Ecouri a destalinizaril’ei în România
Tru 1956, la 3 an’i de la moartea lu Iosif Vissarionovici Stalin, noulu lider sovietic Nikita Hruşciov condamnaa excesele a li politică dusă de aestua şi câfta ună politică noauă. Discursul a lui, cunoscut ca raportul la congreulu XX a Partidului Comunistu a Uniunil’ei Sovietică desfăşurat tru mesulu şcurtu, raportu arămas secret, fu considerat arhiusita a destalinizaril’ei. Hruşciov denunţaa practiţâle prin care fură comise crime ti puvrie, printră aţel’i ucişi/vâtâmaţ si numira membri devotaţ a partidului, a cure fidelitate faţă de Stalin fu dinclo de iţe dubiu. Ama Raportul a lu Hruşciov demascaa maşi crimele a lu Stalin comise contra activiştilor de partid şi de stat, nu şi a crimelor în masă a stalinismului.
Steliu Lambru, 05.02.2018, 22:14
Tru 1956, la 3 an’i de la moartea lu Iosif Vissarionovici Stalin, noulu lider sovietic Nikita Hruşciov condamnaa excesele a li politică dusă de aestua şi câfta ună politică noauă. Discursul a lui, cunoscut ca raportul la congreulu XX a Partidului Comunistu a Uniunil’ei Sovietică desfăşurat tru mesulu şcurtu, raportu arămas secret, fu considerat arhiusita a destalinizaril’ei. Hruşciov denunţaa practiţâle prin care fură comise crime ti puvrie, printră aţel’i ucişi/vâtâmaţ si numira membri devotaţ a partidului, a cure fidelitate faţă de Stalin fu dinclo de iţe dubiu. Ama Raportul a lu Hruşciov demascaa maşi crimele a lu Stalin comise contra activiştilor de partid şi de stat, nu şi a crimelor în masă a stalinismului.
Ama Raportul a lu Hruşciov fu aprucheat diferit în ţările a lagărului socialistu. În timp ţi unele arhiusiră timid ună politică de m’iţ reforme, alte si menţânură pe linia dură a socialismului fără să liberalizeadză cursul pe care se avea angajată după 1945. Revolta anticomunistă a Ungaril’ei din toamna anului 1956 fu un exemplu folosit de contestataril’i a destalinizaril’ei arhiusită de Hruşciov tra să spună să si veadă la ţe putea să ducă ună relaxare a politiţâlor socialismului. În România, ecourile a discursului a lu Hruşciov fură contradictorii, liderulu stalinistu Dej îşi păstraa/ţânea poziţia în detrimental/zim’ia a contestatarilor a lui, Miron Constantinescu şi Iosif Chişinevschi.
Chentrul de Istorie Orală din Radiodifuziunea Română înregistrăă tru 2002 mărturia a lu Ştefan Bârlea, tiner activistu tru 1957, responsabil cu problemele a tineretului, care participăă la şedinţa de discutare a poziţiilor de contestare a lu Dej exprimate de Miron Constantinescu şi Iosif Chişinevschi. Conform a lu Bârlea, şedinţele Biroului Politic cu mesuri organizatoriţe eara unele strictu interne la care participaa maşi membril’i a Biroului.
”La a doaua şedinţă participaiu eu, nu vine Gheorghiu-Dej, ama fu Nicolae Ceauşescu, care prezidăă lucrările. Mai fură, di câte îm’i aduc aminte, Constantin Pârvulescu şi ninca trei-patru di oamenil’i de bază. Şi si redeade toată situaţia şi câţe si adoptară aeste misuri, eara prezentă inclusiv Liuba Chişinevschi, soţia di curună a lu Iosif Chişinevschi, care eara implicată tru aestu conflictu. Ţel’i doil’i contestatari, Constantinescu şi Chişinevschi, nu fură prezenţâ. Prezentă Ceauşescu şi completăă Pârvulescu, fu şi Alexandru Moghioroş şi lu agârşiiu pe actorulu principal Petre Borilă. Fu ună discuţie la Moscova, după cultul a personalitatil’ei a lu Stalin pe care lu demascăă Hrusciov, şi la aţea şedinţă avea participată Gheorghiu-Dej, Miron Constantinescu, Iosif Chişinevschi şi Petre Borilă. Sigura că aclo si prezentară lucrurile pe largu, aşi cum apărură şi la Congresul XX a Partidului Comunistu a Uniunil’ei Sovietică, şi problema cultului a personalitatil’ei. El’i doil’i, Constantinescu şi cu Chişinevski, eara de păreare că probleme legate de cultul a personalitatil’ei existaa şi în România. Uidisit a regulâl’ei de atumţea, după iţe vizită tru xinătate lipsea să se facă ună informare tru Biroulu Politic şi, după caz, şi a Comitetului Chentral. Se pare că Constantinescu şi Chişinevschi nu l’i spusiră directu în faţă a lu Gheorghiu-Dej. Ţel’i doil’i arhiusiră să susţână că şi Gheorghiu Dej procedă la cultul a personalitatil’ei, că şi la noi în ţară se manifestaa aeste tendinţe. Lucre pe care Borilă nu li acceptă, ninca şi li respinse.”
Alumta trâ puteare la cipitulu a partidului eara acerbă/preşcavă, ama nu se mai purta tru termenil’i a lichidaril’ei fizică, aşi cum fu în timpul a lu Stalin. Intelectualul Miron Constantinescu şi companionulu a lui Iosif Chişinevschi vrea să plătească maşi cu cătighurisearea şi cu excluderea.
Autor: Steliu Lambru
Armânipsire: Hristu Steriu