Tru aştiptarea a „Merlui di Amalaghmâ”
Câsâbǎlu Târgu Jiu l’ia tru mesulu a Sâmedrului anlu aestu Golden Apple” (Merulu di Amalaghmâ”). Aţistâ nişane easte datâ di cătrǎ Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor şi Scriitorilor di Turism — FIJET a unor destinaţii turistiţe di excelenţă. Operile tru aer liber di la Târgu Jiu a lu Constantin Brâncuşi avurâ un rol di apofase tru decizia loată di FIJET.
Daniel Onea, 01.07.2014, 20:35
Câsâbǎlu Târgu Jiu l’ia tru mesulu a Sâmedrului anlu aestu Golden Apple” (Merulu di Amalaghmâ”). Aţistâ nişane easte datâ di cătrǎ Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor şi Scriitorilor di Turism — FIJET a unor destinaţii turistiţe di excelenţă. Operile tru aer liber di la Târgu Jiu a lu Constantin Brâncuşi avurâ un rol di apofase tru decizia loată di FIJET.
Marian Constantinescu, redactor şef la Traveller Magazine, preşedintile a Clubului a Presâl’ei di Turism din România, spune că Merulu di Amalaghmâ easte considerat di cătrǎ Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor şi Editorilor di Turism (FIJET) trofeulu maxim care poate sibâ dat pi plan mondial a unor atracţii turistiţe. El dzâse:
Easte lughursit unâ turlie di Oscar trâ turismu, decernat di cătrǎ presa di specialitate di-tru întreaga lume, în cazulu aestu aţea di turismu. Clubulu a Presâl’ei di Turismu reprezintă tru România aestă organizaţie internaţională ţi are vârâ 600 di jurnalişti di turism din lume, di-tru audio-vizual, producători di CD-uri, di filme, reviste şi alte medii ţi creeadză densitatea şi bogăţia şi arhundeaţa a comunicaril’ei tru industria a turismului. Premiul si decerneadză a unei comunitate. Tru cazulu de faţă si decerneadză a comunitatil’ei turisticâ, economicâ şi administrativâ di Târgu Jiu, trâ devotamentul pi care lu avurâ tru promovarea a complexului propus di FIJET aoa şi ma ghine di patru an’i. Easte zborulu di complexulu Axa Brâncuşi. Si cl’eamâ aşi tra sibâ ma lişor achicâsit tru limbajulu internaţional. În realitate easte zborulu di Calea Eroilor ţi reuneaşte, fără di altâ, un loc artistic unicat nu maşi tru România şi-n Europa, cǎ tru întreaga lume. Avem dininte singurulu ansamblu monumental creat tru aer liber di Constantin Brâncuşi — Calea Eroilor.”
Târgu-Jiulu merită să l’ia aţist trofeu, dat trâ recunoaşterea a eforturilor speciale tru promovarea şi mutarea a nivelului a turismului. Politia easte dialithea un muzeu în aer liber, spune Ramona Ivulescu, purtător di zbor, Primăria Târgu Jiu. Ea dzâse
Suntu valori pi care nâ li alăsǎ Constantin Brâncuşi. Avem, la Târgu Jiu, Poarta a Bâşearil’ei. Easte un spaţiu pri-tru care faţim treaţirea spri nâ altă lume. Pi sturil’I a poartâl’ei avem motivulu a bâşearil’ei, care poate s-hibâ vidzut şi ca un ocl’u, ţi mutreaşte înspre interior şi, minduim noi, agiundze şi la sufletile a ţilor care viziteadză municipiul Târgu Jiu. Easte unâ di aţeale mai importantile opere a sculptorului. Ma că si m’eardzim pi tut aţea cale, agiundzim pi Aleea a Scamnelor. Easte multu importantă şi muşatâ. Scamnile marcheadză practic calea spri Measa a Tăţearil’ei, unâ measă horiteascâ. Pare, cu tute aestea, că Brâncuşi u vidzu şi ca hiinda ţea di nintea a confruntaril’ei, di la care fug şi si duc la polim v’initoril’i combatanţâ şi, câţe nu, v’initoril’i eroi. Suntu lucrări tru cheatră şi di multi ori vizitate. Nu prinde să agârşim ama di Coloana Infinitului, un dicuaver testamentu spiritual a marilui artistu. Easte un monumentu dedicat a eroilor, tut ǎsi ca întregulu ansamblu. Suntu valori pi care lipseaşte să li cunoaştiţ şi pi care tora mutrim să li includim şi tru patrimoniul UNESCO.”
Decernarea a premiului, spune Marian Constantinescu, va aibâ loc în prima decadă, protile dzaţe dzâle, a mesului a Sâmedrului, ama ea va hibâ marcată la Congresulu Internaţional a FIJET, ţi va sâ si desfăşoarâ la arhiusita a mesului agheazmǎciune, la Budapesta. El dzâse:
Aclo va sâ si facâ hâbare apofasea a cheremoniil’ei. Ea easte înreghistrată şi nâ si spuse că aţist evenimentu va aibâ loc cu siguranţă, ama va hibâ anunţată ofiţial dinintea a ndzuâ sute di jurnalişti di-tru întreaga lume şi a multor personalităţ care va onoreadzâ aţist congres. Nu easte protulu Mer di Amalaghmâ pi care lu amintâ România. Easte remarcabil că România va aibâ tru mesulu a Sâmedrului ţinţe premii Merulu di Amalaghmâ. Primulu dateadză di-tru anulu 1975 şi fu decernat a Bucovinâl’ei. Alte treie premii, obţânute tut pri-tru efortul comun a organizaţiilor di specialitate şi a Autoritatil’ei Naţionalâ trâ Turismu, furâ aprucheate tru 2009. România arămâne tora di oarâ uniclu crat care apruche treie premii Merulu di Ama;aghmâ într-un singur an. Aţistea furâ date trâ Mărginimea Sibiului şi locurile di nvarliga, Delta a li Dună şi unâ companie aeriană. Easte un lucru bun trâ creaştirea a imaghinil’ei turisticâ a Româniil’ei.”
În Târgu Jiu, printre aţeale ma căftatile monumente, ama şi cunoscute, a lu Constantin Brâncuşi si numiră Coloana fără Bitisitâ. Aesta easte considerată un cicuaver testamentu spiritual” a marilui artistu, hiinda considerată di cătrǎ celebrul scriitor, sculptor şi critic di artă Sidney Geist punctul di cipit a artâl’ei modernâ”. Analtă di 29,33 m, ea easte constituită di 16 module romboidale di fontă alămită. Modulile di 1,80 m anălţime şi vârâ 860 Kg suntu montate pi un axu di cileche încastrat într-unâ fundaţie di beton. Ama, după ţi faţim unâ vizită la ansmablul arhitectural tru aer liber, Marian Constantinescu nâ recomandă unâ nauă destinaţie iu s-agiundzim. El dzâse:
Ma s-u ţânim iara linia Brâncuşi, pot s-lâ recomandu a oamin’ilor să m’eargă la Hobiţa di dauă motive. La Hobiţa există, dupǎ multu chiro, faptâ mirimete casa a lu Constantin Brâncuşi. Easte unâ casă refăcută, nu easte tamam loculu tru care si născu artistul, ama easte amenajată ca muzeu şi easte tamam ca aţea orighinala. La Hobiţa bâneadzâ un urmaş a lu Constantin Brâncuşi, ninca om tinir, la vârâ 50 di an’i, Vasile Brâncuşi. Aestu adrǎ dauă lucre extraordinare trâ localitate: andreapse un tractor cu remorcă trâ tururi turistiţe prin hoarâ cu staţia la casa a lu Brâncuşi, apoia, tru curtea a pensiunil’ei proprie, dişcl’ise Tâburea Internaţională di Sculptură Constantin Brâncuşi. Anulu tricut fu prima ediţie. Pot sâ recomandu aestă destinaţie. Easte dip aproapea di Târgu Jiu.”
Constantin Brâncuşi (1876-1957) easte lughursit un pionier a sculpturâl’ei modernâ abstractâ. Lucrările a lu tru brondzu şi marmură suntu caracterizate printr-unâ formă elegantă şi printr-unâ finisare rafinată. Are adratâ numiroase sculpturi tru lemnu, di multe ori di inspiraţie folclorică, şi sculptǎ di multi ori prototipuri tru lemnu trâ lucrări executate ma târdziu tru alte materiale. Easte aţel ma ghine cunoscutulu trâ sculpturile a lui abstracte di capite ovoidale şi păsări tru azboir şi, ţi cara cǎ niscânţâ critiţ di-tru întreaga lume atacarâ iniţial natura radicală a lucrărilor a lui, numeioasile expoziţii di-tru Statile Unite şi di-tru Europa vrea-l’i asiguripseascâ faima şi fidelitatea a colecţionarilor.