Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Unirea Basarabil’ei cu România

Pi 27 marţu 1918 Adunarea cu numa Sfatul Ţării, adunarea reprezentativă a român’ilor basarabean’i, vota unirea cu Regatulu a Româniilei. Actul eara considerat ună reparaţie a raptului teritorial di-tru 1812 şi, în cadrul instabil a primului polim mondial, si vidzu că easte aţea mai buna soluţie politică. Rămasă singură pi frontul di estu după ieşirea Rusiil’ei di-tru polim, România avea câftată pacea şi urma să facă faţă, să dânâsească, pi di-ună parte a ocupaţil’ei a Puterilor Chentrale, pi di altă parte a evacuaril’ei a li armată rusă cuprinsă, acâţată di febra revoluţionară.

Unirea Basarabil’ei cu România
Unirea Basarabil’ei cu România

, 02.04.2017, 21:50

Pi 27 marţu 1918 Adunarea cu numa Sfatul Ţării, adunarea reprezentativă a român’ilor basarabean’i, vota unirea cu Regatulu a Româniilei. Actul eara considerat ună reparaţie a raptului teritorial di-tru 1812 şi, în cadrul instabil a primului polim mondial, si vidzu că easte aţea mai buna soluţie politică. Rămasă singură pi frontul di estu după ieşirea Rusiil’ei di-tru polim, România avea câftată pacea şi urma să facă faţă, să dânâsească, pi di-ună parte a ocupaţil’ei a Puterilor Chentrale, pi di altă parte a evacuaril’ei a li armată rusă cuprinsă, acâţată di febra revoluţionară.


Doctorulu în medicină Daniel Ciugureanu fu unulu di aţel’i mai fervenţâl’i susţânători a uniril’ei a li Basarabie cu România. Hil’i-su, Gheorghe Ciugureanu, acordăă un interviu a Chentrului di Istorie Orală di-tru Radiodifuziunea Română tru 1993 tru care zburâ di tatăl a lui. Provenit dintr-ună veacl’e familie di boieri, di celniţ moldovean’i di-tru zona Hotin, Ciugureanu obţânu titlul di doctor în medicină a Universitatilei di Kiev. Tru chirolu a studenţiilei are înfiinţată ţercl’iul cultural ”Deşteptarea” împreună cu istoriculu Ştefan Ciobanu, cu scriitorulu Alexe Mateevici, cu inginerulu Nicolae Codreanu şi alţâ naţionalişti. Tru 1993, Gheorghe Ciugureanu îşi amintea di spusile a tată-sui care eara componenţa politică a Sfatului Ţării a li Basarabie care urma să aibă rolul decisiv a li unire a provincilei cu România. El dzâse:


”Tru anulu 1917 are participată la înhiinţarea a Sfatului Ţarii, adică Parlamentul a fostâlei Republică Moldovenească, ţi îşi ţânu prima şedinţă tru dzuua di 25 brumar 1917. În şedinţa di-tru 27 brumar 1917 proclamăă autonomia a Republicâlei Democratică Moldovenească, ama rămânânda în compunirea Imperiului Rus. Compoziţia a Sfatului Ţării era ca di turlia aesta: în afoara di ndauă fracţiuni politiţe mai puţân însemnate, constituite mai multu pi baze etniţe, cum fu Uniunea Gherman’ilor, Uniunea Găgăuzilor, Evreilor şi ucraineani şi polonezi, eara de faptu dauă fracţiuni politiţe importante care si înfrunta. Eara aşi-dzâsa fracţie ţărănească, di horiaţ, condusă di Ion Inculeţ, secondat di Pantelimon Erhan si Pantelimon Halippa, şi alţâ care milita trâ autonomia Basarabilei, ama rămânânda în cadrul a Imperiului Rus. Bloculu Moldovenescu lu avea ca lider pi Daniel Ciugureanu, urmat di Buzdugan, Anton Crihan, Ştefan Holban, Dimitrie Bogoz si alţâ.”


Unirea nu fu ţiva care să m’eargă lişor, ţi cara că mulţâ basarabean’i avea convindziri naţionaliste. Perioada di anarhie ţi are urmată a li instaurare a putearilei sovietică la Petrograd fu în misură să provoacă un mare gaile. Gheorghe Ciugureanu dzâse:


”În prima fază, putearea eara în mâna a fracţil’ei ţărănească, Ion Inculeţ fu aleptu preşedinte a Sfatului Ţării, iar executivulu eara condus di Pantelimon Erhan care activa sum comandul vârâ turlie a guvernului chentral di la Petrograd tru chirolu aţel. Prima fază fu di la prima şedinţă di-tru 25 noiembrie 1917, până la 14 gh’inuarie 1918. Tru aestă perioadă şi ninte di formarea Sfatului Ţării, ama în special tru aţeasta perioadă, si-are accentuată invazia dezertorilor ruşi di pi frontul moldovenescu. Aestă dezertare în masă si produse ca urmare a revoluţil’ei care arhiusi în Rusia. Tru calea lor spri ţară triţea prin Basarabia şi fâţea multe lâieţ, jafuri şi crime, hiinda secondaţ şi di pleava locală. Situaţia agiumse intolerabilă di aform’ia că el’i eara manevraţ di comisaril’i a poporului şi disfeaţiră di-tru zingire, arhiusiră ună adevărată avinătoare contra capitilor a li mişcare patriotică românească. Aestă turlie fu vâtâmat Simion Gurafa care, în paranteză hibă spus, este nunulu a meu. Fu vâtâmat la av’in’ea a lu Hodorogea, un altu mare patriot român, di ună bandă di dezertori. Tatăl a meu atumţea fu ananghe să si ascundă, să dispară di pi firmamentu, că altâ turlile vrea s-eara lişor si achicâseaşte ună di primile victime.”


În faţa pericolului evidentu a li distrudzire totală, fruntaşil’i basarabeani câftară agiutorulu a li armată română în videarea a instauraril’ei a li ordine. Cu toate aestea, basarabeanil’i nu cedară fără proteste dinintea a acţiunilor a li armată română. Gheorghe Ciugureanu spuse:


”Criza avea agiumtă la ciitulu a l’ei. Tru mesulu gh’inar 1918, la arhiusita mesului, în gara Chişinău fură masacraţi voluntaril’i ardeleani care avea vinită în Basarabia să-l’i agiută pi basarabeni tru alumta a lor contra aţilor bande. Aţeale acţiuni avură ca urmare ună faţire muabete secretă a capitilor a Blocului Moldovenescu, aflat în momentul aţelua în opoziţie, muabete care si ţânu în casa inginerului Nicolae Codreanu şi care fu prezidată di tatăl a meu. La aestă reuniune si lo aofasea trâ pitreaţirea unor emisari la Iaşi, la guvernul român di la Iaşi, tra să caftă agiutorulu a armatâlei română trâu nchidicarea aluştor masacre şi crime. Emisaril’i a Blocului Moldovenescu agiumsiră la Iaşi, înmânară ună cerere a Blocului Moldovenescu tra să pitreacă un corpu di armată română şi avu un efect fuldzirător. Imediat, a daua dzuuă, cu mări sacrificii, un corpu di armată care alumta pi linia Carpaţâlor fu detaşat di aclo şi, sub comanda gheneralului Ernest Broşteanu, fu pitricut în Basarabia. Aţist corpu di armată intrăă în Basarabia ca tru dzuua di 9 gh’inuarie, deci imediat după 3 dzâle tricu şi Prutulu şi si îndriptă spri Chişinău. Tru aţel moment, si produse ună intervenţie cu totul insolită a Sfatului Ţării si a executivului din Basarabia sum forma a unei telegramă di protestu adresată a guvernului a li Românie di la Iaşi, simnată di Ion Inculeţ şi contrasimnată di Pantelimon Erhan, şefulu a executivului, pri-tru care si protesta în termeni extrem di energhiţ contra intraril’ei a li armată română în Basarabia.”


Unirea Basarabilei cu România di-tru marţu 1918, ţi cara că nu fu aprucheată iniţial di toţ basarabeanil’i, fu aţea ţi adus pacea, după 4 an’i di polim sândziros. (Şt.B)


Autor: Steliu Lambru


Armânipsire: Hristu Steriu

Americañilli tru România tru a daua giumitate a añilor 1940
Pro Memoria Friday, 28 April 2023

Americañilli tru România tru a daua giumitate a añilor 1940

Ligăturli româno-americane cunuscură ună slăbinţă iruşi tru kirolu a doilui polimu...

Americañilli tru România tru a daua giumitate a añilor 1940
Ditu istoria presăllei ditu România
Pro Memoria Wednesday, 15 March 2023

Ditu istoria presăllei ditu România

Presa easti ahât di importantă tră iţi societate aţea turlie că să zburăşţă ti ea ditu iţi vidială easti cât spoati cu ndriptati,...

Ditu istoria presăllei ditu România
Tricentenar Dimitrie Cantemir
Pro Memoria Monday, 23 January 2023

Tricentenar Dimitrie Cantemir

Modelu a liderlui politic intelectual tru istoria a Europei alănci tru anchitatea romană, primlu exemplu hiinda împăratul Marcus Aurelius ditu...

Tricentenar Dimitrie Cantemir
Opearațiunea Villages Roumains
Pro Memoria Saturday, 07 January 2023

Opearațiunea Villages Roumains

Regimul comunist al Nicolae Ceaușescu ș-pripusi să salăxească urbanistic România ahănda, proiectu număsitu, ipocrit, sistematizarea a...

Opearațiunea Villages Roumains
Pro Memoria Sunday, 20 November 2022

Misiunile militari francezi tru România

România di adză easti ună creație ali Franță, tră iţi cunuscător a istoriillei ali Românie ahuhrinda cu añilli 1800 aestă spuneari nu...

Misiunile militari francezi tru România
Pro Memoria Tuesday, 06 September 2022

Minări di znueari ali ortodoxie română: Oastea-a Domnului

Tru bitisita a protlui polimu mondial, Regatlu ali Românie sfăţea ună cu provinţii bănati di români ditu Rusia țaristă și Austro-Ungaria...

Minări di znueari ali ortodoxie română: Oastea-a Domnului
Pro Memoria Wednesday, 01 June 2022

Stalin și Regiunea Autonomă Maghiară

Pe 1 di andreu 1918, la bitisita a protui polim mondial, prin votlu exprimat la Alba Iulia, Transilvania, teritoriu ditu Austro-Ungaria bănatu tru...

Stalin și Regiunea Autonomă Maghiară
Pro Memoria Sunday, 15 May 2022

Pacientul Eminescu

Easti nai ma populară personalitate culturală ditu România, dzua sa lui di amintari, 15 di yinaru, hiinda dzuua a culturăllei române. Tu cadrul...

Pacientul Eminescu

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company