Platforma Internaţională di Teatru Bucureşti
Alantu/ Migraţie”, temă deja a existenţâlei a noastră di cathe dzuă, fu şi propunirea a ţilei de-a treia ediţie a Platformâlei Internaţională di Teatru Bucureşti, evenimentu organizat di ARPAS şi di Primăria Municipiului Bucureşti, pri-tru ARCUB — Chentrul Cultural a Municipiului Bucureşti.
Luana Pleşea, 22.10.2016, 22:26
Uidisit a curatoaril’ei a li platformăi, criticulu di teatru Cristina Modreanu, pri-tru spectacolile invitate di-tru Ghirmanie, Marea Britanie, Statile Unite şi România, publiculu avu ocazia să cunoască modalităţ pri-tru care poate să si negociadză relaţia cu Alantu. Cum îl’i acceptăm la noi acasă pi aţel’i xen’il’i di noi şi cum faţim să him noi înşină acceptaţ aclo iu him xen’i trâ alţâ — aţistea sunt teme provocate di naua chimată migratoare generată di escaladarea a conflictilor armate di-tru Orientul di Mese”, spune Cristina Modreanu. Ea dzâse:
“Dalga migratoare easte compusă di oamin’i multu diferiţ, care agiungu într-un teritoriu, Ghirmania, Marea Britanie, alte ţări europeane. Tru cathiun di aeste locuri problemile sunt diferite. Şi sistemile în care el’i apliică, ică fac câftare trâ azil sau mutrescu să si integreadză vârâ turlie sunt multu diferite şi sigura că di cathioară problemile sunt cu totul alte. Eale sunt ama semnificative şi trâ noi, di aform’ia că şi noi, ca iţe ţară europeană, avem ună cotă di refugiaţ. Avem aţişti oamin’i care arămân şi la noi, chiruţ într-un sistem care nu para ştie ţi să facă cu el’i. Aleapsim spectacolile tamam tra să prezentăm cât ma multe di aţiste paramithe, di aţiste cazuri ahtare turlie încât să videm că suntu tuţ oamin’i ca noi, oamin’i care trec prin situaţii critiţe di bană, care trec printr-ună suferinţă di un tip sau altu şi pi care lipseaşte să îl’i achicâsim ma ghine”.
Aeste paramithe furâ spuse în timpul a Platformâlei tru turlii diferite: prin boaţe, ritmu şi muzică, prin teatru fizic, fără zboară, printr-un discursu multu ţi ş-u aduţe cu aţel a politician’ilor, printr-un tur ghidat performativ pi strădzâle a Bucureştiului sau prin teatru radiofonic.
Evenimentul fu dişcl’is di spectacolul di-tru Ghirmanie, Monoloadze din azil”, textu şi reghie Michael Ruf, care prezintă, într-ună formă minimalistă, treie paramithe extrem di impresionante. Producţia a unei structură teatrale specială: Bühne für Menschenrechte” / Actors for Human Rights”, un teatru di proiectu care funcţioneadză ca ună reţeauă. Lara Chahal, asistent di reghie dzâţe: Avem ună reţeauă di actori şi muzician’i di-tru Ghirmanie şi faţim spectacole tru diferite politii. Di exemplu, ma că faţim un spectacol în München, atumţea căftăm actori care locuiesc tru .locurile di nvarliga a Münchenului, ca să poată să participă la proiectu. Deci, totâna sunt actori diferiţi. Textile si bazeadză pi interviurile pi care li feaţim cu refugiaţâl’i care au vinită tru Ghirmanie. Tru aeste interviuri, zburascu dispre experienţile a lor cu sistemulu european di azil. Vrem să arăspândim boţâle a rifugiaţâlor, ahtare turlie încât tut ma mulţâ oamin’i să agiungă, să catandisească conştienţâ di problemile cu care aeştia si confruntă în Europa. Di aradă, după spectacol stăm di zbor cu publiculu şi îl provocăm la ună discuţie dispre ţi putem sa faţim în ligătură cu aţiste situaţii. Unil’i oamin’i sunt şocaţ di aeste paramithe, di aform’ia că nu ştiu că si fac ahtări lucre, alţâ sunt deja implicaţ şi vor să facă ma multu. Ne dorim, avem dor multu di multu să implicăm oaminil’i în discuţie şi, tutunâoară, să îl’i convindzim să zburască dispre aţea ţi au avdzâtâ, să răspândească informaţiile şi să discute unil’i cu alţâ dispre cum pot să ndrupască refugiaţâl’i la nivel local, în comunităţâle a lor”.
Ună analiză a problemâlei a li migraţie, a posibilelor efecte tru v’initor a luştui fenomen realizeadză dramaturgul Matei Vişniec în textul Migraaaanţâ sau Para him mulţâ tru tut aţeauăşi barcă”, prezentat ca spectacol-lectură în cadrul a Platformâlei. Spectacolul are prefaţată premiera di teatru radiofonic pi care Teatrul Naţional Radiofonic va u producă la înţeputulu a anului 2017, în reghia artistică a lu Mihai Lungeanu. În opinia a lu Mihai Lungeanu, problema a migraţilei easte zburătă cu obiectivitate di cătră autorulu a textului Migraaaanţâ…” El dzâse:
Matei Vişniec aleadze unâ descriire a evenimentilor, nu ună implicare. Ună descriire a raporturilor care si creadză întră aţel’i care ghestioneadză aestă v’ineare a araghilor, aţel’i care fac comerţu, aţel’i care fac afaceri, aţel’i care fac politică … la toate nivelurile — cultural, politic, administrativ, uman… Are ndauă schene foarte sensibile ligate di universalitatea a moartilei, când trupurile scoase pi uscat nu mata au niţe etnie, niţe sex, niţe vârstă… Şi atumţea, pi nângă capacitatea a noastră tra să-l’i apruchem pi aţel’i v’iil’i, si bagă şi problema a morţâlor care lipseaşte sa hibă arădăpsiţ într-ună anumită turlie. Mutreaşte cu umor, cum faţe di aradă Matei Vişniec, cu sensibilitate, cu poezie şi cu foarte multă luciditate”.
În ultima perioadă, în Bucureşti, artiştil’i arhiusiră să manifeste interes trâ crearea di proiecte di explorare urbană. Unulu di aţistea easte Harta senzorială a Bucureştiului, un tur ghidat performativ, tru care sunt ufilisiţ actori, invitaţ speciali care sunt ligaţ di case cu paramithe memorabile şi instalaţii video şi audio. Harta senzorială a Bucureştiului feaţe parte din programulu a Platformâlei Internaţională di Teatru Bucureşti. Cristina Modreanu, curatoarea a proiectului dzâţe:
Harta senzorială a Bucureştiului” easte un proiectu care nâ faţe să nă adunăm cu foarte multe faţe a câsâbălui Bucureşti, di-tru diferite epoţ a lui. Lu-avem integrată şi în Platformă di aform’ia că noţiunea di alantu” easte ună noţiune cu care nâ avem confruntată de-a lungul a istorilei. Easte surprinzător să vedz că oamin’i care au participată la aţest tur, până tora nu ştea că există un cartier evreiescu tru câsâblu Bucureşti, că mai arămase foarte puţân di el, nu ştea că există un cartier armenescu şi multe alte tipuri di populaţie care au existată aoaţe, care există în continuare şi care fac diversitatea a câsâbălui Bucureşti”.
În cazulu a companiilei din Marea Britanie, problema a migraţilei fu abordată dinspre psihologhie. Amintâtor a premiului Ţel ma bunulu spectacol Fringe 2014, Confirmare” caftă să nă facă să minduim: ama ma că argumentele alante, care nâ si par ahât di opuse a discursului a nostru şi a prigiudicăţâlor a noastre sunt şi eale tut ahât di adevărate?”.
Autor: Luana Pleşea
Armânipsi: Hristu Steriu