Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Amintâtoril’i a concursului “Contemporană cu Brâncuşi: Miliţa Petraşcu”

Vruţ şi soţ priiatin’i, Radio România Internaţional vâ are invitatâ până la 15 alonar 2014, data a poştâl’ei, să participaţ la un concursu di cultură ghenerală cu titlul “Contemporană cu Brâncuşi: Miliţa Petraşcu”. Concursul fu dedicat a unor mǎri artişti român’i, celebrul sculptor Constantin Brâncuşi şi unâ di elevile a lui, nu mai puţân cunoscută, Miliţa Petraşcu.

, 31.07.2014, 20:58

Vruţ şi soţ priiatin’i, Radio România Internaţional vâ are invitatâ până la 15 alonar 2014, data a poştâl’ei, să participaţ la un concursu di cultură ghenerală cu titlul “Contemporană cu Brâncuşi: Miliţa Petraşcu”. Concursul fu dedicat a unor mǎri artişti român’i, celebrul sculptor Constantin Brâncuşi şi unâ di elevile a lui, nu mai puţân cunoscută, Miliţa Petraşcu.


***************


Concursul diştiptǎ interesulu a dumnil’ilor a voastre. şi nâ vinirâ 199 di răspunsuri corecte, un numir mare ma-s avem în videare că vâ propusim un concursu multu ma şcurtu şi ma densu dicât di aradâ, di maşi un mes! Vă mulţan’iisim şi vă invităm să participaţ şi altâ oarâ.


**************



Marile Premiu va sâ hibâ un sejur di 7 dzâle (6 nopţâ), cu pensiune completă, tru ultima decadă a mesului agustu 2014, trâ un singur ascultător RRI, tru judeţulu Gorj, loculu di-tru care chinesi spri lume genialul Brâncuşi. Amintâtorulu va sâ aibâ ocazia să admire lucrările brâncuşiane di la Târgu Jiu, va sâ veadâ casa natală a artistului, ama va sâ viziteadzâ şi multe alte atracţii şi muşuteţ culturale, turistiţe, istoriţe a zonâl’ei.


*****************


Concursul fu organizat deadun cu Chentrul Municipal di Cultură Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, cu Primăria a Municipiului Târgu Jiu şi cu Consiliul Judeţean Gorj. Tra sâ vâ oferim un argumentu suplimentar să participaţ tru numir cât ma mare la aţist concursu, ma şcurtu di alante pi care li avem lansatâ de-a lungul a an’ilor, organizatorulu principal va sâ strâxeascâ şi costul a biletului di avion până la Bucureşti a ţilui ţi amintǎ !


*******************


Di-tru emisiun’ile a noastre, di pi site-ul RRI, ama şi di pi profilurile Facebook, Twitter şi Google+ aveţ pututâ sâ aflaţ răspunsurile la întrebările cu care vâ avem provocatâ să nâ scriiţ.


******************


Concursul si bitisi la 15 alonar 2014, data a poştâl’ei. Până să aflaţ care suntu amintâtoril’i vă aduţim aminte întribările la care vâ avem invitatâ să răspundiţ:


*******************


– Iu si născu Miliţa Petraşcu? Răspunsu corect: Miliţa Petraşcu si născu la bitisita a lu 1892 la Chişinău, actualmente capitala Republicii Moldova.


– Cându acâţǎ să lucreadzâ Miliţa Petraşcu tru atelierulu di la Paris a lu Brâncuşi? Răspuns corectu: tru 1919.


– A cure minare artisticâ din România l’i si feaţe arada artista tru an’il’i ’20 a secolului tricut? Răspunsu corect: Miliţa Petraşcu are participatâ la minarea artistică di avangardă românească di-tru iamea interbelică (grupările “Contimporanul”, “Grupul nostru”, “Criterion”).


– Ţi opere celebre a lu Constantin Brâncuşi si află la Târgu Jiu? Răspunsu corect: Ansamblul sculptural monumental ”Calea Eroilor”, dedicat a eroilor cădzuţ tru primulu polim mondial, compus di Poarta a Bâşearil’ei, Coloana fără bitisitâ (Coloana a Infinitului), Measa a Tăţearil’ei şi Aleea a scamnilor, dispuse, arâdâpsite, pi unâ axă vest/est di 1275 di metri. A ansamblului l’i si feaţe arada şi bâsearica Sâmţâl’i Apostoli Petru şi Pavel.


*********************


Tora putem sâ derulǎm lista amintâtorilorilor.


*********************


Aţeale 15 Menţiun’i lâ vinirâ a ascultătorilor sau utilizatorilor di Internet: Abdelilah Izou, din Maroc, Abdelilah Boubchir, di-tru Algeria, Zhi Yanjiao şi Wang Li, ambil’i din China, Javier Hipólito Costa, Argentina, Christian Canoen, di-tru Franţa, Ramsurn Lohmus, din Mauritius, ascultător a Secţil’ei Francezâ, Debaki Biswas, S. B. Sharma şi Deepa Chakrabarty, toţ 3 di-tru India, Brian Beker, din SUA, Jahangir Alam Manto, di-tru Bangladesh, Asghar Shah, din Pakistan, Stephen Wara, din Camerun, şi Jaroslaw Jedrzeczak, Polonia, care scrisirâ a Secţil’ei Englezâ.


*******************


Abdelilah Bouchir, di-tru Algeria, argumenta pi şcurtu: ”Am dor să pot sâ vizitedzu nâ oarâ România. Tru hibâ ţi dzuâ caftu la RRI noutăţile care apar tru aţistă ţară”.


*******************


”M’i-am tricutâ 10 an’i di banâ tru România, şi tru chirolu a reghimului comunistu, şi tru democraţie. Di aţea aform’ie, consider România ca hiinda a daua a mea patridâ – aclo îm’i feciu studiile profesionale, cu agiutorulu a bursilor oferite di statulu român, a cure îl’i rămân recunoscător”, nâ mărturisea un altu vecl’u priiatin, Ramsurn Lohmus, di-tru Mauritius.


********************


Debaki Biswas, din India, scria: Fui multu impresionatâ di lucrările monumentale a lu Constantin Brâncuşi şi di turlia tru care eale abordeadză concepte metafiziţe — timpul, spaţiul, axa a lumil’ei. Tutunâoarâ fui încântată să descoapir că aţist om cu mare vreare a artilor nu avea mirache trâ faimâ, niţe nu u căftǎ vârâoarâ. Easte unâ calitate ţi arar si veade tru lumea materialistă di dzâlile a noastre. Fu un om auster, care fu profund absorbit di lucrulu a lui. Unulu di dischipolil’i a lui renumiţ, Miliţa Petraşcu, agiumse unâ portretistă fârâ cusure, ţi creǎ portrete şi busturi a unor celebrităţi din România, pricum compozitorulu George Enescu, dispri care RRI are organizatâ recentu un concursu iu şi eo am amintatâ un premiu. Aţiste personalităţ extraordinare mi atrapsirâ şi mi au inspiratâ să particip la aţist concursu, di aform’ia cǎ am dor să vizitedzu locurile iu bânarâ, atelierile iu au lucratâ şi să ved unâ parte di creaţiile a lor cu ocl’l’i a mei”.


*******************


Ţeale 15 Premii III lâ vinirâ a ascultătorilor sau userilor: Michael Lindner, din Germania, conaţionalul a nostru Vasile Constantinescu, din Canada, Alexandr Abramov, din Rusia, Olexandr Kozlenko, di-tru Ucraina, Abdelkarim Ahmad Ali Al-Mabrouk, din Libia, Sami Ahmad Mosad, di-tru Eghiptu, Shan Jinhai şi Yu Hongyan, ambil’i din China, Adrevall Lima Gomez, din Brazilia, Gilles Gautier, din Franţa, Sanusi Isah Dankaba şi Ayeni Jeremiah Adedayo, ambil’i di-tru Nigeria, care scrisirâ a Secţil’ei Englezâ, Ferhat Bezazel, di-tru Algeria, şi Eddy Vansteelant, din Belgia, care au scrisâ doil’i a Secţil’ei Englezâ, Radhakrishna Pillai, India.


******************


Michael Lindner (Germania), un vecl’u ascultător RRI, scria: ”Atenţia asupra a noului concursu îm’i fu atraptă di pagina a dvs. di internet şi di newsletterulu ţi lâ v’ine regulat. Trâ mine, ca soţ şi priiatin di dzǎţ di an’i a postului a dvs., easte lişor di achicâsire tra să particip cu harauâ la ahtǎri acţiun’i trâ ascultători. Tru aestu sensu, nu are absolut niţiunâ importanţă ma că întribările a concursului îm’i dişteaptâ sau nu interesulu. Tru iţe situaţie, ai ţiva nou trâ înviţare. M’i si pare absolut remarcabil faptul că RRI bagâ a ascultătorilor la dispoziţie ahtǎri m’iţ bonusuri”. Eale agiutâ la ligătura sufletească şi la menţânirea a priiatiniil’ei. Mulţan’iisescu multu şi vă uredzu multu succes în continuare!”


******************


“Fui multu impresionat di seria di QSL-uri dedicată a operilor a lu Constantin Brâncuşi, di aoa şi ma mulţâ an’i. Simnătura inconfundabilă a maestrului si veade tru tute lucrurile a lui prezentate pi QSL-uri. Easte dure să li mutreşti tra să discoapiri avuta a lor simbolistică. Colecţia di QSL-uri fu urmată di un concursu dedicat a banâl’ei şi a operâl’ei a lu Constantin Brâncuşi. Di atumţea mutrescu să nu cher niţiunâ emisiune icǎ postare ligată di Brâncuşi, di aform’ia că escu multu interesat di aestu mare sculptor. De faptu, agiumşu interesat di bana şi opera a maestrului agiutat di lucrulu a Secţil’ei Ucrainenâ a RRI. Di aţea aform’ie, nu pot să ratedzu (sâ cher) aestu concursu ligat di numa a lu Constantin Brâncuşi.”


******************


Ayeni Jeremiah Adedayo, din Nigeria, explica: Aţea ţi mi motivǎ să l’iau parte la aţist concursu cu premii easte faptul că arta cuprinde unâ gamă lârgurie di activităţ umane şi produse a luştor activităţ. Arta poate sâ spunâ unâ istorimâ multu ma avutâ dispri un anumit loc, iara noi, oamin’il’i, nâ exprimăm părerile şi opiniile pri-tru artă. Pri-tru lucrulu a artiştilor celebri pricum Miliţa Petraşcu şi Constantin Brâncuşi, ţi agiutarâ la istoria bogată a Româniil’ei, am tora oportunitatea di a videare diferite lucrări di artă realizate di artişti români”.


******************


Ascultu RRI pi unde şcurte di aform’ia cǎ îm’i oferă posibilitatea să aflu ma multe di cultura română şi europeană în gheneral. RRI tutunâoarâ oferă informaţii actualizate dispri subiecte soţiale, economiţe, materiale educative şi ştiri (hâbǎri) di-tru sport. Totâna ascultu RRI cându mi dişteptu. RRI faţe parte di-tru bana a mea di mulţâ an’i”


10 Premii II lâ vinirâ a următorilor: Volker Willschrey, di-tru Ghirmânie, Marco Di Leo, di-tru Italia, conaţionalul a nostru Alexandru Petrescu din Spania, Nikolai Matveev, din Rusia, Natalia Zabolotna, di-tru Ucraina, Boudoukha Mohamed, din Algeria, Xue Fei, di-tru China, Enric Ballester Burcet, din Spania, Jacques Giraud, Franţa, şi Henk Poortvliet, din Olanda.


******************


Vecl’iul a nostru ascultător Volker Willschrey (Germania), transmise argumentarea aestâ: ”Pi di unâ parte, mi intereseadză multu cultura a Româniil’ei, pi di altă parte, timpul multu şcurtu di dizvârtire a concursului fu trâ mine unâ provocare ahoria tra sâ mi documentedzu pi aţistă temă. Disigura, ama, că vruiu să spun a redacţil’ei RRI că şi noi, priiatin’l’i şi soţl’i ascultători, agiutǎm cu multu angajamentu programile a dvs., ǎtea ţi easte multu importantu trâ existenţa a lor în continuare”.


****************


Marco Di Leo, di-tru Italia, explica di ţi aform’ie nâ scrise: “Am vinitâ di dauă ori în România, la Constanţa şi Braşov, ama şi la Bucureşti. Am vreare să cunoscu mai ghine istoria şi tradiţiile a unei ţarâ cu mare potenţial turistic: ospitalitate, mâcare bună şi multe lucre trâ faţire şi trâ vizitare. Îm’i place, îm’i are multu muzica românească şi vă ascultu pi Internet, direct streaming. Am dor să revin şi să vizitedzu alte politii”.


*********************


Nikolai Matveev, din Rusia, nâ scrise: “Participaiu la concursu di haraua a concurenţâl’ei, trâ mine easte un hobby. Aest` turlie pot sâ aflu ma multe lucre nale di ţara a voastră şi oamin’il’i ţi bâneadzâ aoa”.


***********************


Natalia Zabolotna, din Ucraina, dzâţea: “După unâ lungă pauză, un nou concursu dedicat a sculptorului Constantin Brâncuşi m’i diştiptǎ interesulu multu di multu, ahoria că îm’i da câbilea s-u discoapir pi dischipola sa, Miliţa Petraşcu. Tru lucrările a lui, Brâncuşi putu să combine remarcabil elementile a sculpturâl’ei abstractâ cu rădăţin’ile a lui naţionale. Mutrescu să-m’i imaghinedzu cum easte în realitate ‘Coloana a Infinitului’. Cred că easte di-alethea impresionantă tru mărime naturală şi escu convinsă că easte unâ di aţeale mai enigmatiţile opere di artă, combinânda trâ mirache simplitatea a formâl’ei cu un avut conţânut filosofic. Îtru ţi mutreaşte ligat di Miliţa Petraşcu, mi impresionǎ simplitatea a sculpturilor a l’ei, faptul că agiumse la un nivel analtu di abstractizare, reuşinda să ofere unâ imaghine cât ma realistă a banâl’ei, şi sâ si inspirâ di-tru perioade diferite a artâl’ei.”


*********************


Xue Fei, din China, nâ scrise: ”Di cându am luatâ ligătura, trâ prota oarâ, cu postul a dumnil’ilor a voastre di radio, cu foarti mulţâ an’i ninte, impresiile a meale dispre România si clarificarâ tut ma multu, di-ru niştiutorul întru-ale Românie di atumţea agiumşu expertul di tora. Tuţ soţâl’i a mei îm’i dzâc că escu “foarte românesc”, un apelativ ţi mi hrâseaşte, di aofrm’ia că eo lâ spun totâna a priiatin’ilor şi soţlor a mei tutâ turlia di cunoştinţe dispri România şi particip cu harauâ la hibâ ţi concurs românescu dispre care aflu di-tru hâbǎri sau di pi net”.


********************


Ţeale 7 Premii I lâ vinirâ a următorilor ascultători sau internauţ: Ralf Urbanczyk, di-tru Ghirmânie, Miguel Ángel Calderón, di-tru Argentina, Mohamed El-Sayed Abdel-Rahim, di-tru Egiptu, Chu Changrong, din China, Jean-Michel Aubier, din Franţa, Adrian Micaleff, din Malta, care scrise a Secţil’ei Englezâ, şi Matthew Loughlin, Marea Britanie.


*********************


Fidelul a nostru ascultător Ralf Urbanczyk (Germania), explica extrem di convingător câţe răspunse la concurs: ”Concursurile RRI li ved ca pi unâ completare trâ mirache a programilor trâ xinătate. Chiro tru care emisiun’ile li consum ma diavrapa pasiv, tute concursurile mi stimuleadză să agiungu activ, să reflectedzu la întribări şi să consultu, sâ mutrescu, eventual şi alte surse. Cunoştinţile aşi aflate suntu un motiv di satisfacţie. Pi di altă parte, concursurile sunt unâ bună ocazie tra sâ-m’i compar cunoştinţile di teme româneşti cu aţeale a altor ascultători, să aflu răspunsurile di-tru diverse alte perspective şi — sigura — să amintu un premiu ligat di România şi di tema a concursului. Tru cazulu particular a actualului concurs, poate sâ si spunâ că numa a unuia di aţel’i ma cunoscuţâl’i artişti români în lume, Brâncuşi, îm’i eara cunoscut di multu chiro. Ma multu motivulu a Coloanâl’ei fără Bitisitâ easte di multe ori di lu videm. Ansamblul di la Târgu Jiu, de faptu un monumentu trâ soldaţâl’i român’i cădzuţ tru protulu polim mondial, lu aflu faschinantu, tamam di aform’ia că nu are hici ţiva tra-s facâ cu monumentile uzuale dedicate a polimilor, a eroilor şi a jertfilor şi curbǎn’ilor. Eroil’i suntu exiche di-tru aţist monumentu, tut aşi şi durearea şi suferinţile a polimului, ahtare turlie încât nu easte suficientă unâ mutritâ superficială, trâ achicâsire sensul a complexului sculptural; mutritorulu prinde să facă el însuşi efortul di a descifrare sensul şi absurdul a polimului, trâ achicâsire aţist ansamblu. La Miliţa Petraşcu îm’i si pare faschinantu că-şi părăsi patrida la unâ vârstă, unâ ilichie ahât di crehtâ, ninca di-tru 1910, tra sâ fugâ sâ si ducâ tru Ghirmânie, aşima tru vâsilia tru care bânedzu. Pri-tru lucrările a l’ei, elaborate sum urminia a maeştrilor a avangardei Kandinsky şi Jawlensky, agiutǎ şi la dezvoltarea a artâl’ei avangardistâ tru patrida a mea, Germania, şi lo , tru operile a l’ei ulterioare, intuiţiile a avangardâl’ei ghirmanâ”.


******************


Miguel Ángel Calderón, di-tru Argentina, explica: “Loai apofasea tra să particip la aţist concursu di aform’ia că mi intereseadză să cunoscu cultura română şi locurile a l’ei turistiţe şi istoriţe şi di aform’ia că easte singura a mea posibilitate di sâ vizitedzu România. Ascultu programile transmise di RRI pi unde şcurte di aform’ia că mi intereseadză să cunoscu ţara, cu ahât ma mult cu cât easte unulu di puţânile posturi di radio din Europa ţi mai transmit pi unde şcurte.”


*******************


Chu Changrong, din China, argumenta: ”Escu un om în etate, trâ care ascultarea a radioului, ma multu a posturilor tru limba chineză din tută lumea, întrǎ care RRI ocupă un loc special, reprezintă un di-alethea hobby. Di turliile di informaţii difuzate eo mi aleg cu multu di multu, hibâ că zburâm di elemente ţi ţân di politica, economia, cultura sau relaţiile bilaterale româno-chineze. Arada di dumnil’ile a voastre, di programile variate pi care li difuzaţ, pot să spun că an’il’i a senectutil’ei îm’i suntu mai mplin’i şi ma cu harauâ. Vă mulţan’iisescu trâ efortul şi pidimolu pi care-l faţiţ!”


********************


Vecl’iul a nostru priiatin Jean-Michel Aubier, din Franţa, nâ feaţe unâ caracterizare extrem di hâidipsitoare s-dzâţim: ”Fără dor icǎ vreare să vă acoapir di alâvdǎri, voiu să vă spun că programile RRI sunt di unâ foarte bună factură şi că site-ul a dumnil’ilor a voastre easte un excelent suportu trâ eale”.


*********************


5 Premii Speciale lâ vinirâ a următorilor ascultători sau Internet useri: Amady Faye, di-tru Senegal, Li Chunguo, din China, fidelul a nostru priiatin Miguel Ramón Bauset, din Spania, Adita Prithika, di-tru India, şi Karel Koláček, din Cehia, ascultător al programelor RRI în germană.


*********************


”Ascultu programile RRI graţie a dinamicâl’ei pareie a Secţil’ei Francezâ, care mi informeadză dzuâ di dzuâ dispre realităţile româneşti şi bana di cathe dzuâ a oamien’ilor ţi bâneadzâ tru în România. Graţie a mâgh’iil’ei RRI, călătorescu în România fără să-m’i părăsesc ţara, Senegal”, nâ mărturisea un altu vecl’iu soţ şi priiatin, Amady Faye.


***********************


Li Chunguo, din China, dzâţea: ”Particip la aestu concursu di aform’ia cǎ escu om cu mare mirache trâ artâ, de-a ndreptul pasionat di sculptură. Şteam di Brâncuşi că easte unulu di aţel’i mai renumiţâl’i artişti români, ama, să spun îndreptu, nu şteam hici ţiva di studenta a lui, Miliţa Petraşcu. Ama trâ dare apandise la întribări am urmăritâ emisiun’ile şi postările pi site, loaiu împrumut cărţâ di la bibliotecă şi am cercetatâ diverse resurse. Başi ninca am cititâ unâ carte a unui autor chinez, Liu Xinwu, ţi călători în România şi are vizitatâ csâbǎlu Târgu Jiu, admirânda cama multu ţeale treile mǎri lucrări a lui expuse în chentrul a câsâbǎlui”.


**********************


Fidelul şi vrutlu a nostru soţ Miguel Ramón Bauset, din Spania, scria: Concursurile reprezintă unâ altă formă tra sâ ti aprochi di crat şi di a cunoaştire mai ghine bana a român’ilor. Escu mândru şi pirifan s-hiu priiatinulu a Româniil’ei, unâ ţară pi care u port tru suflit ca pi patrida a mea şi escu încântat să colaboredz cu Secţia Spaniolă a RRI pri-tru intermediul a programului a meu ’România în presa spaniolă’. Unâ colaborare di 18 an’i, pri-tru care fac copus tra s-u spun imaghinea reală, modernă a Româniil’ei. Nu cher niţiunâ activitate legată di patridâ, indiferentu di loculu iu si desfăşoară aesta pi teritoriul a li Spanie, şi am ligături strease cu Universitatea di-tru Alicante şi cu catedra di română di aclo. Aşi va hibâ totna. Totul arhiusi într-unâ dzuâ cându aveam aproapea 15 an’i şi bunlu pâpic mi alăsǎ să-l’i ofelisescu radioulu. Printrǎ interferenţe şi ahântea limbe avdzâi unâ boaţe care mi introduse tru universul a muşatâl’ei muzicâ popularâ româneascâ. Eara emisiunea tru spaniolă transmisă di pi teritoriul a Româniil’ei, eara Radio Bucureşti, azâ RRI. Pri-tru RRI azâ ştiu ahântea lucre dispri România şi cu hibâ ţi dzu ţi treaţe aflu lucrei nale. România, ti voiu!”


*******************


Ascultătoarea a noastră Adita Prithika, di-tru India, nâ pitricu un răspunsu ahoria: Aveam 15 an’i cându ascultaiu prota oarâ RRI pi unde şcurte şi arămaşu ciudusitâ să aflu că Radio România easte unulu di puţânile posturi di radio europeane care transmit pi unde şcurte cătrǎ India. Aveam adetea să ascultu RRI tru hibâ ţi dimneaţă, chiro tru care tute alante posturi di radio avea transmisiun’i seara, iara aţist lucru başi scoase tru mighdane RRI. Atumţea studiam istoria a lumil’ei la şcoală, şi totna cându identificam un loc pi harta a Europâl’ei, mi arisea să caftu şi alte locuri, în special tru Europa di sud-estu, ca di exemplu Bucureşti şi alte locuri di-tru România. Nâ eara multu lişor să zburâm di peisajele din România, di aform’ia cǎ citeam dispre folclorulu din România tut ahât multu cât citeam dispre folclorulu din India. Să amintu aestu concursu va sâ hibâ împlinirea a unui v’is trâ unâ ascultătoare tiniră ca mine”.


*********************


Tru arada a lui, Karel Koláček, din Cehia, un om agiumtu ca di aradâ a Româniil’ei, ama şi un ascultător extrem di avizat al programilor a noastre, nâ scrise: ”Ascultu emisiun’ile a Radiodifuziunil’ei Românâ trâ xeane di mai multu chiro, hâbǎrile suntu echilibrate şi actuale. Di punctu di videare tehnic, emisiunea si recepteadză multu ghine pi unde şcurte, putearea a semnalului easte multu bună, în special pri-tru DRM (ţel mai puterniclu semnal). Fui vinitâ di şapte ori în concediu în România, vacanţile pitricute (fapte) la Costineşti arămasirâ di nu-m’I si agârşescu trâ mine”.


**********************


Lâ dzâţim evharisto a tutulor aţel’i care nâ turnarâ apandise la întribări şi care argumentarâ ţi-l’I feaţe să participe. Şi tora, momentul aţel ma aştiptatulu. Participǎ la concursu, răspunse corectu şi amintǎ un sejur di 7 dzâle (6 nopţâ), cu pensiune completă, tru siptâmâna di bitisitâ a mesului agustu 2014, trâ un singur ascultător RRI, tru judeţulu Gorj, loculu di-tru care a chinesi cǎtrǎ lume genialul Brâncuşi … Jean-Marc Olry, din Franţa! Felicitări şi vă aştiptăm în România cǎtrǎ bitisita a mesului agustu!


*****************************


Amintâtorulu a Marilui Premiu, francezulu Jean-Marc Olry, argumentǎ aşi câţe nâ răspunse la întribări: ”Arta contemporană mi intereseadză în mod special şi, ma multu, opera a lu Brâncuşi. Aţist concursu fu unâ ocazie excelentă tra s-u discoapir pi Miliţa Petraşcu şi câsâbǎlu Târgu Jiu. Descoperiiu RRI di aform’ia cǎ avui dor să înveţ îndauâ rudimente di limba română (tora dl. Olry arhiusi să zburascâ limba româna graţie a cursului oferit di Secţia Franceză, adăvdzem noi!). Tora, în prezent, ascultu postul aproapea cathe dzuâ, di aform’ia cǎ emisiun’ile suntu interesante şi variate şi di aform’ia cǎ Secţia Franceză easte multu atentă, foarte atentâ”.


**********************


Premiile şi menţiun’ile va hibâ expediate prin poştă şi vă paraclasim să nâ confirmaţ, într-unâ scrisoare, într-un fax sau într-un e-mail şi ma s-vâ agiumse, şi conţânutulu! Vă mulţan’iisim, diznou, că vut sâ vâ videţ şansile şi nâ răspunsit la concursul consacrat a salinilor din România, şi vă invităm să participaţi tru numir cât ma mare şi la alante a noastre concursuri!

Paramithurile a Banatului Montan
Radio-Priimnare Friday, 15 December 2023

Paramithurile a Banatului Montan

Descoperim tru ediția di ază a rubricălei a noastră ună zonă încărcată di paramithuri, leghende și tradiții. Județulu Caraș-Severin,...

Paramithurile a Banatului Montan
Volta a comunismului pritu București
Radio-Priimnare Tuesday, 07 February 2023

Volta a comunismului pritu București

U videmu adză capitala a Românillei pritu ună volta speţială, cari ari mari succes tru arada a turiștilor xeni. Turlu a comunismului tru...

Volta a comunismului pritu București
Atracții turistiţe/muşuteţ inedite în Banat
Radio-Priimnare Friday, 25 November 2022

Atracții turistiţe/muşuteţ inedite în Banat

Agiundzem ază în partea di vestu, în reghiunea istorică Banat. Descoperim ţea mai izolată așidzare din România, un stog di case din...

Atracții turistiţe/muşuteţ inedite în Banat
Oferte la Panagh’irulu di Turismu a li Românie, ediția di toamnă
Radio-Priimnare Friday, 18 November 2022

Oferte la Panagh’irulu di Turismu a li Românie, ediția di toamnă

Ediția di toamnă a Panagh’irului di Turismu a Româniilei si desfășură la București, în perioada 10-13 brumar/noiembriu. Vizitatoril’i...

Oferte la Panagh’irulu di Turismu a li Românie, ediția di toamnă
Radio-Priimnare Saturday, 17 September 2022

Ahurhită di toamnă tru Delta ali Dună

Ninti tra s’vearsă tru Aamarea Lae, Dunărea, ţi easti doilu arău ca lundzime ditu Europa, andreadzi ună di nai muşeati delti ditu lume....

Ahurhită di toamnă tru Delta ali Dună
Radio-Priimnare Tuesday, 19 July 2022

Parcul Național Clleili a Bicazlui-Hășmaș

Adză agiundzemu stăzi ajungem tru nord-estul ali Românie, tru unu ditu parcurli naționale a curi muşuteţ turistiţi suntuu apreciate di tut ma...

Parcul Național Clleili a Bicazlui-Hășmaș
Radio-Priimnare Friday, 24 June 2022

Experiențe dobrogeani

Experiențe dobrogeani Adză nidzemu tru sudlu ali României și agiundzemu tru Dobrogea. Va să zburămu ti ună nauă turlie di turismi cari ari...

Experiențe dobrogeani
Radio-Priimnare Friday, 03 June 2022

Timișoara și locărli di anvărliga

Nidzemu adză cătă unu di nai ma mărlli căsăbadz ditu ascăpitata a Româniillei: Timișoara. Tru 1771, aoa s’tipusi protlu jurnal tru limba...

Timișoara și locărli di anvărliga

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company