Ruşil’i tru România tru protlu polim mondial
Pi thimel’ilu a tratatlui anamisa di România şi Antanta dit august 1916, armata arusă s-loa borgea s-ndrupască frontul tru sud şi apirita di Carpaţ. Tru campania dit 1916, comandanţal’i ali askeri arusa nu s-ţanu zborlu şi polimul fu un dezastru. Un corpu di armată arus comandat di generalu Andrei Meamadovici Zaioncikovski vini tru agiutorlu ali askeri româna tra bătălia cari avea ca scupo apărarea Bucureştiului, pi 30 di brumar 1916. Ama ixikea a lui di combativitate nu putu s-agiutica la danasearea a ofensival’ei a Puterlor Centrale şi aputrusearea ali Capitala. Un altu corp di armată arusa dit Dobrogea fu bagat ma amanat şi nu putu s-ţăna keptu a atacurlor germano-vargari vinite dit sud.
Steliu Lambru, 16.01.2017, 18:59
Dupu agiutorlu dit anlu 1917 ti alu deadi armata franceza, armata română ş-vini tru ori şi u danasi niintarea germană. Prezenţa militară a aliatlui dit apirita tru Moldova, iu s-avea arifugată autorităţliromâne, criscu. Cara tru anlu 1916 tru România avea fută 50.000 di militari, tru 1917 aruşl’i pitricura 1 miliuni di militari cari almpta deadun cu atel’i 400.000 di militari români. Cu agiutor arus consistentu, cari anvalea tora aproapea 80% dit linia a frontului, ofensiva a armatilor a Puterlor Centrale putu s-hiba danasită.
Prezenţa militară arusă tru România, cari tru bitisita s-dukea cu efecte pozitive, fu ama una greu ti kiverniseari. Ea va s-alaxeasca, după victoria ali revoluţie bolşevica dit toamna a anlui 1917, tru una di cauzele principale tra surparea a ntreglui frontu dit apirita. Tutunaoara, el va s-hiba ma di piricl’iu izvur di instabilitate tra România. Imaginea a aruşlor tru România eara, cum ti s-hiba, una negativă şi data dit polimlu dit 1877-1878. Prezenţa a trupilor arusi tru an’il’i 1916-1918 nu feati ca masi s-la confirma a românilor atea ti ştea dit pirmituserli a străauslor a lor.
Constantin Moiceanu avea 5 ani tru 1917. Intervievat tru anlu 2000 di Centrul di Istorie Orală dit Radiodifuziunea Română, el ş-adusi aminte di purtaticlu a nascantor militari aruşi atumtea cându agiumsira tru hoara a lui: ”Vinira una aiami askerili aruseşti. S-avea dusa zborlu a aruşlor că eara ambitaţ, s-ambita şi scutea cavga. Părinţal’i a mei eara şi el’i oamin’i prucupsiţ, avea izba, talari cu yin, talari di arakie, s-adra arakie di purne şi dit tescovina di la yin. Şi, una dzuua, n’i-aduc aminti că părinţal’ii a mei, cu alanţa oamin’i, maca s-avea dimandată că yinea aruşl’i, scoasira talarili di yin tru ubor şi lal virasara. Li virsara cate nu avea iu s-li ascundă. Şi arakia idyea. Şi cându vinira aruşl’i căftara prit izba şi nu aflara ici tiva, tuti eara goali, şi căfta după an’iurizmă ca tru ubor an’iurdzea biutura.”
Anlu 1917 avea ama s-aducă dezastrul. Revoluţia bolşevică u avea acatata si armata arusă şi tut fuvirsea să s-alaxeasca tru haua. Tati al Ioan Odochian avea futa militar român tru armata austro-ungară şi di itia a candaserlor a lui naţionalisti numata vru s-alumt tru aradarikili a lui. Tru un interviu dit 2001, Odochian napoi pirmitusea aduterli aminti a afendilui a lui tu ligatura cu bolşevizarea a trupilor arusi.: ”Cându vini revoluţia dit Rusia şi frontul eara tru Galiţia, tati eara dezertor dit armata austro-ungară, ti atea fudzi. El eara di na parti, aruşl’ii eara anaparti. Şi pirmitusea că tru una tahiimţ s-adra la nasi una turlie di anadamasi. Armata cari eara aclo, tru un câmpu aşi, baga una measă, un s-alina pi measă şi ahurhi z-tana un zbor tu aruseaşti. Ruşl’i avea fută pistimen’i ninti, avea cărtiti di placarii la nâşi şi dininti, ndreptu pi prima frandza, eara scos tru cadru ţarlu. Şi după zborlu a ofiţerlui ătilui, tuţ catara si arupsira cadurlu dit carti. Tati a meu pirmitusea că aşi vidzu el. Şi ti aesta na spunea totna că aruşl’i aeşta suntu fără Dumidza, fără ici tiva.
Profesorlu Pan Vizirescu, tru 1996, ş-adutea aminti ti un episod cu askirladz aruşi danasiţ tru România acatat di heavra a bolşevismului: ”Videam dezertori, dezertori pi geadei, ambitaţ şi cavgagean’i. Aesta videam. Sidzui di zbor nica si cu poetlu Buzdugan, un poet basarabean. Şi el ştea ghini limba arusă şi an’i spusi că una seară eara la una hani tru Nicolina, cartier di Iaşi. Şi-aclo eara una parei di askirladz aruşi şi l’i-avdza cum zbura, cum avea ndreapta să-lu vatama vasil’elu Ferdinand. S-adara planlu aclo şi el avdza tut, atea moeabeti a lor, tru cari avea bagata tru plan să-l vatama vasil’elu Ferdianand cate l-avea intrata tru suflit crima. Ş-atumtea el, Buzdugan, dusi la domnul Nicolae Iorga şi al’i spusi ti avdza. Şi Iorga s-dusi ma largu la Palati şi spusi a vasil’elui şi s-loara apofasi tra s-ncheadica atentatlu. Tru alti părţa ş-vatamara un general, an’i pari ca di Bacău ica Piatra Neamţ. Sa ştea că fătea samata şi căfta să u bolşevizeadza armata a noastră, ama fu imposibil. Armata noastră fu cu tin’ie tra vasilia a noastra.”
Prezenţa arusă tru România tru kirolu a protluui polim mondial fu una contradictorie. Fu una pozitivă, tra atea că avu contributie la un succes militar esenţial, şi negativă tra atea că baga tru piricl’iu tut ti avea futa amintat cu mari curban’i.
Autor: Steliu Lambru
Armanipsearea: Tascu Lala
