(concursu) – Concursul Prahova, la final
Concursul cu premii, cu titlul De la ‘Drumul vinului’, la ‘Drumul voievozilor’”, dedicat a judeţului Prahova, di-tru sudulu a Româniil’ei, si aproachie di bitisitâ. Urmeadză unâ recapitulare a principalilor atracţii şi muşuteţ culturale, turistiţe şi istoriţe pi care puteţ sâ li aflaţ tru aţist judeţ, considerat printră ţeale ma bogatile şi ma dezvoltatile din România. Va-s aflaţ, ca di aradâ, şi răspunsurile a întribărilor di concursu, pi care li aştiptăm până la 15 marţu 2014, data a poştâl’ei.
Daniel Onea, 13.03.2014, 23:01
Concursul cu premii, cu titlul De la ‘Drumul vinului’, la ‘Drumul voievozilor’”, dedicat a judeţului Prahova, di-tru sudulu a Româniil’ei, si aproachie di bitisitâ. Urmeadză unâ recapitulare a principalilor atracţii şi muşuteţ culturale, turistiţe şi istoriţe pi care puteţ sâ li aflaţ tru aţist judeţ, considerat printră ţeale ma bogatile şi ma dezvoltatile din România. Va-s aflaţ, ca di aradâ, şi răspunsurile a întribărilor di concursu, pi care li aştiptăm până la 15 marţu 2014, data a poştâl’ei.
Arhiusim cu Drumul Voievozilor”. Aestua easte un traseu di promovare a obiectivilor istoriţe di-tru judeţulu Prahova. Anca Baciu, secretar gheneral Asociaţia trâ promovarea şi dezvoltarea a turismului Prahova, nâ invitâ la unâ călătorie inedită, în timpu:
Drumul voievozilor easte unâ cale turisticâ, trâ aţel’I cu mirache a li istorie şi a li artă. Aoaţe turiştil’i pot sâ veadâ urme şi toarâ ale istorie di-tru zona a Muntenil’ei, în zona Prahova, urme ale existenţâ umanâ tru aeste teritorii, urme a domnitorilor Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul, Matei Basarab. Aoaţe pot sâ hibâ aflate ruine, surpâturi, a bâseriţilor adrate di aeşţâ domnitori, palate, diverse monumente di arhitectură.”
Pi aestu traseu si aflâ şi Măneciu, a daua comună ca suprafaţă di-tru judeţulu Prahova. Mihail Barbu, viceprimar, nâ zburâ di muşutaţa, ama şi di potenţialul turistic a zonâl’ei, şi care dzâse:
Tru aestă zonă există un vecl’u drum roman. Tutunâoarâ, suntu şi căl’iurile pri iu tricurâ Mihai Viteazu şi toţ domnitoril’I a ţarâl’ei. Easte un loc încărcat di istorie. Mănăstirile sunt unâ ispate a tricutului a nostru bogat. Aestea suntu ctitorite di român’i ardelean’i. Unâ easte ctitorită di unâ domniţă bogată, arămasă veduvă care are vinitâ din Ardeal şi află aţea muşata zonă. Aclo mută unâ mănăstire di călughăreale, Mănăstirea Suzana. Existâ şi unâ mănăstire di călugări, la Cheia, ctitorită di cătră fugari din Ardeal, după care domnitori ma recenţâ a Româniil’ei u înzestrarâ cu terenuri, ca să poată sâ si dezvoltâ. În varliga aţil’ei mănăstire apăru staţiunea Cheia. Staţiunea are 40-50 di pensiuni, 3 hoteluri şi 3 cabane la anălţime. Principalile obiective suntu turismul di altitudine, drumeţia, priimnarea montană, tru zona a munţâlor Ciucaş, Zăganu, Grohotiş. Să uităm agârşim pitorescul şi muşuteaţa a locurilor, ideale trâ relaxare.”
Mănăstirea Suzana easte situată pi Valea Teleajenului, tru nord-estul a judeţului Prahova, tru Subcarpaţil’i di Curbură. Aşima, unâ zonă montană di unâ muşuteaţâ ahoria. Maica Teofana Popescu, stareţa a mănăstiril’ei, nâ zburaşte dispre un obiectiv pi nu lipseaşte să-l rataţi. Ia ţi dzâse:
Pictura easte în stil neoclasic, iara sâmţâl’i suntu reprezentaţ multu mări. Bâsearica easte multu largâ, luminoasă, firidzle suntu generoase, iara schenile suntu arare. Patru sâmţâ cuprinde naosulu şi pronaosulu, iara pi murulu di vestu suntu reprezentate treie schene. Catapeteasma easte di la bitisita a secolului al XIX-lea, muşuţâtâ cu icoane di arhiusitâ di secol XIX şi cu icoane nale. Icoanile care si degradarâ furâ înlocuite cu icoane în stil neoclasic.”
Judeţulu Prahova, cu reşedinţa la Ploieşti, si numără printră aţeale ma bogatile judeţe din România. Principalile resurse naturale suntu tiţeiulu (nafta) şi gazile naturale, lignitulu, ghipsul, calcarulu, gresiile şi conglomeratile, argilile şi apile minerale. Ama nu putem să nu amintim şi producţia di vitâ di av’in’e. Aesta şidzu la baza a următorului traseu turistic. Drumul Vinului” străbate av’in’ile, podgoriile renumite a judeţului Prahova şi include popasuri la conăchi, curţâ domneşti şi mănăstiri. Va sâ aflaţ lucrei inedite. Di exemplu, situată pi paralela 45, tru condiţii similare cu aţeale din reghiunile Bordeaux sau Toscana, Podgoria, av’in’ea Dealu Mare si tinde pi dzăţ di kilometri. Tut pi aestu traseu va faţiţ cu siguranţă unâ dânâsire şi în comuna, localitatea, Valea Călugărească, a cure v’inuri furâ premiate la nivel naţional şi internaţional. Aoaţe zburâm cu Vasile Neacşu, primarula a localitatil’ei, care dzâse:
Comuna Valea Călugărească easte unâ di mările comune a judeţului. Are piste 11.000 di locuitori şi 15 hoare. Valea Călugărească easte recunoscută pri-tru v’inurile negre, cama multu pri-tru soiurile Fetească Neagră şi Cabernet. Pri-tru calitatea solului, v’inulu easte dulţe şi aromat. Zona mai easte recunoscută şi pri-tru faptul că aoa suntu vecl’ile ciuflichei a călugărilor. Di aoa provine şi numa a localitatil’ei. Avem în comună Institutulu trâ cercetări trâ viticultură şi vinificaţie. Aestu easte renumit în ţară şi tru xeane. Aoa si produc butaşi di v’ită di av’in’e di diferite calităţ, iara tut aoa si combină v’inuri, si aleg auuâ, si fac anumite categorii di v’inuri. Institutulu fu creat tru 1957 şi are tora priste 300 di hectare di av’in’e.”
Turiştil’i care chinesescu pi Drumul Fructelor, pi Calea a Poamilor, discoapiră lumea rurală, sărbătorile şi arădzâle a locului şi înveaţă dispre arta a masturilor di zânăţ, dispre dzenurile şi livădzile prahoveane di pom’i. Andrei Nicolae, Consilier în cadrulu a Consiliului local Vălenii de Munte, nâ explicâ importanţa pi care prahovean’il’i u da a cultivaril’ei a poamilor şi dzâse:
Spri diferenţâ di alante dauă proiecte, Drumul fructelor leagă întră eale aţeale localităţ cu tradiţie tru adunare, culesul, prilucrarea a fructilor şi a dulceţurilor şi a biuturilor care rezultă di-tru aestea. La Vălenii de Munte există şi un festival tradiţional a ţuicâl’ei, răchia, la bitisita a mesului octombriu, tru iţe an, iu culegătoril’i di poame, producătoril’i di dulceţuri şi di ţuică, di răchie, si adunâ şi îşi promoveadză şi îşi comercializeadză produsile a lor tradiţionale. Pi nângă aesta, alante localităţ din zonă au cathiunâ un specific, un festival a munţâlor, un festival a bujorului de munte, tute ligate di zânăţle tradiţionale di pi Valea Teleajănului şi di pi aestâ cale a fructilor.”
Iatu ndauâ evenimente la care puteţ sâ participaţ cunoscânda tru tut aţel timpu aestu colţu şi parte di Românie! Şi nu agârşiţ! Ma că tihea va vă sumarâdâ puteţ siţ tamam dumnil’ia a voastrâ. Amintâtorulu a marilui premiu a concursului a nostru: un sejur di 9 dzâle, cu pensiune completă, trâ dauă persoane, în perioada 1-9 septembrie (agheazmaciune) 2014. Succes!