Prima pagină » Rubriţi di cafi stâmână » Carnet cultural » Pânâgh’irulu Internaţional Gaudeamus – Carte de Înveţătură, ţel mai cititul

Pânâgh’irulu Internaţional Gaudeamus – Carte de Înveţătură, ţel mai cititul

Trâ ediţia cu numerulu 24 a Târgului/Pănagh’irului Internaţional Gaudeamus — Carte de înveţătură, Editura Casa Radio are pregătită trâ ascultători şi cititori nale titluri în colecţii consacrate: Fonoteca de Aur. Seria Spectacolul poeziei, Lecturi pe întunearic, Biblioteca de Poezie Românească şi Biblioteca Radio. Adică ţinţe dechenii de poezie cu Ana Blandiana, Poemele a Ninâl’ei Cassian, inegalabilulu Şerban Foarţă care traduţe şi interpreteadză în poezie scrierile a lu I. L. Caragiale şi doi poeţ de manual” George Coşbuc şi G. Topîrceanu, recitiţ de doi poeţ de poliţa întân’i a poeziil’ei românească de azâ (Ioana Nicolaie şi Florin Iaru). Easte liberă floarea? Poeme spuse la Radio (1965-2017)”, carte+dublu CD, semnată Ana Blandiana, easte un grupaj de 115 poeme. Sunt înreghistrări din Fonoteca Radio, de-a lungul a peste ţinţe dechenii, ţea mai recentă sesiune de înreghistrări hiinda faptă cu arstea tamam a liştei apariţie (pe 24 marţu 2017, cu ună dzuuă înainte ca scriitoarea să împlinească 75 de ani). Ana Blandiana la lansarea audiobook-ului Easte liberă floarea? Poeme spuse la Radio (1965-2017)”, din cadrul a Pângh’irului/Târgului Internaţional Gaudeamus.

Corina Sabău, 10.12.2017, 21:32

”Vreau/am vrearea să spun ţiva cama multu despre Fonoteca de Malămă, despre loculu de iu provin aeste poeme şi despre cum agiumsiră aclo. Înainte de să înv’isedzu eu însămi, să înv’isedzu să fac parte din Fonoteca de Aur, tru chirolu di ma ninte, cându locuiam la Oradea şi earam dip tineră şi ascultam radio-ulu. Ascultam foarte multu radio-ulu, multu mai multu decât tora, iar cându avdzam că se difuzeadză înreghistrări din Fonoteca de Aur, m’i se părea că easte zborulu de valoarea supremă a ţea ţi putea să există la radio. Mai târdziu, când domnul Emil Buruiană de la Radio România Cultural mi cl’ema să faţim înreghistrări earam foarte emoţinată di aform’ia că îm’i aduţeam aminte de senzaţia pe care u aveam ascultânda aeste emisiun’i. Şi, indiferentu de aţel’i care s-au succedată la conduţerea a radio-ului, di aform’ia că de unil’i fuiu simpatizată, de alţâ nu, mi bucuraa enorm că exista aeste momente în care făţeam înreghistrări trâ Fonoteca de Malămă, pot să li minduescu isa cu un vid ale istorie. Şi am aleaptă poemele care îm’i doream/aveam dor să arămână ca într-ună turlie de Arcă a lu Noe.”

Preşedintele de onoare a Târgului/ Panagh’irului Gaudeamus 2017, dramaturgul şi jurnalistul Matei Vişniec, afirmăă, tru deşcl’iderea salonului, că România easte extrem de competitivă pe plan cultural şi aprecie aleadzerea a Uniunil’ei Europeană în calitate di invitat de onoare a Pânâgh’irului/Târgului Internaţional Gaudeamus. “România are ună şansă şi şansa aesta easte cultura”, afirmăt dramaturgul Matei Vişniec, în cadrul a dezbateril’ei “Europa a teatrului şi a scriitorilor – circulaţia valorilor artistice ca fundamentu a Europâl’ei”, susţânută la standul “Acasă, în Europa”. Înreghistrarea care urmeadză fu faptă la standul a editurâl’ei Polirom, iu avu loc ună discuţie a scriitorului cu cititoril’i. Matei Vişniec:

”Unulu di motivele trâ care scriu roman easte că genurile literare trâ mine suntu aşi, ca nişte cilimean’i, le voiu pe toate, poezie, eseu, roman, teatru. Mai multu poezia mi-are crescută, teatrul mi-are formată, romanuli mi-are diversificată. Ama am scrisă la un moment dat roman şi di aform’ia că earam frustrat de faptul că piesele a meale, tra să agiungă la public, au nevol’ie de intermediari. Au nevol’ie de un director de teatru, de un reghizor, de actori, de scenografi. Şi aeşti intermediari arhiusiră să mi cutulburâ şi s-m’I-aspargă isihia la un moment dat, nu îm’i plăcuu ideea că tot timpul lipsea să depindu de el’i. Îm’i plăcea/mi arisea ideea să scriu ama fără să hibă nevol’ie de intermediari. Aşi că scrişu roman şi di vrearea/dorinţa să creedzu ună legătură directă întră mine şi cititori.”

Unulu di aţeale mai recentile volume care au apărută în seria “Scriitori român’i contemporan’i“ a Editurâl’ei Humanitas easte romanulu a lu Augustin Cupşa “Aşa să crească iarba pe noi“, lansat la Târgul Internaţional Gaudeamus – Carte de Învăţătură. Personajele din romanulu a lu Augustin Cupşa, Edi, Pisică, Tobă, fraţâl’i Mânzu şi Tomi bâneadză la periferia Craiovâl’ei şi se ocuupă cu braconajulu a mai multor specii de păsări pe care le vindu apoia, pe filieră interlopă, în Italia. Xanaspuse ca paramith de boaţea a lu Pisică, ţel mai fragil şi sensibil di copii/cilimean’i, faptele l’ia dimensiun’i dramatiţe, care dezvăluie şi temele profunde a cartil’ei: sentimentul de câbâtlâche, dublat de obsesia a evadaril’ei într-ună Italie idealizată, sireauă a v’isurilor împlinite, credinţa, singurătatea, descoperirea a erotismului. Eseistul Doru Căstăian nâ recomaandă romanulu “Aşa să crească iarba pe noi”. Doru Căstăian:

”Augustin Cupşa easte unulu di aţel’i mai bun’i prozatori a momentului, bari ma sâ faţim referire la ţel’i pe care l’i-am citită eu. Di câte am achicâsită, Augustin si documentăă peste doi ani tra să scrie aestă carte. Exiistă în cartea aesta fragilitate, căldură şi, în tut aţelaşi timpu, ună arâiaţă, ună crudime care învăluie totul ca ună turlie de atmosferă şi de fum, ama eu nu pot să dzâc că aţeastă violenţă sta tot timpul la pândă, iu dinâpoia a schenâl’ei principală şi aşteaptă să iasă la lumină. Easte ună violenţă bânată absolut hirescu în lumea aţea, easte unulu di ingredientele şi condimentele principale a lumil’ei descrisă de Augustin. Există categorii întredz de cititori care va înţeleagă perfectu lumea din carte. Eu fac parte – ca segmentu de vârstă- di aestă categorie de cititori. în plus, cum bânedzu la Galaţi, am avută ună bană vârâ turlie comparabilă cu aţea a personajelor descrise de Augustin Cupşa. Sigura, generaţia noastră care are bânată printră blocuri, iu avem înveţată lucrile importante ale bană altă turlie decât din cărţâ, cunoaşte foarte ghine universul din aestă carte. Nu ştiu ama desi aest universu lâ easte accesibil în tut aţeauăşi misură şi a copiilor de astăndză, aesta u achicâsiiu cându vidzuiu corcoduşele cum să striică pi pom’i. Di aform’ia că tru chirolu a noastru eara imposibil ca eale să arămână pi pom’i, tru chirolu a nostru existaa un adevărat trafic de corcoduşe, trâ ună grămădică de corcoduşe roşii dădeai la alâximintu treie de corcoduşe verdzâ.” (Şt.B)

Autor: Corina Sabău

Armânipsire: Hristu Steriu