Prima pagină » Rubriţi di cafi stâmână » Radio-Priimnare » România, aşi cum u vidzurâ amintâtoril’i a Concursului „Radio România 85”

România, aşi cum u vidzurâ amintâtoril’i a Concursului „Radio România 85”

Amintâtoril’i a Marilui Premiu a concursului Radio România – 85” , Elena Kurbanova şi Igor Paskarev di-tru localitatea Ashgabat, Turkmenistan, îşi biisirâ siptămâna tricută sejurulu di 10 dzâle în România, tru 3 zone acopirite di emisia a unor posturi reghionale a Radioului public — judeţile Gorj, Timiş şi Cluj. Furâ dzaţe dzâle mpline, la bitisita a cure Elena Kurbanova dzâse:

România Internațional, 03.10.2013, 21:50

Câte locuri vidzum, câte lucre nâ furâ spuse dispre aestu stat?! Într-un timp ahât di şcurtu aflăt foarti multe, programulu a nostru fu multu bogat. Noi vrum să videm tut ţi fu posibil trâ videare. Tru chirolu a sejurului vizităm treie studiouri reghionale ale Radio România, tru câsâbadzl’i Craiova, Timişoara şi Cluj-Napoca. Redactoril’i a luştor posturi nâ spusirâ cu unâ ahoria meticulozitate dispre înhiinţarea a posturilor a lor di radio, dispre activitatea a lor, dispre perspectivile a îmbunătăţiril’ei ale emisie radio. Nâ spusirâ cum si pregătescu emisiun’ile, nâ prezentarâ cabinile di emisie şi di înreghistrări, săl’urile di concerte. Di aform’ia că trâ noi fu important să videm tut ţi easte ligat di emisia radio di aform’ia că noi agiumsim în România pri-tru participarea la concursulu dedicat a împliniril’ei a 85 di an’i di emisie a Radio România, momentu care va s-hibâ marcat pi 1 noiembriu 2013”.

Sigura că excursia a ascultătorilor a noştri nu si limită la vizitarea a studiourilor reghionale. Muzeile, şi aţeale în aer liber, şi aţeale apânghjisite, găzduite tru binăi, tru case celebre furâ, la solicitarea a amintâtorilor, unâ prioritate: Pi parcursul a călătoriil’ei a noastre vizită muzeile etnografiţe în aer liber, iu suntu expuse case huriteşti uniţe, gospodării, duzen’i, bâseriţ di lemnu, construite arhiusinda cu secolul 15 şi până la arhiusita a secolului 20. Easte zborlu di cula Cartianu şi Muzeulu di la Curtişoara di-tru judeţulu Gorj, Muzeulu a hoarâl’ei bănăţeană di la Timişoara şi Parculu etnografic di la Cluj-Napoca. Voi să aduc aminte ahoria vizitarea a ansamblului Constantin Brâncuşi di-tru Târgu Jiu, pricum şi a muzeilor. Mi refer la Muzeulu judeţean şi Muzeulu di artă din Târgu Jiu, Muzeulu di artă din Timişoara, iu suntu expuse lucrările a unor pictori român’i renumiţ, inclusiv tablourile a lu Corneliu Baba. Mi impresionarâ portretile a compozitorului George Enescu. Cu tutul remarcabil easte Muzeulu a revoluţil’ei di-tru 1989 din Timişoara. Exponatile a muzeului, mărturiile istoriţe expuse aoaţe suntu multu emoţionante. Tutunâoarâ vizităm aţeale trâ mirache părţâ di virdeaţă di-tru câsâbadz; mâgh’ipsitorlu parcu a trandafil’ilor di Timişoara şi Grădina botanică di Cluj-Napoca. Unâ impresie multu puternică m’i creă Salina Turda. Tricum aclo piste unâ oră, dipusim la adânţimea di 120 metri, vizităm laculu subteran. Ţi m’i si pare unic easte faptul că salina respectivă funcţionează di-tru 1271”.

Elena Kurbanova si declară unâ mare melomană, di aţea aform’ie nu rată, nu chiru niţe un evenimentu muzical tru locurile vizitate. Şi, din fericire, cu harauâ, aestea nu furâ puţâne:

Ca un mare admirator ale muzicâ, vrui să ascultu live muzică românească, cântiţile româneşti, şi aestă vreare a mea fu îndeplinită cu agiutorulu a priatin’ilor a mei român’i. Participăm la festivaluri populare: tru localitatea Baia de Fier di-tru judeţulu Gorj, în Piaţa Unirii di Cluj Napoca. Aoa avui ocazia să ascultu cântiţile populare incendiare interpretate di interpreţ di-tru tute reghiun’ile ale Românie. Participăm şi la unâ horă, giucăm cu tut suflutulu. Tutunâoarâ, la câftarea a noastră, în Timişoara fum la un concert ale Filarmonica Banatul, iu avum fericita ocazie să ascultăm muzica trâ mirache a genialului compozitor George Enescu. Nu nâ ascăpă niţe muzica românească modernă. La Cluj ascultăm concertul a formaţil’ei Nightlosers”. Mi arisi combinaţia di ghenuri; rock, blues şi elemente a folclorului românescu”.

Înviţaţ vahi cu peisajulu arhitectonic a ţarâl’ei a lor natalâ, iu majoritatea a populaţil’ei easte musulmană, Elena şi Igor, creştin’i ortodocşi, furâ impresionaţ di numirulu mare di bâseriţ şi di atitudinea a român’ilor faţă di bâserică:

Voi să remarcu în mod special atitudinea mplină di seriozitate şi pietate a poporului român faţă di relighie. Vidzum aoa bâseriţ ortodoxe multu muşate, prezente tru iţe hoarâ. Iara tru politii suntu multu di multe. Există bâseriţ multu vecl’i, di-tru secolile al XV-lea, al XVI-lea, şi importantu easte faptul că eale suntu păstrate într-unâ stare multu bună, iara icon’ile, muşuţarea a lor, freschile suntu pur şi simplu uniţe. Unâ impresie puternică nâ alăsarâ mănăstirile vizitate: Tismana, Crasna şi Polovragi în judeţulu Gorj, pricum şi Mănăstirea Sfânta Ana di Orşova şi Mănăstirea Nicula di-tru judeţulu Cluj. Populul român are un respect ahândos trâ monumentile a l’ei istoriţe. Chentrile istoriţe ale Timişoara şi a Clujului suntu pur şi simplu uniţe. Pieţile şi edificiile armase di-tru secolele XV-XVII suntu admirabile. Mine mi arisirâ multu di multu Pieţile Unirii şi Victoriei di Timişoara”.

Di-tru excursia a oaspiţâlor a noştri nu furâ elipse measile cu mâncări tradiţionale şi cu v’inuri româneşti:

Mi arisirâ mititeil’i, m’iţ lucaniţ fârâcheale, m’i plăcu salata di bureţ di fag. Sinceră să hiu, nu ţân minte multe di ăteale denumiri, nu m’i notai, din păcate. Şi sigura v’inurile româneşti – pi bună driptate — mândria şi pirifan’a a român’ilor. Fum la Cramile Recaş, iu vizităm cramile propriu-dzâse şi participă la unâ degustare di v’inuri. Easte unâ bucătărie multu interesantă şi sigura orighinală. Cu adăvgarea a diversilor condimente gustul si alâxeaşte. Apoia, prezentarea în farfurie, tru cingu, fu unică, pot sâ dzâc. Nâ bâga dininte cinii care eara opere naturale di artă, nâ eara m’ilă să li distrudzim. Totul fu perfect. Him multu mulţan’iisiţ”.

Elena şi Igor nâ promisirâ că va u recomandâ România ca destinaţie turistică ideală a tutulor priiatin’ilor şi cunoscuţâlor. Şi prinde sibâ sumcundil’iat faptul că România si aflâ pi unâ listă lungă di state vizitate di ascultătoril’i a noştri. Pi lângă pachetile turistiţe di aradâ care pot sibâ achiziţionate di la aghenţiile di turismu, concursurile organizate di RRI arămân unâ bună posibilitate pri-tru care puteţ sâ vizitaţ România. Urmăriţ concursurile a noastre şi răspundiţ corectu la întribările aţistor