Prima pagină » Rubriţi di cafi stâmână » Carnet cultural » Festivalul a Filmului European

Festivalul a Filmului European

Festivalu a Filmului European, agiumtu la a 21-a ediţie tru România, ari tru agendă cama di 60 di filme “di tuti turliili”, dit cari ma mult di 35 fura vizionate tru premieră tru România. Ama Festivalul nu s-danasi masi la vizionări clasice, cate provoacă publiclu la dizbatere şi îl’i caliseasti s-experimenteadza realitatea virtuală. FFE 2017 propune 64 di documentare, filme biografice, drame, comedii, animaţii, filme thriller şi horror, scurtmetraje şi mediumetraje, filme experimentale şi proiecţii VR (realitate virtuală). Dit aesti, 42 fura lansate tru 2017 şi 2016.

Corina Sabău, 18.05.2017, 19:56

Ia ti spuni Anca Hrab, coordonator FFE: ”Di tru ahurhita, Festivalul aduna filme di len turliili. Easti tamam una sintagmă ti noi u tanum căte s-uidiseaşte cu mesajul a Festivalului, easti multu sugestivă. Easti dificil s-badz etichete cându zburasti di film, di arada na afirim s-etichetăm filmele. Vahi că filmul di la Hollywood poate s-hiba etichetat ma lişor, ama filmul european easti zori di ancadrat tru un tadi gen. Ti atea aleapsim aestă formulă cari a nouă na si pari uidisita, filme di tot felul .”

Ediţia cu numărul 21 a FFE ari aesta calindari: Bucureşti (4 – 11 mai 2017); Iaşi (12 – 14 mai 2017); Târgu Mureş (19 – 21 mai 2017); Gura Humorului (19 – 21 mai 2017) şi Timişoara (26 – 28 mai 2017). Tra prima oara tru istoria a lui, filmul di gală, alantă parte a spearanţal’ei (Finlanda, 2017), tru regia al Aki Kaurismäki, tru premieră tru România, dischidi tute ateali 5 ediţii a Festivalului.

Una dit printipalele secţiuni a Festivalului Filmului European easti “LUX” şi prezintă ateali 3 filme finaliste la nai ma recentă ediţie a Premiului LUX a Parlamentului European. Bandă Disenată” easti una secţiune special concepută tra s-yiurtuseasca Salonul European di Bandă Disenată. Public Tânăr” includi filme tra copii şi adolescenţi, iar “Film Republica Moldova”, filme di scurtmetraj şi mediumetraje dit Republica Moldova.

Ia ti spusi Anca Hrab, coordonator FFE: ”Va s-hiba important ti spuneari că anul aestu, pi ningă clasicele vizionări di film, lardzimu evenimentele şi agiumsimu şi tru atea direcţie cari baga tru lumina a reflectoarelor dizbateri pi teme actuale. Ti atea, aleapsim tra aestă ediţie a FFE filme cari au capacitatea să scoata tru migdani dizbateri, pretexte tra dizbaterea a nascantor teme relevante tra societate. Multe dit aesti pelicule fura ncadrate tru secţiunea Agora. Nica fura filme oferite di canalul ARTE, un partener multu important tru aestă ediţie, tutunaoara, kiro di dauă dzale la Muzeul Naţional di Artă ali Românie proiectam un singir di documentare. Organizam şi multe dizbateri, una dit aesti avut ca temă traficul di persoane şi avu la thimel’iu filmili Fixeur” di Adrian Sitaru şi Maria”, un film german dit 2016. Una altă secţiune di dizbatere avu di nchiseari filmul dit Gala di discl’ideari, Alantă parte a Spearanţei”, di Aki Kaurismaki, şi fu organizată tru parteneriat cu un festival mplin di curayiu, SUPER. Easti un festival organizat di adolescenţi, cari anul aestu ari ca teme principale di dizbatere migraţia şi acceptarea prit empatie.”

Alti două dizbateri organizate tru cadrul FFE fu Pregătind poziţia României tru reforma ali politica europene di audio-vizual” şi #ReconstruimEuropa di la Sarajevo”, eveniment tru parteneriat cu SNSPA, dizbatere bazată pi filmul Asediul (2016).

Paul Negoescu, regizorul a filmului Două Lozuri (2016), inspirat dit opeara al Caragiale, easti ambasadorul editiei di anlu aestu a Festivalului Filmului European. “Tra mine cinema-ul easti un limbaj universal şi nu-mi vine să-lu ampartu pe zone geografice, etnii sau naţionalităţi. Îmi plac, diopotrivă, filme europene, americane, iraniene, japoneze etc. Cu tuti aesti, filmul european are, tra mine, una semnificaţie specială tra atea că tru filmul european s-ved ma multe valori tru cari pistipsescu”, declară Paul Negoescu. Paul regiza spotul di promovare a ediţiei actuale a festivalului, di anchisi di la una idhee proprie, cari ilustreadză mirakea tra filmul european. Tru simfunie cu naua direcţie a Festivalului, spotul fati aluzie la capacitatea a filmului tra s-aduca nu masi emotie, ca şi dezbatere, capitol la cari filmul european exceleadză.

Ia ti spusi Paul Negoescu: ”Când earam studentu nica si ma nainti tra s-intru la facultate, Festivalul Filmului European eara una dittre puţanile ocazii di a vedia film european, fim di autor tru Bucureşti. Pe atunci, nu existau aşa multe ocazii di a vedia astfel di filme, nu earau nici atâtea festivaluri. Eara Dakino, Festivalul Filmului Francez, Festivalul Filmului Britanic şi Festivalul Filmului European. Idiea spotului conceput tra Festival mi-a venit tru timpul proteastilor dit iarnă, mai ales că tru perioada aceea aveau loc proteasti şi tru alte ţări. Şi m-am gândid să mă leg di idiea aceasta di protest cari naşte discuţii şi dizbateri. Tra furn’ia că macă tută lumea prosteadză, cate s-nu protesteadza şi cinefilii, cari vor filme ma buni?”

“Tru filmul european angreacă ma mult viziunea a autorului dicât interesul financiar a unui investitor, iar când autorul are diplină libertate creativă se pot naşte filme autentice, neconvenţionale, trudrăzneţe. Mai mult dicât atât, tru vremuri cari par să ducă dit ce tru ce mai mult spre o dizbinare trutre oameni, cinematograful reuşeşte să reziste ca un nucleu social cari ne aduce la un loc, iar filmul european nu face excepţie” diclară regizorul Paul Negoescu.

Festivalul a Filmului European easti organizat di Institutul Cultural Român, sum egida EUNIC România, deadun cu Reprezentanţa ali Comisie Europene, cu agiutor di la ambasadili a centrelor culturale europene, a Muzeului Naţional di Artă, a Muzeului Ţăranului Român / Cinema Muzeul Ţăranului, a Institutului Francez – Cinema Elvire Popesco, a Centrului Ceh, al Institutlui Cervantes, a Spaţiului Public European, al UCIN şi al Biroului di Informare a Parlamentului European.

Autor: Corina Sabau

Armanipsearea: Tascu Lala