Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Ecouri a destalinizaril’ei în România

Tru 1956, la 3 an’i de la moartea lu Iosif Vissarionovici Stalin, noulu lider sovietic Nikita Hruşciov condamnaa excesele a li politică dusă de aestua şi câfta ună politică noauă. Discursul a lui, cunoscut ca raportul la congreulu XX a Partidului Comunistu a Uniunil’ei Sovietică desfăşurat tru mesulu şcurtu, raportu arămas secret, fu considerat arhiusita a destalinizaril’ei. Hruşciov denunţaa practiţâle prin care fură comise crime ti puvrie, printră aţel’i ucişi/vâtâmaţ si numira membri devotaţ a partidului, a cure fidelitate faţă de Stalin fu dinclo de iţe dubiu. Ama Raportul a lu Hruşciov demascaa maşi crimele a lu Stalin comise contra activiştilor de partid şi de stat, nu şi a crimelor în masă a stalinismului.

Ecouri a destalinizaril’ei în România
Ecouri a destalinizaril’ei în România

, 05.02.2018, 22:14

Tru 1956, la 3 an’i de la moartea lu Iosif Vissarionovici Stalin, noulu lider sovietic Nikita Hruşciov condamnaa excesele a li politică dusă de aestua şi câfta ună politică noauă. Discursul a lui, cunoscut ca raportul la congreulu XX a Partidului Comunistu a Uniunil’ei Sovietică desfăşurat tru mesulu şcurtu, raportu arămas secret, fu considerat arhiusita a destalinizaril’ei. Hruşciov denunţaa practiţâle prin care fură comise crime ti puvrie, printră aţel’i ucişi/vâtâmaţ si numira membri devotaţ a partidului, a cure fidelitate faţă de Stalin fu dinclo de iţe dubiu. Ama Raportul a lu Hruşciov demascaa maşi crimele a lu Stalin comise contra activiştilor de partid şi de stat, nu şi a crimelor în masă a stalinismului.


Ama Raportul a lu Hruşciov fu aprucheat diferit în ţările a lagărului socialistu. În timp ţi unele arhiusiră timid ună politică de m’iţ reforme, alte si menţânură pe linia dură a socialismului fără să liberalizeadză cursul pe care se avea angajată după 1945. Revolta anticomunistă a Ungaril’ei din toamna anului 1956 fu un exemplu folosit de contestataril’i a destalinizaril’ei arhiusită de Hruşciov tra să spună să si veadă la ţe putea să ducă ună relaxare a politiţâlor socialismului. În România, ecourile a discursului a lu Hruşciov fură contradictorii, liderulu stalinistu Dej îşi păstraa/ţânea poziţia în detrimental/zim’ia a contestatarilor a lui, Miron Constantinescu şi Iosif Chişinevschi.


Chentrul de Istorie Orală din Radiodifuziunea Română înregistrăă tru 2002 mărturia a lu Ştefan Bârlea, tiner activistu tru 1957, responsabil cu problemele a tineretului, care participăă la şedinţa de discutare a poziţiilor de contestare a lu Dej exprimate de Miron Constantinescu şi Iosif Chişinevschi. Conform a lu Bârlea, şedinţele Biroului Politic cu mesuri organizatoriţe eara unele strictu interne la care participaa maşi membril’i a Biroului.


”La a doaua şedinţă participaiu eu, nu vine Gheorghiu-Dej, ama fu Nicolae Ceauşescu, care prezidăă lucrările. Mai fură, di câte îm’i aduc aminte, Constantin Pârvulescu şi ninca trei-patru di oamenil’i de bază. Şi si redeade toată situaţia şi câţe si adoptară aeste misuri, eara prezentă inclusiv Liuba Chişinevschi, soţia di curună a lu Iosif Chişinevschi, care eara implicată tru aestu conflictu. Ţel’i doil’i contestatari, Constantinescu şi Chişinevschi, nu fură prezenţâ. Prezentă Ceauşescu şi completăă Pârvulescu, fu şi Alexandru Moghioroş şi lu agârşiiu pe actorulu principal Petre Borilă. Fu ună discuţie la Moscova, după cultul a personalitatil’ei a lu Stalin pe care lu demascăă Hrusciov, şi la aţea şedinţă avea participată Gheorghiu-Dej, Miron Constantinescu, Iosif Chişinevschi şi Petre Borilă. Sigura că aclo si prezentară lucrurile pe largu, aşi cum apărură şi la Congresul XX a Partidului Comunistu a Uniunil’ei Sovietică, şi problema cultului a personalitatil’ei. El’i doil’i, Constantinescu şi cu Chişinevski, eara de păreare că probleme legate de cultul a personalitatil’ei existaa şi în România. Uidisit a regulâl’ei de atumţea, după iţe vizită tru xinătate lipsea să se facă ună informare tru Biroulu Politic şi, după caz, şi a Comitetului Chentral. Se pare că Constantinescu şi Chişinevschi nu l’i spusiră directu în faţă a lu Gheorghiu-Dej. Ţel’i doil’i arhiusiră să susţână că şi Gheorghiu Dej procedă la cultul a personalitatil’ei, că şi la noi în ţară se manifestaa aeste tendinţe. Lucre pe care Borilă nu li acceptă, ninca şi li respinse.”


Alumta trâ puteare la cipitulu a partidului eara acerbă/preşcavă, ama nu se mai purta tru termenil’i a lichidaril’ei fizică, aşi cum fu în timpul a lu Stalin. Intelectualul Miron Constantinescu şi companionulu a lui Iosif Chişinevschi vrea să plătească maşi cu cătighurisearea şi cu excluderea.


Autor: Steliu Lambru


Armânipsire: Hristu Steriu

Americañilli tru România tru a daua giumitate a añilor 1940
Pro Memoria Friday, 28 April 2023

Americañilli tru România tru a daua giumitate a añilor 1940

Ligăturli româno-americane cunuscură ună slăbinţă iruşi tru kirolu a doilui polimu...

Americañilli tru România tru a daua giumitate a añilor 1940
Ditu istoria presăllei ditu România
Pro Memoria Wednesday, 15 March 2023

Ditu istoria presăllei ditu România

Presa easti ahât di importantă tră iţi societate aţea turlie că să zburăşţă ti ea ditu iţi vidială easti cât spoati cu ndriptati,...

Ditu istoria presăllei ditu România
Tricentenar Dimitrie Cantemir
Pro Memoria Monday, 23 January 2023

Tricentenar Dimitrie Cantemir

Modelu a liderlui politic intelectual tru istoria a Europei alănci tru anchitatea romană, primlu exemplu hiinda împăratul Marcus Aurelius ditu...

Tricentenar Dimitrie Cantemir
Opearațiunea Villages Roumains
Pro Memoria Saturday, 07 January 2023

Opearațiunea Villages Roumains

Regimul comunist al Nicolae Ceaușescu ș-pripusi să salăxească urbanistic România ahănda, proiectu număsitu, ipocrit, sistematizarea a...

Opearațiunea Villages Roumains
Pro Memoria Sunday, 20 November 2022

Misiunile militari francezi tru România

România di adză easti ună creație ali Franță, tră iţi cunuscător a istoriillei ali Românie ahuhrinda cu añilli 1800 aestă spuneari nu...

Misiunile militari francezi tru România
Pro Memoria Tuesday, 06 September 2022

Minări di znueari ali ortodoxie română: Oastea-a Domnului

Tru bitisita a protlui polimu mondial, Regatlu ali Românie sfăţea ună cu provinţii bănati di români ditu Rusia țaristă și Austro-Ungaria...

Minări di znueari ali ortodoxie română: Oastea-a Domnului
Pro Memoria Wednesday, 01 June 2022

Stalin și Regiunea Autonomă Maghiară

Pe 1 di andreu 1918, la bitisita a protui polim mondial, prin votlu exprimat la Alba Iulia, Transilvania, teritoriu ditu Austro-Ungaria bănatu tru...

Stalin și Regiunea Autonomă Maghiară
Pro Memoria Sunday, 15 May 2022

Pacientul Eminescu

Easti nai ma populară personalitate culturală ditu România, dzua sa lui di amintari, 15 di yinaru, hiinda dzuua a culturăllei române. Tu cadrul...

Pacientul Eminescu

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company