Festivalul One World Romania
Ţea de-a şaptea ediţie a Festivalului di filmu documentar dedicat a ndrepturilor a omului, “One World Romania”, aduse la Bucureşti, în perioada 17-23 marţu, un program avut di filme di ghen. Acutotalui 50 di filme, proiecţii speciale, matinee trâ licean’i, un atelier di filmu documentar, spectacole di teatru, dezbateri, un masterclass a cineastului polonez Marcel Lozinski şi dip şi un circuit turistic aparte, în chentrul a Bucureştiului. Ţeale 5 secţiuni principale di anulu aţista furâ: “După 25 di ani”, “Rebil’i trâ cauze”, “Statulu strâmbu”, “Şi vrearea easte un dreptu a omului” şi “Clinica mass-media”. Adina Brădeanu easte cercetător DocWest la Universitatea Westminster di-tru Marea Britanie şi realiză deadun cu Alexandru Solomon, directorulu a festivalului, selecţia a filmilor di anulu aestu: ”Turllia tru care selecţionăm filmile trâ aţist festival easte foarte puternic determinat di aţea ţi si faţe în plan soţietal şi politic, şi în România, şi în lume. Di exemplu, apofăsim să avem unâ secţiune focalizată pi media, urmărinda ţea ţi si faţe în media românească tru ultimil’i an’i. Ma précis, aestă vreare a diverşilor oligarhi di a controlare turlia tru care si scrie, si zburaşte, si comunicâ în România di azâ. Nivol’ia extraordinară di presă niaservită în România nâ determină să v’inim cu un program special dedicat mass media.” Secţiunea “După 25 di ani” acaţâ tru ea 6 documentare recente ţi reviziteadză perioada comunistă ama conţâne şi un program di 5 şcurtumetraje româneşti realizate în perioada 1963-1983 la studioulu “Sahia”. “Rebil’i trâ cauze” aduţe în atenţia a proaspit revoltatului bucureştean exemple di activismu niconvenţional di-tru spaţiul ex-sovietic, ama şi dauă filme româneşti prezentate în premieră, care completează tabloulu a activismului contemporan: Toamna românească”, în reghia a lu Matei Budeş, şi Bucureşti, iu eşţâ?”, simnat di Vlad Petri. Vlad Petri are documentatâ mişcările soţiale di-tru 2012 şi 2013 din Bucureşti, publicânda cu regularitate tru mediul online filme şi fotografii di aclo, di la faţa locului. Preocuparile a lui si axeadză pi investigarea a realitatil’ei imediatâ, personalâ, ama şi sondarea a transformărilor soţiale la care l’ia parte. “Ţel cama multu mi intereseadză piaţa ca spaţiu public di dezbatiri, propuniri, proteste. Mi intereseadză cum devine aestu spaţiu, cum si transformâ, care easte impactul a lui soţial. Mi pasioneadză oamin’il’i di acolo, formulările a lor, turlia tru care si faţe articularea şi transmiterea a mesajilor. M’i-am propusâ să m’ergu cât ma di multe ori în Piaţă şi să distribui filmile a meale exclusiv pri-tru media online, vrânda să ţân pasulu ru imnare cu dinamica a evenimentilor“ dzâţe regizorulu. Di-tru aestu interes trâ piaţă ca “spaţiu public di dezbateri” si născu şi documentarulu “Bucureşti, iu eşti?”, selecţionat şi la Festivalul Internaţional di Filmu di la Rotterdam. Vlad Petri dzâţe:
Corina Sabău, 23.03.2014, 20:40
Ţea de-a şaptea ediţie a Festivalului di filmu documentar dedicat a ndrepturilor a omului, “One World Romania”, aduse la Bucureşti, în perioada 17-23 marţu, un program avut di filme di ghen. Acutotalui 50 di filme, proiecţii speciale, matinee trâ licean’i, un atelier di filmu documentar, spectacole di teatru, dezbateri, un masterclass a cineastului polonez Marcel Lozinski şi dip şi un circuit turistic aparte, în chentrul a Bucureştiului. Ţeale 5 secţiuni principale di anulu aţista furâ: “După 25 di ani”, “Rebil’i trâ cauze”, “Statulu strâmbu”, “Şi vrearea easte un dreptu a omului” şi “Clinica mass-media”. Adina Brădeanu easte cercetător DocWest la Universitatea Westminster di-tru Marea Britanie şi realiză deadun cu Alexandru Solomon, directorulu a festivalului, selecţia a filmilor di anulu aestu: ”Turllia tru care selecţionăm filmile trâ aţist festival easte foarte puternic determinat di aţea ţi si faţe în plan soţietal şi politic, şi în România, şi în lume. Di exemplu, apofăsim să avem unâ secţiune focalizată pi media, urmărinda ţea ţi si faţe în media românească tru ultimil’i an’i. Ma précis, aestă vreare a diverşilor oligarhi di a controlare turlia tru care si scrie, si zburaşte, si comunicâ în România di azâ. Nivol’ia extraordinară di presă niaservită în România nâ determină să v’inim cu un program special dedicat mass media.” Secţiunea “După 25 di ani” acaţâ tru ea 6 documentare recente ţi reviziteadză perioada comunistă ama conţâne şi un program di 5 şcurtumetraje româneşti realizate în perioada 1963-1983 la studioulu “Sahia”. “Rebil’i trâ cauze” aduţe în atenţia a proaspit revoltatului bucureştean exemple di activismu niconvenţional di-tru spaţiul ex-sovietic, ama şi dauă filme româneşti prezentate în premieră, care completează tabloulu a activismului contemporan: Toamna românească”, în reghia a lu Matei Budeş, şi Bucureşti, iu eşţâ?”, simnat di Vlad Petri. Vlad Petri are documentatâ mişcările soţiale di-tru 2012 şi 2013 din Bucureşti, publicânda cu regularitate tru mediul online filme şi fotografii di aclo, di la faţa locului. Preocuparile a lui si axeadză pi investigarea a realitatil’ei imediatâ, personalâ, ama şi sondarea a transformărilor soţiale la care l’ia parte. “Ţel cama multu mi intereseadză piaţa ca spaţiu public di dezbatiri, propuniri, proteste. Mi intereseadză cum devine aestu spaţiu, cum si transformâ, care easte impactul a lui soţial. Mi pasioneadză oamin’il’i di acolo, formulările a lor, turlia tru care si faţe articularea şi transmiterea a mesajilor. M’i-am propusâ să m’ergu cât ma di multe ori în Piaţă şi să distribui filmile a meale exclusiv pri-tru media online, vrânda să ţân pasulu ru imnare cu dinamica a evenimentilor“ dzâţe regizorulu. Di-tru aestu interes trâ piaţă ca “spaţiu public di dezbateri” si născu şi documentarulu “Bucureşti, iu eşti?”, selecţionat şi la Festivalul Internaţional di Filmu di la Rotterdam. Vlad Petri dzâţe:
”În total avum aproximativ 50-60 di sâhăţ, di care feamţim selecţia, filmul final avânda 80 di minute. Fu baia greu, totâna ţâ pare arău că lipseaşte să renunţâ la multe lucrei, că nu poţ sâ spun’i dicât unâ parte di aţea ţi ai vidzutâ. Ama tru aestâ oră şi v’inghiţ minute vrum sâ spunim unâ istorimâ cât ma structurată şi cu cât ma multe lucre a ţea ţi si feaţe în stradă. Şi vrum să him cât ma sinceri în raportarea a noastră faţă di aestu material. Vrum ca materialul filmat în stradă să nâ conducă spri unâ anumită istorimâ, nu vrum ca noi să-l’i conduţim pi spectatori într-unâ direcţie. Fu trâ noi unâ perioadă di cercetare, di descopirire şi arhiusim să videm întregulu evenimentu şi altâ turlie în perioada di montaj.” “Toamna Românească”, filmul realizat di Matei Budeş şi prezentat în secţiunea “Rebeli trâ cauze”. easte un elogiu discret adus a român’ilor care ieşirâ toamna trecută în stradă trâ protestare contra a proiectului minier di la Roşia Montana, a cauzâl’ei a lor şi a unitatil’ei a lor mult pimtâ tru situaţie strimtâ. Reghizorulu Matei Budeş dzâse:
”:Nu vruiu, nu avui dor să realizedzu un studiu cu caracter exhaustiv, unâ radiografie a protestilor şi a ţea ţi si feaţe astâ-toamnă. Easte, ma deavrapa, un ameastic di ma multe tendinţe şi momente care si vidzurâ ninca di la arhiusitâ, nivol’ia sâ ai dezbatiri, nivol’ia a unei ma bunâ organizare. Pot sâ dzâc că filmulu easte faptu di unâ serie di momente din perioada septembrie-octombrie 2013. Pot sâ dzâc că, tut aşi ca mare parte di compatrioţ, nu am simţul civic tru sândze. Pi di altă parte, am avutâ contactu cu oamini ţi si implicarâ tru aţist protestu şi care mi-au contaminatâ. Adică, indiferentu di educaţia pi care u avuiu, adunarea cu aeşti oamin’i şi cu anumite momente mi lâxi, mi agiută să hiu multu ma atentu la lumea din varliga, să hiu ma dornic, ma cu dor tra sâ mi implic. Pot sâ dzâc că simţul civic, nivol’ia di sâ ti impliţ în problemile a soţietatil’ei, v’ine pri-tru contaminare. Sigura că ma că si nu aveam participatâ la prosteste, ma că si nu aveam zburâtâ cu oamin’il’i implicaţ, nu vrea s-aearam ahât di interesat di faţire un filmu. Pi di altă parte, eu him din Bârlad, foarte aproapea di Pungeşti, iu si protestă contra a exploataril’ei a gazilor di şistu, şi vidzuiu ananghe tra să hiu atentu la ţi si faţe în varliga.” Retrospectiva “One World Romania” 2014 fu dedicată a reghizorului Marcel Lozinski. Intitulată “Marcel Lozinski — stăpânulu a hazardului”, în cadrul a l’ei furâ proiectate 10 di filmile simnate di reghizor: “Happy End”, “Vizita”, “Coliziune frontală”, “Proba de microfon”, “Exerciţii practice”, “La 89 mm de Europa”, “Cum se face”, “Tatăl şi fiul în călătorie”, “Iţe lucru poate sâ si facâ” şi “Tra să nu doară”. Tru aţel’i 40 di an’i di cându faţe cinema, Lozinski si afirmă nu maşi ca unulu di reghizoril’i ţel’i mai inovatoril’ a generaţil’ei a lui, ama şi ca unulu di aţel’i ma importanţâl’i critiţ a soţietatil’ei comunistâ. Multe di şcurtumetrajile a lui zburăscu dispre discrepanţa anamisa di realitate şi lozinchile a banâl’ei ofiţialâ, dispri influenţa a presâl’ei ca instrument di îndoctrinare, dispre minciună şi compromis. Aţist lucru lu costă şi pâlti. Di ţeale 12 filme realizate întră 1972 şi 1980, maşi 4 furâ distribuite. Ţel ma recentul filmu a lu Łoziński, proiectat şi la Festivalul One World Romania, Tatăl şi hil’ilu în călătorie”, easte un road movie în care el şi hil’ilu a lui, tot reghizor, fudze în călătorie pri-tru Europa cu unâ rulotă traptâ di maşinâ.