Bradlu di Cărciun
Unu di nai ma importanti ritualuri di Cărciun, deadunu cu tăllearea-a porcului, cântatlu a colindiloru și durusearea a dhoarăloru easti armătusearea a bradlui. Easti un ritualu ahât ghini intrat tru sinidisea a românilor căţe easti aproapea imposibil ca sărbătoarea a Cărciunlui s’hibă minduită fără brad. Bradlu di Cărciun intră ama nu di multu kiro tru bana a românilor și el easti un semnu a năului pi cari occidentalizarea lu-feaţi tru secolu al 19-lea.
Steliu Lambru, 27.12.2021, 21:15
Unu di nai ma importanti ritualuri di Cărciun, deadunu cu tăllearea-a porcului, cântatlu a colindiloru și durusearea a dhoarăloru easti armătusearea a bradlui. Easti un ritualu ahât ghini intrat tru sinidisea a românilor căţe easti aproapea imposibil ca sărbătoarea a Cărciunlui s’hibă minduită fără brad. Bradlu di Cărciun intră ama nu di multu kiro tru bana a românilor și el easti un semnu a năului pi cari occidentalizarea lu-feaţi tru secolu al 19-lea.
Modernizarea a spațiului românesc, ahurhinda cu anul 1800, nsimnă thimilliusearea-a statlui român tru 1859 pritu unirea a Moldovăllei cu Muntenia, ndridzearea-a economiillei pi baze capitaliste și importul di idei și urneki ditu Occidentu. Eale fură lugursiti repere a znuearillei. Iara unu ditu vehiculele ti znuearea a societatillei românești fu monarhia constituțională reprezentată di dinastia di Hohenzollern-Sigmaringen. Bradlu di Cărciun ș’feaţi apariția la București tru anul 1866, adus di protlu văsille ali Românie, Carol I di Hohenzollern-Sigmaringen.
Deadunu cu Ștefania Dinu, muzeograf la Muzeul Național Cotroceni di București, feaţimu ună şcurtă istorie a bradluui di Cărciun tru România.
“Unăoară cu yinearea a domnitorului Carol I, lucrurile s’alăxescu puțăn și ahurhescu s’mpiltească tradițiile locale cu ateali germane. Ma amănatu, pritu apariția la Curte a prinţipesăllei Maria di Edinburgh și Saxa-Coburg-Gotha, ahurhescu s’hibă promovate și tradițiile englezești. Bradlu di Cărciun yine ditu spațiul scandituav, sunt ma multe legendi anvărliga a lui, tru spațiul german. Emu, Carol I hiinda ditu spațiul german, ditu Sigmaringen, aleapsi s’armătusească protlu brad di Cărciun tru iarna anlui 1866, atumţea cându avea priloată tronlu a Principatelor Unite, tru meslu mai.”
Prinţipele și ma amanatu văsillelu Carol I agiundzi București și, deadunu cu elitele române și cu societatea, ahurheaşti construirea grandioslui proiect a Româniillei moderne. Tru proiectul Româniillei moderne, bradlu di Cărciun ditu Germania a lui natală avea un loc multu importantu.
“Sunt ma multi pirmituseri ligate di armătusearea a aluştui brad, desi el fu armătusitu la Cotroceni ică la Pălatea Regală ditu Calea Victoriillei. Eara casili Golescu tu aţea oară, aclo dănăsi domnitorul atumţea când vini. Moda ti armătusearea a bradluui fu priloată di mărle familii boierești ditu București și tru casili aluştoru ahurhi s’alăncească bradlu armătusitu. Tutunăoară, bradlu armătusitu ahurhi s’alăncească și tru locurile publiţi. Armătusitlu a bradlui ahurheaşti s’hibă ună adeti di measă multu ma amănatu, anamisa di ateali dauă polimi mondiale, tru añilli 1930.”
Globuri di tuti turliili, kipita, beteala și tuti dicorațiunile s’vedu tru bradlu di Cărciun di adză. Ama cum eara unu brad di Cărciun aoa şi 155 di ani? Eara tuti aesti lucre prezenti și atumţea?
Ștefania Dinu: “Tu ahurhită, eara zborlu ma puțăn di ahtări lucri. Eara ma multu bamboani, yimişi, culaţ, eale eara principalele armăsături. Nu eara agărşiti luminițele ică ţerli originale. Preayalea ayalea, bomboanele, yimişili și culaţlli fură alăxiţ cu obiecte artizanale gen globuri, anghilli, steluți, ași cum s’făţea la curtea principilui Ferdinand, la Cotroceni. Aesti podoabe ti brad eara adusi di Nuremberg, ditu Germania. Șeflu ali cancelarie a palatlui Cotroceni Eugen Buchman scria tru memoriile a lui că eara nai ma muşeati ţi li avea vidzută vărăoară.”
U ntribămu Ștefania Dinu cum apruke societatea românească năutatea a bradluui di Cărciun pe cari dinastia germană u avea adusa tru România:
“Eara ună haraua ti tută lumea, daima Casa Regală fu ună urneki. Automat, atelli cari eara tru anturajlu a familiillei regale minduia ss’imite ică s’aducă tru prim-plan aţeali lucruri cari eara niheamă altă luyie andicra di atea ţi avea bănată până la aţel moment. Haraua ti adunarea a familiillei anvărliga a bradlui easti tut ună priloari ti atea ţi s’făţea la Curtea Regală. La Cotroceni și la Pălatea Regală ditu Calea Victoriillei familia regală aduna anvărliga a bradluui tut personalu. Eara membrilli a familiillei regale tru prota arădăriki, personalu superior și inferior a palatelor, membrilli a suitălleei, deadunu cu casili ţivile și militare, născănti ori și membri a guvernului și ai parlamentului. Eara ună adunare tu ahurhită niheamă oficială, după cari oaspiţlli s’trădzea și anvărliga a bradlui armânea familia regală și atea princiară. Daima aesta s’făţea aprindu Cărciunlu, iara dupu ţeremonia ti ampărțarea a dhoarăloru di sumu bradlu di Cărciun s’ţănea unu dineu di gală.”
Bradlu di Cărciun fu ună prezență ahât di uidisită a spiritlui românesc căţe fu adoptat și di ţerclliurli conservatoare a Bisericăllei și lumillei di pritu hori.
Ștefania Dinu: “Easti adoptat di itia că nica ditu perioada secolelor 17-18 avea tru societate ritualuri mutrinda prezența bradluui. Eara bradlu di numtă și bradlu di ngrupari, existând și bradlu di Cărciun el nu altu ţiva că maş aţea ţi s’adăvgă aluştoru ritualuri. Ritualu a bradlui avea semnificație di pom a banăllei hiinda totna veardi. Easti ună simbolistică ligată di prezența a bradlui tru cadrul a comunitățlor. Tru zona a hoarăllei, bradlu ma largu eara prezentu ditu secolu al 17-ea, tru zona urbană prezența lui s’nregistra aproapea di Cărciunu.”
Bradlu di Cărciun moderniză mentalu românesc și s-andămusi cu ună ma veaclle adeti românească. Fu ună ditu naia ma hărăcoapi andamusi di cari s’hărseaşti iţi insu adză.
Autoru: Steliu Lambru
Armânipsearia: Taşcu Lala