(editie concurs): Muzee celebre di Sibiu
Roxana Iorgulescu Bandrabur, 03.07.2015, 21:25
Primulu muzeu dişcl’is tru Europa Centrală şi di Est, care împlineaşte tru 2017 dauă secole di funcţionare şi un muzeu ca unâ Românie în miniatură suntu motive ma multu dicât suficiente trâ vizitare Sibiulu.
Muzeulu Naţional Brukenthal fu construit di Baronulu Samuel von Brukenthal, numit Guvernator ai Marilui Principat a li Transilvanie di împărăteasa Maria Theresa. Singurulu exponent a comunitatil’ei săsească transilvăneană a cure l’i si atribuie importante funcţii publice tru statulu austriac, Samuel von Brukenthal construiaşte la Sibiu un palat tru stilul a barocului târdziu, după modelul a palatilor vieneze. Fondat ca instituţie tru 1817, Muzeulu apânghiseaşte colecţia a baronului, considerată ună di mările moşteniri, clironomii, culturale alăsate di Europa trâ v’initor.
Prof.univ.dr. Sabin Adrian Luca, managerulu a Muzeului Naţional Brukenthal dzâţe: “Easte important să observăm că easte formată di un om care are spitrumtă cultura priste nivelul a locului, priste nivelulu a Transilvanil’ei, provincie a cure guvernator şi fu chiro di 10 an’i. Un om care si pare că si-are integrată în cultura europeană di când si-are născută, pri-tru studiile fapte tru Ghirmânie, pri-tru locurile prin care are imnată, în special Viena şi prin Transilvania, a cure l’i si-are dedicată. Cu un an ninte di moarte, are faptă un testament unic în epocă, pri-tru care toate bunurile culturale adunate di el şi unâ parte di averi constituia Muzeulu a Naţiunil’ei Săsească. Aşi, la 1817 si-are dişcl’isă ca muzeu public, di aform’ia că aşi câfta baronulu, sum supravigl’earea a Colegiului Evanghelic, actualul Colegiu Naţional Brukenthal. Priste doi ani si împlinescu 200 di an’i di funcţionare niaruptă ca muzeu public, hiinda, aşi, din cunoştinţile a noastre, al treilea muzeu public ca înhiinţare din lume, după British Museum şi Luvru”.
Muzeulu Naţional Brukenthal easte amuşi un complex muzeal extinsu tru nauă case, di care ţinţe palate, şi cuprinde, şi acaţă colecţii care au deadun, însumează aproapea un milion 700 di m’il’e di piese tru inventare. După spusa a managerului Sabin Adrian Luca, easte ţea mai marea colecţie integrată din România. Un patrimoniu ţi prinde sibă nu maşi îngrijit, că şi promovat. Sabin Adrian Luca dzâţe: “Am imaginată unâ exploatare a bunurilor culturale pi mai multe paliere. Participăm la expoziţiile naţionale a li Românie care si duc tru alte state, ama care suntu foarte puţâne. Avem închinesită cu un program complex di restaurare, programat pi 40 di an’i. Şi, ma multu, un program di promovare a bunurilor culturale pi care li avem. Arămaş ciudusit când vin’iu aoaţe şi vidzui ţi colecţie di pictură flamandă şi olandeză există. Apoia, aflu la Bruxelles că easte ţea mai marea colecţie cunoscută di artă flamandă şi olandeză aflată într-ună ţară europeană, după colecţiile din Belgia şi Olanda. Sau colecţia di artă italiană — easte multu câftată di publiculu din Occident”.
Muzeulu Naţional Brukenthal easte primulu muzeu din România distins cu Premiul a Uniunil’ei Europeană trâ Patrimoniu Cultural Europa Nostra 2010 şi primulu muzeu din România aprucheat în Clubulu di Excelenţă The Best in Heritage di cătră European Heritage Association tru 2011.
Unulu di muzeele di mări dimensiun’i din România easte Complexulu Naţional Muzeal ASTRA, care îşi are momentile di arhiusită tru a daua giumitate a secolului al 19-lea. În prezent are mai multe departamente, inclusiv Studioul “ASTRA Film”. Aţel mai tentantul, putem s-dzâţim, easte Muzeulu a Civilizaţiei Populară Tradiţională ASTRA sau Muzeulu în aer liber di-tru Dumbrava Sibiului, aşezat într-un cu diaver paradis: rezervaţia naturală Dumbrava Sibiului. Ovidiu Baron, directorulu gheneral adjunct a complexului dzâţe: Easte unâ Românie în miniatură. Foarte mulţâ di român’il’i care sunt fudziţ din ţară aleg să viziteadză aestă Românie în miniatură şi si află multu ghine aoa, di aform’ia că peisajulu rural românescu si perverti, si alăxi cătră arău multu di multu tru ultimele dechenii. Invitaţia easte dişcl’isă în permanenţă a tutulor a ţilor care si toarnă şi a tutulor a ţilor care sunt în treaţită pri aoa. Di aform’ia că nu maşi român’il’i nâ viziteadză. Ca vârâ 30% di public suntu xen’i. Şi him multu hârâsiţ tra să videm aţist lucru. Easte un spaţiu generos trâ muzeele di profil etnografic din România şi din lume, Muzeul ASTRA si situeadzâ, pri-tru Muzeulu în aer liber, tru protile dauă-treie locuri pi plan mondial ligat di aestu lucru. Easte un muzeu care prezintă civilizaţia românească în evoluţia a l’ei istorică, evoluţia monumentelor arhitecturale, evoluţia a monumentelor tehnice… Altă turlie, Muzeulu în aer liber di-tru Dumbrava Sibiului arhiusi tru an’il’i ’60 cu aţistă tematică ma pridunată a tehnicâl’ei populară, evoluânda după aţea cătră ansamblul a civilizaţiei românească”.
Trâ aţel’i cu vrearea a li naturiă, a li tradiţie, Muzeulu în aer liber ASTRA poate să hibă loculu în care să îşi treacă vacanţa. Ovidiu Baron dzâţe: Muzeulu fu di tru arhiusită minduit nu maşi ca un depozitar di monumente şi obiecte, că fu minduit ca un muzeu v’iu. Motiv trâ care furâ transferate treie hăn’iuri tradiţionale, care oferă posibilitatea di a gustare produsile tradiţionale româneşti. Există posibilitatea di cazare la unulu di aţiste hăn’iuri. Completăm aestă ofertă cu un hostel ma recentu. Există treie bâseriţi transferate tru Muzeulu în aer liber. Eale îşi ţân funcţia orighinară. Unâ are activitate relighioasă permanentă — aoa si desfăşoară tot programulu relighios a li ună bâsearică ortodoxe di-tru spaţiul românescu. Avem minduitâ tru ultimil’i an’i şi alte categorii di construcţii care să hibă transferate cu funcţia a lor di orighine. În principal ună şcoală, care funcţioneadză di doi an’i tru Muzeulu în aer liber di-tru Dumbrava Sibiului, găzduinda cilimean’i, tineri, adulţâ, tru programulu educaţional Şcoala în satul tradiţional”. Toată veara aesta, aţist program oferă unâ mulţame di posibilităţ: de la experimentarea a râhoatâl’ei a olarului, a modelaril’ei lutul trâ adrare oale până la intarea tru războiulu di ţâseare, di la ateliere di creativitate la ateliere di dans tradiţional”.
La Muzeulu în aer liber ASTRA si agiundze şi pri bicicletă. Tru 2014 fu bitisitâ unâ pistă care leagă chentrul a Sibiului di localitatea Răşinari şi care treaţe pri dinintea a Muzeului.
Roxana Iorgulescu, Răzvan Emilescu, Luana Pleşea
Muzeului.