dzaţe izvure termale. Avem arhiusitǎ unǎ serie di proiecte cu finanţare europeană. Aavem arhiusitǎ să construim unǎ faleză pietonală di nauă kilometri, tamam cât ţâne litoralul. Avem unǎ herghelie di cal’i care are piste 90 di an’i, cu cal’i pur-sândze arab. Mutrim tra să aduţim tru loculu ţi lu avea aţiste staţiuni turistiţe pi harta turistică a lumil’ei. Mangalia easte ţea mai veacl’ea aşedzare din România. Tamam tora, printr-un proiectu european, bâgǎm în valoare ţitatea Callatis. Izvoarile termale eara vizitate di foarte mulţâ turişti xeni. Sezonulu arhiusea tru mesulu mai şi se încl’idea la bitisita a lu agheazmǎciune. El’i v’inea la gh’iatripsire în Mangalia. Tut aţeluşi lucru vrem şi tora. Să apruchm cât mai mulţâ turişti xeni trâ a faţire tratamentu în Mangalia. Laspea ţi u aflǎ aoaţe easte unicǎ tru Europa. Oferim servicii di calitate la preţuri accesibile.”
Tatiana Odobescu easte directoare a complexului Cultural Callatis, ţi reuneaşte sum tut aţeluşi paravan patru instituţii di cultură: Casa di Cultură, Muzeulu di Arheologhie, Biblioteca Municipală şi Biblioteca franceză Arthur Rimbaud.
Avem vestighii, toarǎ importante pi care putem s-li spunim cu mândrie şi hiperifan’e a ţilor ţi v’in di-tru xinătate. Muzeulu di Arheologhie din Mangalia reflectă istoria aţistor locuri. Există un bair di ţitǎţ grǎţeşti la mealul vestic a Amarilei Laie, iara Callatisulu easte unǎ di eale. Fu unǎ ţitate doriană, cu unǎ istorie di piste 2.500 di ani, baighi interesantă şi bogată. Ma că si vă priimnaţ pri-tru Mangalia, va sǎ videţ unǎ parte di aţiste vestighii care furǎ scoase la suprafaţă. Proiectul Callatis — Istorie la mealul a Amarilei Neagrǎ” vizeadză tamam conservarea şi valorificarea a treie obiective di-tru zona a Mangalil’ei. Istorima a vestighiilor la Mangalia easte mai veacl’e. Istoriţâl’i făţea demersuri la arhiusitǎ di secol XX di strămutare aria urbană di atumţea dinclo di arealul arheologhic. Nu si reuşi, iara astăndzǎ cǎsǎbǎlu modernu si tinde piste aţiste vestighii şi toarǎ. Aoa şi aclo, pri alocuri ama, arămasirǎ insuliţe di antichitate. Treie di aeste obiective pot sǎ si veadǎ baia ghine: murulu a ţitatilei Callatis, pi partea di nordu, zona estică şi chioşcul di nord-vestu şi murmintile paleocreştine. Faza di cercetare fu bitisitǎ şi agiumsim la concluzii multu interesante pi care va li comunicǎm ulterior. Tora urmeadză partea di studiu arhitectural pri-tru care identificăm căl’iuri di bâgare a lor în valoare cu mai multu succes. Mutrim trâ crearea a unui parcu arheologhic în aer liber. Atumţea cându v’ine turistul să viziteadzǎ muzeulu Callatis din Mangalia vrem să-l’i si oferǎ paramithulu aţistor obiective. Hiinda amplasate tru imediata viţinatǎ a muzeului poate sǎ li veadǎ cu harta în-tru mână. Vrem, practic, să recreăm unǎ parte di istoria aluştor locuri.”
Hotelurile din partea sudică a litoralului românescu si adreseadză a unei mare gamǎ di turişti. Multe di eale si îndriptarǎ mai nou spri anumite segmente di nişă: tiniri, gh’iatripsir balneare sau familii cu cilimean’i. Andrei Ţigănaş easte directorulu a hotelurilor Delta, di-tru Jupiter, şi California, di-tru Cap Aurora.
Nǎ orientăm di an’i di dzâle cătrǎ familiile cu copii. Avem unǎ ofertă tru care copiil’i sunt trataţi ca vâsil’iadz. Avem trǎ el’i programe di animaţie di dimneaţa până dicseara. Avem dedicatǎ un întreg sector di plajă trâ el’i: Plaja Copiilor. Avem un loc trâ agiucare trâ copii: Baby Land. Organizăm ateliere di creaţie, avem un chentru di balet şi dans, şcoală di teatru, teatrul copiilor. Pi durata a întreagâl’ei dzuuǎ îl’i ţânim ocupaţ di tahinima până dicseara. Tute aestea suntu gratuite, în completarea a ofertâl’ei a noastrǎ di cazare.”
Călătoria tru sudulu a litoralului şi la obiectivile turistiţe din Mangalia va sǎ m’eargǎ ninte şi tru ediţiile v’initoare. Până atumţea, răspundiţ corectu la întribările a noastre afişate pi site-ul a nostru, www.rri.ro.