Româñilli de ningă noi
Reuniunea a Teatrilor Naționale Românești de Chișinău s’dizvărteaşti tru perioada 15-28 yismăciuni 2022 și adună teatrili de pi dauli mealuri a arăului Prutu.
Roxana Iorgulescu Bandrabur, 20.09.2022, 13:13
Reuniunea a Teatrilor Naționale Românești de Chișinău s’dizvărteaşti tru perioada 15-28 yismăciuni 2022 și adună teatrili de pi dauli mealuri a arăului Prutu.
Interviu cu regizorlu Petru Hadârcă, directorlu a Teatrului Național “Mihai Eminescu” di Chișinău, organizatorlu a evenimentului, andreptu și cu agiutorlu a Ministerlui ali Cultură, Educație și Cercetari ditu Republica Moldova, a Ministerlui ali Cultură și Identitati Națională ditu România, a Institutlui Cultural Român di București și Chișinău și a Biroului de Coopearare ali Elveție tru Republica Moldova.
“Artiştilli tră irini, libirtate, nădie” easti motto-ulu a ediţillei de anlu aestu a Reuniunillei Teatrilor Naționali Românești di Chișinău ti cari zburămu tamamu tora cu directorlu a Teatrului Naţional “Mihai Eminescu” di Chisinau nicukirlu si organizatorlu a aluştui evenimentu de tradiţie.
Regizorlu Petru Hadărcă easti deadunu cu noi. Ghini n-aflămu, diznău !
Petru Hadărca — Haristusescu tră căliseari ! Si tamamu mindueamu tră aţea că spusitu pi motto-ulu pi cari ălu lansămu la editia a VII–a a Reuniunillei Teatrilor Naţionale si ñi-aduş aminti ună spuneari a unlui mari politician, a unlui analtu funcţionar de Moscova pe cari ăl cunuştem tuţ, Rogojin, cari spunea nica ditu 2015 că “noi nu avem ananghi di tancuri tra s’himu nicukiri Chisinau” si ia că şi adză escu ahănda căndăsitu că alumta aţea marea s’duţi nai ma pţănu la noi, tru Basarabia toradioară, nu pi terenu militar şi aestă easti tru sinidisea a oamiñiloru şi minduescu că rezultatul va s’hibă apufusitu di un model mental ali cultură cătă cari va s’ndreaptă publiclu largu. Ti aţea, proiectul Reununiunillei Teatrilor Naţionale Româneşti la Chisinău cari agiumsi tora la aestă ediţie şi mi hărsescu că agiumsi normalitate şi easti di cabaia kiro ună traditie, s-amintă tru 2014 atumţea căndu băgămu tru practico cu llirtatlu Ion Caramitru aţea alăxeari di turnee anamisa di aţeali daua teatri, Teatrul Naţional “I.L. Caragiale” di Bucuresti şi Teatrul “Mihai Eminescu” di Chisinău, cumu ghini spunea llirtatlu Ion Caramitru “ adi s’intră pi stenă Caragiale şi Eminescu şi s-amintă atumţea pritu ună diplo vreari, pritu ună provocari. Prota ţănea di turlia estetică şi di sinferlu a nostru profesionalu tra s’himu ligaţ cu minarea teatrală ditu România, cu proţesele teatrale ditu lume si tra s’dămu silă a lucărlui teatralu ditu Republica Moldova. Si ia că vini aţelu sticu di oară tru 2014 si deapoa tru 2015 candu prota ediţie a reuniuniunillei teatrilor nationale, neise agiumsi aşi cumu spun spectatorlli si nu maş, că easti unu di nai ma di simasie evenimente teatrale a anlui tru Chisinău. Reuniunea a Teatrilor Nationale Românesti nă aduţi un modelu valoric tră noi, tră societatea română si tră româñilli di iuţido.
Roxana Ioegulescu Bandrabur — Si cari, tră doilu an arada s’hărseaşti di Analtulu Patronaju Prezidenţialu durusitu di prezidenta ali Republică Moldova, Maia Sandu si di prezidentulu ali Românie Klaus Iohannis.
Petru Hadărcă – Aesta easti ună tiñie tră noi şi nă ascumbuseaşti nica ş-ma multu, aţea turlie că spectacolele aleapti ti editia a VII–a s’hibă nai cama avuti. Ghini ma, di arada teatrele nationale, tut kirolu la Chisnău, yin cu spectacole premiate la Gala a Premiilor UNITER, premiati la alti festivaluri importante internaţional. Si yin numi avdzăti a teatrului românescu. Suntu regizori mări, spectacole realizate de Silviu Purcărete, di Radu Afrim, di Claudiu Popa di Cristian Hadji-Culea suntu spectacole cu actori muşeaţ, mări actori. Maia Morgenstern va u avem anlu aestu tru “Casa di la hoară” un spectacol a Teatrului Naţional di Bucureşti.
Sunt gaereţ fapti nu maş di mini ama şi di managerlli de teatru şi anlu aestu maxus va s’haristusescu a aţiloru doi ministri ali Cultură emu di Bucuresti emu di Chişinău cari agiutară financiar posibilitatea tra s’yină teatrile la Chisinau tră un şcurtu kiro di dauă stămăñi ahătu cătu va s’ţănă Reuniunea a Teatrilor Naţionale.
Roxana Iorgulescu Bandrabur — Dimecu tamamu perioada anamisa di 15 di yismăciuni şi 28 di yismăciuni.
Petru Hadărcă — Aţea ţi lipseaşti s’cundilleamu easti că pi ningă ministerili tră cultură easti si soţlu a nostru comun Institutlu Cultural Român a curi lli-aduţemu haristuserli ţi ălli si cadu. A deapoa ti prota oară anlu aestu eavemu ună premieră absolută tru sinlu a fumeallillei teatrilor nationale românesti, neise călisimu si Teatrul Naţional Academic “Ivan Franco” di Kiev cari si el fu thimilliusitu tamam aoa şi 100 di añi, idyea cum şi teatrul a nostru.
Va s’hibă aoa tru dzuua di 26 di yismăciuni cu un spectacol premiat, cu un premiu mari, la un festival International ditu Europa, di Budapesta, anlu tricutu cu spectacolu “Coriolanus” di Shakespeare. Si lli-aştiptămu cu emoţii tuţ atelli cari dimăndară că va s’yină anamisa di noi.
Roxana Iorgulescu Brandabur — Suntu 17 di teatre de pi dauli mealuri a Prutlui cadealihea că şi Teatrul Naţional “I.L. Caragiale” ţi lu adusitu aminti deaneavra ama si Teatrul Naţional Radiofonic maca tut himu la Radiodifuziunea Română, 24 di spectacole tru sălliurli di teatru, 9 audiţii a spectacolilor radiofoniţi, lansări di carti, proiecţii di filmu, ia că nu nă dănăsimu maş la filmu, expozitii di cadhuri, atelieri, master class-uri, evenimente online muabeţ şi alti ahtări. Dimecu cum spusitu un regal.
Petru Hadărcă — Haristusecu că adusitu aminti di Teatrul Naţional Radiofonic easti prezentu di la prota ediţie si cu cari avemu andreaptă achicăseri culturale de añi di dzăli, cu distributie di pi dauli mealuri a arăului Prutu si cu actori ahăt di la Teatrul di Chisinău ama si di la teatrili naţionale ditu România. Un argumentu furteaţă căţe cultura, teatrul, di multu kiro u freadzi telea anţăpătoasă de la Prut…
Neise, u feaţimu Unirea. Aşi cum aţelli doi ministri tru ună conferinţă de presă, dl. Lucian Romaşcanu si dl Sergiu Prodan dzăţea: “Himu maş ună cultură cu doi miniştri aşi şi noi, io dzăcu că himu maş unu teatru românesc ahăt aţelu di Chisinau, pănă Timişoara, pănă Oradea, actorlli zburăscu idyea limbă, atea muşeata tru sţenă, limba româna, zborlu al Nichita Stănescu, “patrida-a noastră easti limba română, nu maş …”.
Roxana Iorgulescu Bandrabur — Domnule Hadărcă vă oru s’aveţ aesti dzăli mplini di harauuă, tră atea că vă si cadi pănu di mardzină, ti gaeretea mutrinda unu ahtari evenimentu. Vă haristusescu, multu di multu !
Petru Hadărcă — Vă haristusescu, multu di multu, nica nă oară. Mi hărsiiu multu şi avui mari miraki s’vă avdu, s’nă lomu di limbă.
Autor: Roxana Iorgulescu Bandrabur
Armânipsearea: Taşcu Lala