România la Bienala Internațională di Artă di Veneția
Proiectul thimilliusitu di cunuscuta regizoare și scenaristă Adina Pintilie, amintăoarea Ursăllei di Malămă la Berlin tru 2018 tră filmul a llei di debutu, “Touch Me Not”, fu aleptu dupu unu concursu național organizat di Ministerul Culturăllei, Ministerul Afacerilor Externe și Institutlu Cultural Român. Sidzumu di zbou ti proiectul amintătoru cu Attila Kim, Comisarul a Româniillei tră Bienală:
Ion Puican, 20.02.2022, 11:34
Proiectul thimilliusitu di cunuscuta regizoare și scenaristă Adina Pintilie, amintăoarea Ursăllei di Malămă la Berlin tru 2018 tră filmul a llei di debutu, “Touch Me Not”, fu aleptu dupu unu concursu național organizat di Ministerul Culturăllei, Ministerul Afacerilor Externe și Institutlu Cultural Român. Sidzumu di zbou ti proiectul amintătoru cu Attila Kim, Comisarul a Româniillei tră Bienală:
“Amintătorlu fu aleptu pi thimellilu a unlui concurs cari s-dizvărti anlu ţi tricu şi s’bitisi anlu aestu. Aleapsi proiectul Adinăllei Pintilie, ti aţea că easti un proiectu cari s’distanțeadză di media, di iu u cunuștem noi pi Adina Pintilie multu ghini, și neise filmul, faţi ună jgllioată cătră spectatori, cătră mutritori și aduţi filmul multu ma aproapea, ălu distructureadză și îlu dimonteadză pi cumăţ și căsliseaşti spectatorllii la un dialog ti intimitate și ti relația cu truplu. Aestă experiență s’faţi ntreagă cu ună instalație di realitate virtuală, pritu cari mutritorlli suntu călisiţ s’intră efectiv tru chealea-a personajelor ditu documentar, tru cadrul a nauăllei Galerie a Institutului Cultural Român di Veneția ică pi online.”
Iu s’ţănu evenimentele artistiţi ale Românie la Bienala di Artă di Veneția? Attila Kim:
“România llia parti la Bienala di Veneția tru spațiulu a llei işiş, Pavilionul României, cari easti tru epicentrul a Bienalei di Veneția, tru Giardini dilla Biennale, ditu 1938. Ma multe văsilii au pavilioane naționale tru Veneția, ama România easti tru postura singulară tru cari reprezentarea a noastră la Veneția s’dizvărteaşti tru dauă spații diferite, tru Pavilionul României ditu Giardini, respectiv tru Noua Galerie a Institutlui Cultural Român.
Ca tu cafi ediție a Bienalei, expoziția principală, pi ningă reprezentările naționale, pi ningă pavilioanele naționale, easti expoziția internațională di artă, cari anul aestu easti curatoriată di Cecilia Alemani, la cari participă 213 artiști, ditu cari două artiste invitate ditu România, Alexandra Pirici cari fu autoarea proiectului cari u reprezentă România la a 55-a ediție a Bienalei di Artă di Veneția, tru 2013, cu un performance, respectiv sculptorul Andra Ursuță, cari băneadză momentan tru New York.
Pi ningă aestă participare tru expoziția internațională di artă, cari easti ñiedzlu a Bienalei di Veneția, România nica llia parti cu un proiect multu important la aestă ediție, tru cadrul a proiectelor colaterale, Pavilionul ERIAC, cari s’concentreadză pi promovarea culturii și artăllei rome ditu tuta Europă, prezintă ună expoziție a artistului român Eugen Raportoru.”
Sidzumu di zbou cu Adina Pintilie ti proiectula echipăllei a llei – ti conceptul și cercetarea artistică, lucurlu di dinăpoia proiectului și ti impactul vizual și emoțional a proiectului tră vizitatorllii a Pavilionului Româniillei:
“Nă hărsimu multu di multu s’putem s’adrămu proiectul și va s’hibă ună perioadă dificilă, ama multu interesantă. Cercetarea artistică, neise, nu proiectul aestu, cercetarea artistică ditu cari aestu proiect s-amintă cu mulță añi năpoi ditu ună turlie di curiozitate și ananghea ta s’nă reeducam, ma s’pot să spunu aşi, tru materie di intimitate și corporalitate. Dimi, știm tuț că tru familie, tru societate, criștem cu născănti idii tră trup, ti muşuteată, ti vreari ti relaționare, cari idii suntu di multe ori tru contradicție cu experiența reală a banăllei a noastre și atumţea, ditu curiozitate aesta, diadunu cu ună parei di colaboratori, performeri și echipă, ahurhimu diadunu aestă turlie di laborator, ma s’pot să spunu aşi, un incubator emoțional, tru cari minduimu s’agărşimu tut ţi ştimu și s’mutrimu limbidu cum oamiñilli, neise, s’băneadză intimitatea, tru ună turlie reală, indiferent di idiile și miturli cu cari criștem cu tuț. Și tru proiectul aestu di auto-reflexivitate și di experimentare a relaționarillei cu alantu, vrem s’lu aduţemu a publiclui. Un lucru multu important easti limbajlu audiovizual, turlia tu cari turlia aesta di cercetare artistică poate s’hibă transmis a unui public și modalitățile pritu cari publicul poate s’agiungă parte ditu aestu proces di cercetare pritu cari triţemu tuţ. Și prima formulă pi cari u explorămu fu cinema-ul, cu filmul “Touch Me Not” cari ieși tru 2018 și easti multu interesant tră noi s’lucrăm tru formatul di instalație vidio. Lucrăm tru paralel tru ma multe formate: instalație vidio, film, performance intearactiv, carte și experiență online. Și tora nă concentrăm pi instalația audiovizuală multimedia, pi cari u prezentăm tru pavilion, complementată di extensia VR (realitate virtuală) di la spațiul di la ICR, tră aţea că easti un tip di limbaj acutotalui diferit di film, cari ță aduţi dininti un acutotalui altă turlie di relaționare anamisa di truplu a vizitatorului și truplu a performerilor. Dimi, practic, tini ca vizitator, andicra di cinema, iu ești multu alargu di experiența di pi ecran, tru spațiul di expoziție tini inţră. Tru spațiul nostru di cercetare artistică, tini ca vizitator, inţră fizic și emoțional și la nivel auto-reflexiv, tru tipul di experiență pi cari noi u pripunem. Aesta ñi si pare un tip di limbaj artistic multu, multu interesant.”
I iu nkisiră tuti? Cari easti mecanismul psihic și creativ di producție efectivă cari generează un ahtari proiect? Adina Pintilie:
“Sincer, nu moinduimu tru termeni di societate, tru termeni exteriori. Lucrul aestu, interesul tră zona aesta, di corporalitate și intimitate, ankisi ditu interior, ditu interiorul a nostru, a aţiloru cari participăm la proiect. Cathi unu di noi avem proţeslu a nostrum işiş di raportare la truplu işiş, la experiența idintitatilleii, și practic diadunu explorăm ună zonă cari, cadialihea, că tru momentul tru cari lucrarea artistică agiundzi tru spațiul public, va ds’eclanșeadza tru spectator idyea turlie di reflexivitate. Escu căndăsită că va s’agiungă s’diclanșeadza ună conversație publică pi născănti teme – truplu, intimitatea, idintitatea suntu niște lucri multu importante tră cathi unu di noi. Tru idyiulu kiro suntu zone sensibile ti cari nă easti multu zori s’comunicăm.”
Autoru: Ion Puican
Armânipsearea: Taşcu Lala