2018 – arhiuseaşte ună noauă etapă tru activitatea CNDB

Chentrul Naţional a Dansului Bucureşti (CNDB), singura instituţie publică de cultură, aflată în subordinea Ministerului a Culturâl’ei, care susţâne, dezvoltă, promoveadză dansul contemporan şi artele performative din România, se pregăteşte/îndreadze anulu aestua trâ mutarea, tru 2019, într-un nou spaţiu, multu mai adecvat a activitatil’ei a lui. Pregătirile trâ mutarea fizică sunt însuţâte şi de proiecte pe mesură, despre care discutăm în continuare.

Luana Pleşea, 27.01.2018, 23:14

Chentrul Naţional a Dansului Bucureşti (CNDB), singura instituţie publică de cultură, aflată în subordinea Ministerului a Culturâl’ei, care susţâne, dezvoltă, promoveadză dansul contemporan şi artele performative din România, se pregăteşte/îndreadze anulu aestua trâ mutarea, tru 2019, într-un nou spaţiu, multu mai adecvat a activitatil’ei a lui. Pregătirile trâ mutarea fizică sunt însuţâte şi de proiecte pe mesură, despre care discutăm în continuare.

Anulu 2017 si bitisi trâ Chentrul Naţional a Dansului Bucureşti, aşi cum se faţe de patru an’i încoaţe, cu Gala Premiilor CNDB, minduite trâ a celebrare, fără ierarhizare, excelenţa. La aestă a patra ediţie, echipa CNDB aleapse să aducă omagiu/tim’ie a unor personalităţ care au construită de-a lungul a secolului XX contextul coregrafic contemporan din România. Pionieril’i a dansului românescu asparsiră/freadziră canoane, emancipară dansul, fură nişte curajosi”, spuse Vava Ştefănescu, managerulu CNDB. Laureaţâl’i a Premiilor CNDB 2017, desemnaţ prin lucurlu de cercetare faptu de departamentul de specialitate a Chentrului, sunt coregrafil’i şi dansatoril’i Floria Capsali, Vera Proca-Ciortea, Iris Barbura, Lizica Codreanu, Paule Sybille, Stere Popescu, Gabriel Negri, Esther Maghiar şi Trixy Checais.

Aestă propuunere prefaţăă, vârâ turlie, ţeea ţe va să se facă anulu aestua, ama şi tru 2019, în existenţa şi activitatea a Chentrului, declaară managerulu Vava Ştefănescu: Fu ună opţiune baiaa radicală, di aform’ia că la CNDB se încl’ide ună etapă şi acată ună altă. Urmeadză să nă mutăm tru 2019 în casa/binaia dedicată a Chentrului Naţional a Dansului. Până tora fu un tip de lucru, un tip de promovare şi de tendinţă sa faţim vizibil dansul contemporan. De aoa şi nclo, lipseaşte să mutrim altă turlie şi să nă pregătim altă turlie. Şi cred că se impune un revirimentu instituţional sau de atitudine instituţională, mai deavrapa, din perspectiva a luştui mare momentu care va hibă mutarea în casa de pe Strada Popişteanu 3, adică Sala Omnia. În momentele în care se încl’ide ună etapă, fără să vrei, v’ine vâră turlie într-ună loghică interioară să mutreşti înăpoi. Şi datorită/borge a luştor oamen’i dansul contemporan are un v’initor. Avem considerată că neapărat lipseaşte să omagiem aţeale personalităţ, pe care nu lipseaşte să le agarşim şi a cui lipseaşte să lă bânăm, vără turlie fel, reuşitele, îndrăzneala, curajulu, afirmaţiile şi mai multu aspardzerea/frândzerea a limitelor şi a unei stare de tradiţie. Deci, vara turlie, spiritulu a ţilor omagiaţ easte aţea ţe urmeadză să se facă la Chentrul Dansului. Mutreşti înăpoi şi, de faptu, vedz tru v’initor”.

Chentrul Naţional a Dansului Bucureşti easte producător, gazdă, formator, cercetător, mediator. Care easte strateghia prin care doreaşte/are dor să producă alăxire pe toate aeste planuri aflăm tot de la Vava Ştefănescu: Chentrul va să se muută în chentru şi cred că 2018 şi ună parte di 2019 nu va hibă altuţiva decât ună continuă pregătire trâ aţea ca tru 2019 să putem başi să deşcl’idem porţâle într-un sensu foarte clar trâ public, cu un mesaj clar, cu ună atitudine clară. Aestu lucru easte extrem de importantu. De aţea aform’ie, cred că prima axă a liştei strateghie easte intensificarea a ideilor, dialogurilor şi a prezentărilor publiţe. Sunt multe proiecte, care va hibă multiplicate şi, ma că nu multiplicate, atumţea va aivă ună durată mai mare, ahtare turlie încât să aibă un impactu mai importantu, sau va aibă nevol’ie de un efortu de vizibilitate şi de implicare a publicului multu mai importantu decât u feaţim până tora. Mutrim să multiplicăm reprezentaţiile cu coproducţiile, producţiile sau spectacolele invitate la noi nu maşi în Bucureşti, că şi în ţară. Nu reuşim să deşcl’idem filiale sau antene” a CNDB tru alanţâ câsâbadz di aform’ia că Ministerulu a Justiţilei spuse că lipseaşte să treacă prin Parlamentu una ahtare apofase, aţea ţe easte interesantu. Ama va dişcl’idem aţeale capete de punte de care avem nevol’ie şi de care publiculu din ţară are nevolie. Ştim toţ că nu poate sa se concentreadză cultura coregrafică maşi la Bucureşti”.(Şt.B)

Autor: Luana Pleşea

Armânipsire: Hristu Steriu