Traducătorlu Sean Cotter
Anlu trecut a apărut tru America varianta tru limba engleză a romanluui Craii di Curtea-Veche, semnată di traducătorlu Sean Cotter. Sean Cotter prida literatură comparată și traductologie la Universitatea Texas ditu Dallas. Easti specializat tru modirnism, teoria și istoria traduţearillei și tru literatura Europei di Est. Craii di Curtea-Veche, romanlu al Mateiu Caragiale, alăncitu tru 1929, easti lugursitu unu di nai ma importante ditu literatura română, adună anvărliga a lui mulţă fani și fu aleptu, tru un top realizat di revista Observator Cultural tu ahurhita a anilor 2000, nai ma bun roman al literaturăllei române.
Corina Sabău, 09.06.2022, 19:43
Anlu trecut a apărut tru America varianta tru limba engleză a romanluui Craii di Curtea-Veche, semnată di traducătorlu Sean Cotter. Sean Cotter prida literatură comparată și traductologie la Universitatea Texas ditu Dallas. Easti specializat tru modirnism, teoria și istoria traduţearillei și tru literatura Europei di Est. Craii di Curtea-Veche, romanlu al Mateiu Caragiale, alăncitu tru 1929, easti lugursitu unu di nai ma importante ditu literatura română, adună anvărliga a lui mulţă fani și fu aleptu, tru un top realizat di revista Observator Cultural tu ahurhita a anilor 2000, nai ma bun roman al literaturăllei române.
Siddzum di zboru cu Sean Cotter ti procesul di apriduteari a romanlui Craii di Curtea-Veche (Rakes of the Old Court), cari ţănu unsprădzaţi ani, ti ateali ditu soni apriduteri pe cari li feaţi şi ti aprukearea a lui di literatura română.
Sean Cottter: ”Tru SUA, literatura română nu easti cunuscută. Northweastirn University Press ari ună serie didicată ti literatura universală și editorllii avură sinferu s’publică aestă carte, di ună mari năutate tră ghivăsitorlli americani. Mini lă spuş că easti ună carte multu importantă, di ună muşuteaţă ţi nu ş-ari preaclle, și că easti amărtie ca cititorii americani s-nu u cunoască. Specialitatea a mea, ca profesor universitar di literatură comparată, easti modirnismul european, angrăpsiiu ti Lucian Blaga, T.S.Eliot și ti altă scriitori ditu perioada respectivă. Voi să spun că eara hirescu s’agiung și la cartea al Mateiu Caragiale și pricunosc că tră mine fu ună provocari, ună ambiție apridutearia aluştui text ti cari să spune că easti tru mare parte intraductibil. Tru ţi mi mutreaşti, acaţu salami iţi zboru, nu pot s’alasu ici ţiva nanăparti. Ași că pot să spun că fu ună ligătură multu streasă cu textul al Mateiu Caragiale, un om ici di arada. Mi agiută multu documentarea ţi u feciu, ghivăsinda cata tut ţi s’ngrăpsi ti Mateiu Caragiale, ahurhinda cu G. Călinescu și Șerban Cioculescu și bitisinda cu Nicolae Manolescu și Cosmin Ciotloș. Șerban Cioculescu adră nica şi un dicționar di zboară ufilisiti di Mateiu Caragiale și aestu lucru ñi-agiută multu di multu.
Ama, esențial tră s’agiungu tru universul alustui scriitor, fu să-ñi lu imaginez ca pe un personaj, s’akicăsescu cum minduea și cum angrăpsi aestă carte, avui ananghi di aesta imagine tra s’adaru una apunti anamisa di mine și textul original. Ti aţea spun că documentarea, tru cazul apridutearillei a Crailor di Curtea-Veche, fu esențială, ñiă ghivăsiiu tut ţi s’ngrăpsi ti opera a lui, ama și biografia al Mateiu Caragiale. Pi Mateiu Caragiale va-lu zuyrăpsescu, prota ti prota ca hiinda un dandy. Tru literatura di limbă engleză ari aestă turlie di personaj/ autor, Oscar Wildi și Edgar Allan Poe sunut dauă ditu exemple. Aestă turlie di litearatură, literatura toradioară di limbă engleză mi agiută multu tra s’lu akicăsescu şi s’lu apriducu pi Matei Caragiale.”
Sean Cotter agiumsi prima oară tru Bucureşti tru 1994, di itia a unei ștampile băgată alătusitu. Avea 23 di ani și lucra ca voluntar tră ună organizație guvernamentală:
”Așa s-feaţi, lipsea s’agiung tru Kazahstan, earam voluntar trutr-o organizație guvernamentală, Corpul Păcii. Și am fost foarte fericit că am ajuns tru România, diși nu știam mai nimic dispre această țară, o spun cu toată sinceritatea. Știam maş că da” eara da” și că nu” eara nu”, ama li alătuseamu cătivărăoară și zboarăli aestea. Feciu un curs di limba română, cari eara organizat tru clădirea a unei școli generale ditu Piața Amzei, aclo anviţaiu intensiv româna, patru oari ndzuuă. Ni aduc aminti că la aţel cursu profesoara nă provocă s’făţemu ună apriduţeari a Poemului di Nichita Stănescu, a aţillei poezii şcurtă: Spuni-ñi, cara va ti acaţu ună dzuuă şi va ţă başu talpa a ciciorului, nu-i aşi că va să şkioapiţ niheamă, diapoa cu asparizma s-nu ñi kisedz băşearea?
Cum predau traductologie la Universitate, lă pripun și mini cându ş’cându a studinților mei s’traducă aestu poem. Așa că probabil maş tru un an fu tradus di pisti 400 di studinți, putem să spunem că easti nai ma apridusă poezie ditu limba română. Litearatura română easti multu aproapea di suflitlu a meu. Mirakea a mea tră litearatura română s’dipluseaşti, pă tru soni cu bana a mea.”
Sean Cotter apridusi tru limba engleză mulţă scriitori români: Mircea Cărtărescu (Orbitor, Aripa stângă/“Blinditug — The Left Wing”), Nichita Stănescu (“Roata cu o singură spiţă”/ “Wheel with a single Spoke”), T.O.Bobe (“Bucla”/Curl”), Nichita Danilov Suflete la second-hand”/”Second-hand Souls”), Liliana Ursu (Zidul di lumină”/ Lightwall”), Magda Cârneci (“FEM”). Anlu acesta, tot tru apridutearia lui Sean Cotter, va apărea tru America Solenoid, romanlu di Mircea Cărtărescu distins cu importante premii internaționale. Sean Cotter easti și autorul cărții Litearary Translation and the Idia of a Minor Romania (Rocheastir University Press, 2014), cari amintă Premiul Bianual tră Carte acordat di Society for Romanian Studies. tardu
Autoru: Corina Sabău
Armânipsearea: Taşcu Lala
